6,540 matches
-
dublu obiectiv: pe de o parte, să ilustreze principalele direcții ale preocupărilor omului de știință, nu înainte de a pătrunde - fie și episodic - în zbuciumata-i biografie și, pe de alta, să omagieze postum scurgerea celor 80 de ani de la nașterea savantului. Aidoma altor inițiative de aceeași factură, selecția materialelor alcătuitoare prezentului volum rămâne fatalmente subiectivă; pentru că, în încercarea temerară de ierarhizare valorică a lor, ori de fixare a unor criterii care să corespundă, din perspectivă tematică sau cronologică, așteptărilor legitime ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sale - cred că nici dl. Xenopol singur nu se poate supăra când voi spune că d-sa n-a avut niciodată aptitudini politice, nici n-a făcut politică serioasă într-un sens sau altul. D<omnul>. Xenopol era eminamente un savant, pe d-sa un fapt istoric, social sau chiar literar îl interesează mai mult decât toată politica”. Caracterizarea lui Gh. Panu ar fi fost fără de cusur, dacă autorul ei ar fi adăugat la cuvântul savant pe cel de cetățean și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pretutindeni, în minți și în trupuri, cunoaște un adevărat triumf. În anii '50, ca un semn al noilor timpuri, psihanaliza ajunge în fine la ordinea zilei și în Franța. Vreme îndelungată puțin cunoscut, disprețuit sau redus la imaginea stereotipă de savant cu figură austeră și ochelari, Freud se încetățenește în viața francezilor. Weltanschauung-ul său întâmpină încă, nimic mai adevărat, numeroase bariere ideologice, începând cu rezervele magistrului Sartre, pentru care însăși existența subconștientului recuză principiul libertății. De asemenea, această nouă "știință
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
scocitori� ?i �colec?ionari� de fapte, �narciși?ți�, �v�n?tori de glorie� efemer? etc.). Nu ar trebui s? neglij?m rostul entuziasmului sau al apatiei, al perseveren?ei sau del?s?rîi promotorilor disciplinei, cum a lucrat sociologul că savant ?i ca om politic, ce decizii a luat, cum a �ncurajat �puterea spiritual?� sau s-a aliat cu puterea politic? temporar? etc. O asemenea cunoa?tere ne-ar ajuta s? ne ferim de �pară?tiin??�. Nu putem fundamenta deciziile �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prin folosirea bine combinat? a ra?ion?rîi ?i observa?iei, a legilor lor efective, adic? a rela?iilor invariabile de succesiune ?i de similitudine.( (Cours de philosophie positive (1842), Ed. Schleicher, Paris, 1908, tomul 1, p. 3(. Dup? Comte, savantul nu are de cucerit noi teritorii, ci de ordonat realul c?ruia �ncearc? s?-i exploateze toate poten?ialit??ile. �n acest caz, semnifică?ia pozitivismului se l?mure?te: el nu se limiteaz? nici un moment la decretarea superiorit??îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
propozi?îi, pr?pastia ce separ? pe Wundt, ?i �n general pe filosofii germani, de sociologii pozitivi?ți ai sf�r?ițului de secol. Dar acesta nu este singurul exemplu pe care-l putem invocă. Comunitarismul lui Ț�nnies Acest savant pu?în marginal, cu o cultur? enciclopedic?, ?i-a urmat �ntreaga carier? � din 1881 p�n? �n 1933 � la universitatea din Kiel, dar n-a devenit profesor dec�ț ț�rziu, �n 1914; se spune c? din cauza dificult??ilor de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ine c? nu exist? �n principiu nici o putere misterioas? ?i imprevizibil? care s? se interfereze �n cursul vie?îi; pe scurt, noi putem st?p�ni orice lucru prin previziune. s? ajungem la dezvr?jirea lumii.� [Meseria ?i voca?ia savantului, �n Le Savant et le politique (1919), Union g�n�rale d'�ditions, Paris, 1959, p.�70]. Ra?ionalizarea lumii fiind �nscris? �n profunzimile civiliza?iei occidentale, sociologul trebuie s? explice originile ?i caracteristicile acestei lumi care s-a modernizat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
SIMMEL Georg (1858-1918): Problemele filosofiei istoriei (1892); Filosofia banului (1900); Sociologie (1908); Sociologie ?i epistemologie (1918) SOMBART Werner (1863-1941): Capitalismul modern (1902-1927); Burghezul (1913) TONNIES Ferdinand (1855-1936): Comunitate ?i societate (1887) WEBER Max (1864-1920): Etică protestant? ?i spiritul capitalismului (1905); Savantul ?i politicul (1919); Iudaismul antic (1921); Economie ?i societate (1922); Eseu asupra teoriei ?tiin?ei (1922); Sociologia dreptului (1922); Wirtschaftsgeschichte (1923) WINDELBAND Wilhelm (1848-1915), Geschichte und Naturwissenschaft (1904) WUNDT Wilhelm (1832-1920): Elemente de psihologie fiziologic? (1874); Elemente de psihologia popoarelor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de cercetare Cu toat? admira?ia intelectual? pe care a suscitat-o, operă lui Max Weber a r?mas f?r? o adev?raț? posteritate. Nimic mai str?în magistrului din Heidelberg dec�ț acele mari sinteze teoretice �n care savantul se diferen?iaz? at�ț de pu?în de ideolog! �n fapt ra?ionalismul a fost respins �n mod deschis �n profitul unei sesiz?ri imediate a tr?ițului, c?reia fenomenologia husserlian? a venit s?-i confere o legitimitate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
om de știință, absolvent al Universității Stanford, care se duce în bucătărie să-și ia o fleică pentru friptură, din frigider. Publicul vede cum bucata de carne suferă un proces asemănător metastazei canceroase, scoțînd la iveală excrescențe și organe bizare. Savantul înspăimîntat se duce în baie să-și spele fața și, privind în oglindă, își vede chipul transformîndu-se în carne în putrefacție. Deși această halucinație dispare, el își părăsește locuința fără a mai reveni. În mod similar, cele mai spectaculoase scene
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se conducă după propria-i rațiune, să judece fără patimă lucruri și ființe, să acționeze în deplină cunoștință de cauză. Trebuie să accepte cu discernămînt opiniile celorlalți doar după ce le va fi examinat, după ce va fi cîntărit imparțial, ca un savant, argumentele pro și contra, fără a se fi supus verdictului autorității sau al numărului. Ne așteptăm așadar ca fiecare să acționeze în mod rațional, îndrumat de inteligența și interesul propriu, atît atunci cînd e singur, cît și atunci cînd se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se abandona cu totul, iar alții resimt o adevărată fobie. Toate aceste reacții atestă puterea mulțimii, rezonanțele ei psihice și prin ele, efectele prezumate pe care i le atribuim. Maupassant le-a descris admirabil, cu o precizie pe care puțini savanți au egalat-o: "De altfel, scria el, mai există un motiv pentru care am oroare de mulțimi. Nu pot intra într-un teatru, nu pot asista la o serbare publică fără să mă-ncerce de-ndată o bizară senzație de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cum i-a intrigat și pe ei. Capitolul II Revolta maselor I Pentru a se naște o știință, nu e suficient să existe un fenomen o știm de sute de ani. Nu e suficient ca ciudățenia lui să atragă cîțiva savanți înnebuniți după noutăți. Mai trebuie și ca acel fenomen, la-nceput episodic și inofensiv, să prolifereze și să se-nmulțească atît de repede încît să ne-mpiedice să dormim, devenind astfel o problemă reală care trebuie rezolvată. S-a ocupat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
vede carnea și oasele, este oarbă la emoții precum și la propria-i memorie, la dorințele și miturile sale. Își ia iluziile drept realitate. O putere logică și senină, concepută și dirijată de modelele științei, convine unei minorități de filosofi, de savanți, de oameni de stat. Dar rămîne total străină maselor. Nimic nu ne oprește să visăm mulțimile altfel decît sînt de fapt, să sperăm că importanța lor va redeveni la fel de măruntă ca odinioară. Poate atunci le-am putea determina să aleagă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
va putea atinge scopul, decît modificînd unul din cei doi factori de bază: egalitatea sau libertatea. Restabilirea inegalității dintre cetățeni, una dintre cele două soluții, pare imposibilă. Nici un partid, nici un om de stat nu s-ar face avocatul ei. Nici un savant, nici un orator n-ar inventa argumente care-ar prezenta-o drept cel mai mărunt dintre rele, drept o schimbare necesară. Ar fi împotriva naturii masei, care se definește prin egalitatea indivizilor ce-o alcătuiesc. "Ea are o importanță atît de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mulțimilor a fost creată de către Le Bon. Dar există și o enigmă Le Bon. Lucrările publicate în franceză în ultimii cincizeci de ani nu menționează în nici un loc extraordinara sa influență asupra științelor societății, deși rezervă un loc excesiv unor savanți minori și școlilor de gîndire pe cît de vaste, pe atît de indeterminate. Care e așadar motivul acestui tratament nedrept? Cum e cu putință să fie ignorat unul dintre cei zece sau cincisprezece oameni ale căror idei au avut o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
e cu putință să fie ignorat unul dintre cei zece sau cincisprezece oameni ale căror idei au avut o acțiune decisivă asupra acestui veac din perspectiva științelor sociale? Să vorbim deschis: cu excepția lui Sorel și desigur a lui Tocqueville, nici un savant francez nu a avut o influență egală cu a lui Le Bon. Nici unul nu a scris cărți de un asemenea răsunet. Să vedem, așadar, înainte de toate, cum era personajul, ce loc a ocupat în epoca sa. Aceasta ne va ajuta
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
scriem. Acest om de știință ratat, acest tribun fără tribună înțelesese prea bine despre ce era vorba. Ideea de a remedia relele societății îl hărțuia, îl obseda. Încă de la terminarea studiilor de medicină a intrat în contact cu numeroși scriitori, savanți, oameni de stat și filosofi preocupați de astfel de întrebări. Dornic să facă o carieră, să intre-n Academie ori să fie numit la Universitate, s-a lansat în cercetări extrem de variate, de la fizică la antropologie, de la biologie la psihologie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Le Bon a început prin a plasa masele în centrul oricărei interpretări posibile a lumii contemporane". Este evident că are față de ele cunoscutul dispreț al burghezului pentru plebe și al socialistului pentru sub-proletar. Dar masele sînt un fapt, iar un savant nu disprețuiește faptele, ci le respectă și încearcă să le înțeleagă. În fața acestui fapt, Le Bon nu visează la o restaurare a monarhiei sau a regimului aristocratic. Visul lui ar fi mai curînd democrația patriciană și individualistă, după modelul englezesc
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
toate eforturile înspre educarea elitelor în perspectiva creșterii responsabilităților lor militaro-politice"50. O educație care, vreme de treizeci de ani, i-a adus dinaintea casei căci era extrem de legat de casă o cohortă de oameni de stat, de literați și savanți. Printre ei, psihologii Ribot și Tarde, filosoful Bergson, matematicianul Henri Poincaré, geniul inclasabil care-l fost Paul Valéry, prințesele Martha Bibescu și Marie Bonaparte, cele care-au contribuit mult la răspîndirea ideilor sale. Să nu-i uităm pe oamenii politici
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
om sau oricărei cărți să creeze o știință. "În Franța, scrierile lui Tarde și ale lui Le Bon, notau doi cercetători americani, au influențat mai curînd modelarea planului secund, de unde s-a ivit psihologia socială"52. Adesea numele celor doi savanți francezi sînt alăturate, dar e limpede că, după mărturisirea lui Allport, "dintre cărțile de psihologie socială care s-au scris vreodată, cea mai mare influență a avut-o Psihologia mulțimilor". O carte imediat reluată, comentată, criticată și evident plagiată. Ea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care-ar fi clasa socială, educația sau cultura participanților. "Calitatea mentală a indivizilor care compun o mulțime, scrie Le Bon, nu contrazice acest principiu. Această calitate nu are nici o importanță. Cîtă vreme se află în mulțime, atît ignorantul cît și savantul sînt la fel de incapabili să observe lucid"112. Cu alte cuvinte, dispariția caracterelor individuale, fuzionarea personalităților în grup etc. sînt aceleași, indiferent de nivelul de bogăție și cultură al membrilor săi. Ar fi fals să credem că păturile cultivate sau superioare
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
altă psihologie este, bineînțeles, psihologia mulțimilor, căreia autorul nostru îi prezice un mare viitor. Dar mai e ceva. La problemele ridicate de mase știința nu va trebui să caute nici o soluție psihiatrică, nici o soluție juridică, după cum fac, din păcate, mulți savanți. Prin esența lor, masele nu sînt nici smintite, nici criminale. Nu rămîne decît soluția politică. Singurul țel pe care-ar trebui să și-l asume această știință ar fi descoperirea unei metode de guvernare în conformitate cu psihologia mulțimilor. Ea și l-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
neplăcute. Chiar la epoca la care Le Bon se ocupa de mulțimi, hipnoza își făcuse intrarea în mod răsunător pe scena medicinei și psihologiei, prin Liébeault, Bernheim și Charcot. Coincidența nu este chiar întîmplătoare. În special primului dintre cei trei savanți îi revine meritul de a fi utilizat cel dintîi această metodă, ca și sugestia verbală, pe o scară foarte largă. Pe atunci nu se știa, și nici acum nu se știe prea bine de ce, bolnavului îi poate fi indusă o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
oprește nici un obstacol, nici interior, nici exterior, de parcă ar fi împins de o voință nestăpînită, cea a colectivității însăși. Iată o comparație instructivă. Principele, la Machiavelli, este un individ lucid și lipsit de principii, un subtil analist al forțelor, un savant în arta manipulării oamenilor. El acționează în culise, pe ascuns, La el, fiecare gînd ascunde un altul. Cu totul altfel ne apare conducătorul hipnotizat de o idee, de o credință. El înfruntă mulțimile în aer liber, într-o luptă corp
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]