6,494 matches
-
Mistra, unde a fost întâmpinat cu bucurie de Constantin, pe care-l numește Constantin pe nume Dragaș, din casa imperială a Paleologilor, actualul despot. La curtea din Mistra l-a întâlnit pe bătrânul-pe atunci- Ghe Gemistos Plethon, cel mai învățat savant dintre greci, pe care îl cunoscuse în precedenta sa vizită. Turcii veniseră în Morea, înainte de vizita lui Ciriaco, precum lupii iarna. Distruseseră zidul Hexamilion pentru totdeauna. Prădaseră și jefuiseră orașele aflate în drumul lor. Dar vremea de iarnă salvase Mistra
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
care a stat în funcție 29 de ani, în timp ce Memikzade Mustafa Efendi a rezistat doar 13 ore. Dintre cei 131 de șeyhülislami, doar 9 nu au fost de etnie turcă (arabă, bosniacă, gruzină, cerkeză, albaneză). Printre șeyhülislami s-au numărat savanți, scriitori, poeți, caligrafi, compozitori și legiuitori. Adunând la un loc toate "fetva" emise, mulți șeyhülislami au lăsat în urmă importante opere atât din punct de vedere al științelor islamice, cât și din punct de vedere al istorie dreptului otoman. În timpul
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
acesta a devenit o instituție în ierarhia otomană. În legislația lui Mahomed Cuceritorul, șeyhülislamul și învățătorii padișahului erau mai sus ierarhic decât vizirii. Conform acestei legislații, șeyhülislamul era șeful ulemalelor (învățaților-religioși), la mijlocul secolului al XVI-lea fiind considerat și șeful savanților. În secolul al XVI-lea, venirea în funcție a unor alimi (învățați musulmani) puternici ca Zenbilli Ali Cemâlî Efendi, İbn-i Kemal Pașazâde și Ebu's-Suûd Efendi a adus și mai mult prestigiu instituției. Aceștia au avut o contribuție deosebită în
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
funcție de rang secund ca judecător militar și consilier al sultanului, instituția de șeyhülislam a căpătat importanță mai ales după venirea în funcție a lui İbn-i Kemal (1525-1533) și a lui Ebu's-Suud Efendi (1545-1574). era considerat de otomani șeful clasei savanților în științe. În perioada otomană clasică, funcționarii statului se împărțeau în trei clase: kalemiye, seyfiye ve ilmiye, adică funcționari, militari și savanți. Clasa savanților corespundea Ministerului Justiției, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Afacerilor Religioase din ziua de azi. În istoria
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
a lui İbn-i Kemal (1525-1533) și a lui Ebu's-Suud Efendi (1545-1574). era considerat de otomani șeful clasei savanților în științe. În perioada otomană clasică, funcționarii statului se împărțeau în trei clase: kalemiye, seyfiye ve ilmiye, adică funcționari, militari și savanți. Clasa savanților corespundea Ministerului Justiției, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Afacerilor Religioase din ziua de azi. În istoria otomană nu se căuta o educație deosebită pentru a fi sadrazam (al doilea în rang după padișah), dar pentru a fi șeyhülislam
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
İbn-i Kemal (1525-1533) și a lui Ebu's-Suud Efendi (1545-1574). era considerat de otomani șeful clasei savanților în științe. În perioada otomană clasică, funcționarii statului se împărțeau în trei clase: kalemiye, seyfiye ve ilmiye, adică funcționari, militari și savanți. Clasa savanților corespundea Ministerului Justiției, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Afacerilor Religioase din ziua de azi. În istoria otomană nu se căuta o educație deosebită pentru a fi sadrazam (al doilea în rang după padișah), dar pentru a fi șeyhülislam și chiar
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
anului 1945, adică aproximativ 100 miliarde de dolari din zilele noastre.Programul american de recrutare a oamenilor de știință și a tehnicienilor germani era îndreptat și împotriva Uniunii Sovietice, care nu trebuia să pună mâna pe descoperirile tehnico-științifice și pe savanții germani. Datorită faptului că Liga Națiunilor a eșuat în tentativa de prevenire a războiului, a fost creată în 1945 Organizația Națiunilor Unite. ONU funcționează pe baza Cartei Națiunilor Unite. Una dintre primele acțiuni ale ONU a fost crearea statului Israel
Urmările celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310419_a_311748]
-
CP, vehicul ce atingea 300 km/oră și cântarea 250 kg; În 1956 realizează prima versiune brevetata a „rucsacului zburător”, , ajungând să fie brevetata șapte ani mai târziu de către americani. După ce parașutistul Vasile Sebe s-a prăbușit cu primul rucsac, savantul Henri Coandă i-a sugerat să schimbe combustibilul la cea de-a doua variantă a „rucsacului zburător”, realizat și încercat cu succes de către același parașutist, în 1958. Aparatul, expus o vreme la Muzeul Tehnic din București, nu a intrat niciodată
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]
-
în Marele Sfat al Transilvaniei. Cu acest prilej, realizează preluarea Universității din Cluj, propunând și înfăptuind organizarea ei pe baze românești (1919). Pentru ridicarea prestigiului noii instituții de învățământ superior, intervine și reușește să-l aducă în țară pe marele savant Emil Racoviță, ajutându-l să înființeze la Cluj primul institut de speologie din lume. În 1919, Onisifor Ghibu este numit ca profesor la noua universitate, fiind ales totodată membru corespondent al Academiei Române. În calitatea sa de profesor, funcționează până în anul
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
chemat în Transilvania de către principele György Rákoczi al II-lea și numit profesor la Colegiul din Alba-Iulia, unde a predat științele exacte (fizică, mecanică). Bazându-se pe sistemul lui Descartes și pe o viziune puritanistă, ideile sale contraveneau celor ale savanților epocii. Din cauza acestei abordări, va ajunge în scurtă vreme în conflict cu mulți dintre colegii săi, fiind în cele din urmă (1655) pârât principelui și îndepărtat din funcție. Puțin a lipsit ca el să nu fie condamnat la moarte, dar
János Apáczai Csere () [Corola-website/Science/305093_a_306422]
-
Apoi, în era noastră, alte 4 siliști intenționau să se dezvolte, dar, ca și celelalte, au avut o soartă tragică. De pe locurile lor au fost depistate mai multe vestigii arheologice. Investigațiile de teren cel mai activ au fost efectuate de savantul Gheorghe Postică, născut în această localitate. În 1803 aici locuiau 68 de familii iar deja în 1817 sunt înregistrate 194 de familii. Cea mai completă realitate a satului Mereni ne-o oferă recensămîntul din 1835, cînd au fost înregistrate 278
Mereni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305131_a_306460]
-
de cenușă. S-au depistat aici cioburi de vase de lut, case de animale, unelte de piatră ș. a. obiecte. Siliștea ține, după E. Sava, de Cultura Nouă a epocii tîrzii a bronzului (sec. XIII î. Hr.). Cam acelaș lucru constată și savantul arheolog Ion Hîncu. Dar vatra aceasta a fost părăsită, afirmă el, probabil de răul nomazilor de cîmpie. Abia după cucerirea Daciei de către romani, adică în a. 106 e. n., pe aceste locuri starea de lucruri s-a schimbat. S-a format
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
Reconstrucția bisericii începe în 1989, când a fost întocmit proiectul și devizul de cheltuieli. La 1 ianuarie 1998 satul avea 1543 de gospodării cu 4540 de locuitori, inclusiv apți de muncă - 2850, pensionari - 738. Patrimoniul arheologic a făcut obiectul cercetărilor savanților de la Academia de Științe a Moldovei (AȘM) în anii 1992, 2014, 2015 și 2016, când au fost organizate șantiere arheologice. Pe șantierele arheologice de la Crihana Veche au lucrat arheologi de la Chișinău, Iași, Galați, Brăila și Lvov. În noiembrie 2016 Muzeului
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
stat activ Koronelli”. Sadâcul este menționat în cele două liste din ținutul Codru, așadar, satul fiind menționat documentar pentru prima oară în 1808. Anatol Eremia afirmă în „NOTE DE TOPONIMIE BASARABEANĂ” că toponimul Sadâc, „corespunde antroponimului de origine turco-tătară "Sadâc"”. Savantul propune în continuare să se compare cuvintele turco-tătărești" sadâc", "sadic", precum și cuvîntul turcic "sadik", cu sensul de „credincios, sincer, cinstit”. Astfel denumirea satului provine de la numele unei căpetenii a hoardei tătărești. Conform opiniei cercetătorului Ion Dron, căruia autorul acestor rînduri
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
de 322 m, dând peisajului un aspect de regiune premontană. Localitatea e înconjurata cu mari plantații de vii, iar între sat și fabrica de vinificație se așterne un mare iaz cu pește. Mai la vale încântă privirea satul podgorean Sărata-Galbenă. Savantul Ion Hâncu, în lucrarea sa "Vetre strămoșești din republica Moldova", scrie că „Arheologii au identificat la Mereșeni urmele unui sat întemeiat după cucerirea Daciei de armatele Imperiului Roman în anul 106. Locuitorii acestuia cultivau pământul, creșteau vite, își înălțau case
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]
-
activat în calitate de secretar la Ministerul de Interne al României. Andrei Munteanu (s-a născut în 1939 ) a absolvit școala medie din satul Biești, apoi Institutul Pedagogic din Tiraspol. Doctor în biologie. Din 1970 activează în Institutul de Zoologie al ASM. Savant de talie mondială. A publicat circa 200 de lucrări științifice, inclusiv 3 monografii. Prezintă mare interes cărțile sale „Lumea animalelor din Moldova”, „Fauna oazelor biocenotice”, „Enciclopedia Păsărilor” etc. Este laureat al Premiului de Stat. Participă activ la pregătirea cadrelor științifice
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
inginero-fiziochimiști din Moscova, pe care îl absolvește cu note excelente în anul olimpic 1980. A fost repartizat la Academia de Științe a Moldovei, unde 3 ani făcu cercetări profunde într-un laborator al Institutului de Fizică Aplicată. Dar perspectiva de savant nu-l încînta, se întoarce in sat, la Bardar, și vreo 5 ani a lucrat electrician simplu alături de tatăl sau - Gheorge Luchița. Prin 1987 lua cu fratele său Nicolae o livadă tînără în arendă într-o fundătură pitorească de pe lîngă
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
și un restaurant. Comuna Vărzărești a crescut multe nume notorii în trecut și în prezent, printre care scriitorii Ramil Portnoi, Ovidiu Creangă și Efimia Țopa, compozitorul Vasile Popovici, pictorița Lidia Mihăiescu, actrițele Ecaterina Bălan și Maria Stoianov, radiojurnalista Valentina Ursu, savanții Dumitru Lozovanu, Ion si Constantin Arion, Vasile Guțanu, Nicolae, Iacob, Anton si Vasile Neagu, celebrul vinificator Ion Neagu, luptătorii de talie olimpică Anatol Guidea și Arcadie Țopa, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Dumitru Ursu, deputații în Parlamentul Republicii Moldova - Ilarion
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
0ahUKEwj06cu46fbQAhUrIcAKHQLTClIQ AUIBigB&dpr=1#safe=active&tbm=isch&q=dinoteriu+gigantic+din+chisinau&imgrc=TmFq20Dh3Pm5oM%3A Oameni de știință au luat cunoștință pentru prima dată de rămășițele scheletice (oase și măsele) ale dinoteriului (Deinotherium) circa 250 de ani în urmă. Unii savanți îi numeau, tapiri, alții, rinoceri de baltă sau rămășițe de "”balauri”." De abia în anul 1829 uriașele fosile au primit denumirea de "”dinoteriu”" (fiară înspăimântătoare, animal teribil) - gen de animale și au fost incluse în ordinul proboscidieni. În muzeele Republicii Moldova
Pripiceni-Răzeși, Rezina () [Corola-website/Science/305239_a_306568]
-
Nikolai Ivanovici Vavilov (în , n. 13 noiembrie 1887, Moscova, Imperiul Rus - 26 ianuarie 1943, Saratov, RSFS Rusă, URSS) a fost un renumit savant sovietic, genetician, botanist, biolog, geograf, membrul al Academiei de Științe din URSS, al Academiei RSS Ucraiene și al Academiei de Științe Agricole. A deținut mandatele de președinte (1929 - 1935), vicepreședinte (1935 - 1940) al Academia de Științe Agricole. A ocupat importante
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
spus, simplu: "Der Stress". De-a lungul timpului i-au fost acordate titluri onorifice de către 123 de societăți științifice și instituții de învățământ din 12 țări și a obținut de 43 de ori titlul de Doctor Honoris Causa. Până în prezent, savantul apare citat de peste 365.000 de ori în lucrări, studii sau cercetări științifice. S-a stins din viață la vârsta de 75 de ani la Montreal, în toamna anului 1982. A lăsat în urmă peste 50 de ani dedicați studiului
Hans Selye () [Corola-website/Science/306087_a_307416]
-
() a fost un revoluționar pașoptist român, membru de onoare al Academiei Române. În cursul vieții a activat ca agronom, economist, savant și scriitor; printre personalitățile secolului al XIX-lea care au militat cu energie și devotament patriotic pentru propășirea poporului român, numele lui se află la loc de cinste. A fost fiul iconomului Ion Isăcescu și al Saftei (Elisabeta), fata preotului
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
mai mult decât întreaga populație a Arabiei Saudite. Cu toate condițiile aspre din peșteră, întuneric, frig, umezeală, unele plante și animale s-au adaptat mediului de viață subteran. Cu studiul vieții în peșteri se ocupă biospeologia fondată în 1920 de savantul român Emil Racoviță care înființează la Cluj primul institut de biospeologie din lume. Viețuitoarele care trăiesc în peșteri sunt împărțite în trei categorii: Trogloxene sunt plante și animale ajunse accidental în peșteri; de obicei sunt găsite în zona vestibulară: insecte
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
lucrări ale sale, "Descriptio Moldaviae" conținând informații despre regiunea Moldova din estul României, scrisă în latină și publicată în 1769 și "Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor", o primă istorie critică a României. Dimitrie Cantemir a fost cunoscut în Europa educată ca un savant remarcabil, autor al mai multor scrieri în latină: nu numai "Descriptio Moldaviae" (comandată de Academia de la Berlin, membru al căreia a devenit în 1714), dar și o istorie a Imperiului Otoman denumită " Incrementa atque decrementa aulae othomanicae", care a fost
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
războiului, ele nu mai sunt acum transmise generațiilor următoare, în timp ce altele cum ar fi "omikuji" (ghicirea destinului) și tradițiile de Anul Nou persistă și în ziua de astăzi. Există o mulțime de teorii privind originea strămoșilor populației japoneze actuale. Majoritatea savanților sunt de acord că a avut loc o migrare dinspre Asia de Est (China, Coreea), Asia Centrală și Indonezia. Cu toate acestea nu există un consens în legătură cu locul de apariție a religiei șintoiste. Naționaliștii susțin că șintoismul a apărut cu mult
Șintoism () [Corola-website/Science/304843_a_306172]