7,856 matches
-
de toate bijuteriile și toate valorile. Ea fusese învinută pe nedrept de către Valentin, acuzândo că pusese la calea această faptă. Lăsă lucrurile să treacă de la sine pentru bruma de liniște de care avea nevoie. Nu era nevoie decât de o scânteie ca întreaga scenă să atingă punctul culminant. Iubirea care o încoronase, acum o crucifica. Valentin își pierduse de mult...statutul de soț. Laturile lui ascunse și neștiute de nimeni o răniseră mult și foarte des. Dragostea își făurește singură moneda
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
înainte, cinci pași înainte!” Uimiți, militarii stagiari priveau neînțelegând ce avea să urmeze. Apoi din nou aceeași voce strigă: „Foc!” Unii militari dârdâiau și tremurau de parcă ar fi fost în locul celor ce urmau să fie executați. Ochii soților Ceaușescu scăpărau scântei, mult mai multe decât un foc de artificii. Era dezgustător să participi la o asemenea ispravă neagră din istoria românilor. În pupile le ardea o flacără de o intensitate nepământeană, ca un mănunchi de curcubee căutând cu toată forța să
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Unul dintre ei, sleit vizibil de putere și de frig dădea semne de disperare, mormăind ceva printre dinți, ceva ce nu se putea înțelege. Alin murea de nerăbdare să ajungă dincolo de fâșia interzisă. Când ajunseseră acolo, ochii lor înguști aruncau scântei de frig strigând totodată de bucurie, atât cât să audă ei:Am reușit, am reușit! Respirăm cu toți și nu-i nici o cioară care să croncăne pe aici vrând să ne ciugulească trupurile. Alin își atinse gâtul căutându-și artera
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
simțindu-se ca niște elemente ale naturii strânse unul de celălalt într-o hotărâre decisivă. Lucia era femeia care o întruchipa pe Maria Magdalena, alergând după Andrei-Alinandru cu privirea lipsită de gheață ca o mama, iar în ochii ei străluceau scântei de parcă era un înger care îi stătea în față. Îi era dat spre îngrijire și supraveghere. Atunci când fusese operat la picioare în repetate rânduri îl veghease zi și noapte. Îi pregătea zilnic un meniu adecvat unui copil și-l însoțea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de lei. De puritatea gazelor, în final, nu mă tem; știu că vor ieși mai pure decît gazele obținute acum prin cele două instalații de filtrare. Mai dificil va fi la pornire; amorsarea se face prin contraflux de hidrogen. O scînteie, provocată undeva pe traseu, poate produce explozie. Dar dacă treaba e făcută bine, teama asta poate fi ca povestea cu drobul de sare. Bună dimineața, dom' inginer! mă salută maistrul Cornea, ieșindu-mi în cale. Bună dimineața! îi răspund. Așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pusă pe taclale, chemînd din cînd în cînd la ea cîte un maistru sau vreun șef de echipă, să-l întrebe care e stadiul lucrărilor și să-i dea noi sarcini. Încerc de cîteva zile să dau de urma ei. Scîntei o să iasă cînd o găsesc la telefon, iar dacă n-o găsesc, mă duc și-o caut tot șantierul, că tot n-am ce face azi. Ceaiul cald și aspirina încep să-și facă efectul, simt broboane de transpirație după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
vorbesc de întrebarea ce și-o pun mulți: "cît o fi cîștigat?" Cum să înțeleagă un inginer pur-sînge că eu mă așez la pian, ori dumneata la masa de scris, dintr-o nevoie interioară de-a smulge din suflet o scînteie, pe care atunci, în focul creației, o crezi flacără prometeică, deși pînă la urmă se-ntîmplă să rămînă doar scînteie?! Da, scînteie... Dar să nu uităm că focul este de fapt două-trei flăcări plus suma algebrică a tuturor scînteilor... Cineva bate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
eu mă așez la pian, ori dumneata la masa de scris, dintr-o nevoie interioară de-a smulge din suflet o scînteie, pe care atunci, în focul creației, o crezi flacără prometeică, deși pînă la urmă se-ntîmplă să rămînă doar scînteie?! Da, scînteie... Dar să nu uităm că focul este de fapt două-trei flăcări plus suma algebrică a tuturor scînteilor... Cineva bate la ușă, apoi intră: e un inginer din biroul vecin. Mă iertați, zice el, credeam că vă certați... Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
așez la pian, ori dumneata la masa de scris, dintr-o nevoie interioară de-a smulge din suflet o scînteie, pe care atunci, în focul creației, o crezi flacără prometeică, deși pînă la urmă se-ntîmplă să rămînă doar scînteie?! Da, scînteie... Dar să nu uităm că focul este de fapt două-trei flăcări plus suma algebrică a tuturor scînteilor... Cineva bate la ușă, apoi intră: e un inginer din biroul vecin. Mă iertați, zice el, credeam că vă certați... Mai așteaptă puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
suflet o scînteie, pe care atunci, în focul creației, o crezi flacără prometeică, deși pînă la urmă se-ntîmplă să rămînă doar scînteie?! Da, scînteie... Dar să nu uităm că focul este de fapt două-trei flăcări plus suma algebrică a tuturor scînteilor... Cineva bate la ușă, apoi intră: e un inginer din biroul vecin. Mă iertați, zice el, credeam că vă certați... Mai așteaptă puțin, îi zice Graur, că ajungem și acolo. Inginerul își retrage capul și închide ușa. Luchian scoate batista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fi avînd salariu mai mare ca directorul general al combinatului", mi-am zis -, m-a tratat cu plictis și sictir fin. N-am mai întins vorba, că fiecare minut însemna alte ouă vîndute. M-am dus la corespondentul județean al Scînteii. Peste cîteva minute, vînzarea ouălor a fost oprită. Castronul meu cred că-i și-acum la Miliția Economică, oprit ca probă, dacă nu s-o fi... spart. M-am gîndit un timp să iau urma castronului, să culeg date pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
un tovarăș sincer la un drum greu!... Cu-atît mai mult, cu cît prezența ta... Brusc, la mijlocul gîndului, mă opresc. Nu cumva asta, de-acum, înseamnă DRAGOSTE?! La treizeci de ani, n-am devenit, într-o clipă, adolescentul aprins dintr-o scînteie?! Abisul în care simt că mă pierd nu e însăși imensitatea dragostei?!... Da, așa-i. Dar dacă mă las pradă abisului, cum voi fi răsplătit oare?! Îmi va stimula imaginația și forța creatoare doamna Teona, această femeie de care m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
trebuia să se spargă odată prostia mea de-a face curte femeilor măritate ori divorțate, amăgindu-mă de fiecare dată că am găsit iubirea visată! Numai că... Eah!... Ce rost mai are să mă zbucium?! M-am aprins întotdeauna de la prima scînteie și am ars în întregime, trezindu-mă, în final, singur și epuizat, dar abia așteptînd o nouă scînteie, care să mă renască din urmele cenușii împrăștiate de vîntul stîrnit la plecarea celei iubite. Pot trage oare o linie și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fiecare dată că am găsit iubirea visată! Numai că... Eah!... Ce rost mai are să mă zbucium?! M-am aprins întotdeauna de la prima scînteie și am ars în întregime, trezindu-mă, în final, singur și epuizat, dar abia așteptînd o nouă scînteie, care să mă renască din urmele cenușii împrăștiate de vîntul stîrnit la plecarea celei iubite. Pot trage oare o linie și să fac totalul? Da... Voi obține o sumă de amintiri frumoase... Dar dacă "frumusețea" a fost de fapt minciună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
aici?! întreabă Brîndușa. Aici... face un gest evaziv Vlad, aici e de ajuns să fie un bob de sudură pe conductă, care să fie rupt de primul jet de hidrogen și să fie lovit de vreun cot. O să producă o scînteie și o să facă bum! se înfurie Vlad. Asta, așa, ca exemplu, schimbă el vocea. Peste cei prezenți se lasă o liniște deplină. Mă uit la Vlad și-l văd cu privirea adîncită în coala de hîrtie ce i-am dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
coboară în fugă scara. Iată-mă-s! Cine te bate, că nu văd decît o fată frumoasă și mîndră. Sărut mîinile! se înclină în fața fetei, scoțîndu-și casca. Bună seara! îi răspunde fata. Surioară dragă, începe Vlad curtenitor, cu ochii aruncînd scîntei albastre, și eu sînt implicat în toată povestea. Se poate să-mi faci tu mie una ca asta?! Tocmai voiam să merg săptămîna viitoare să mă botez, iar tu, acum... Ascultă, tovarășe Vlad! i-o taie fata scurt. Religia e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
umil: "Ce trebuie să fac?" Și ce vrei acum?! Să-l învăț eu să stea cu fruntea sus?! Dumneavoastră de ce priviți în pămînt acum? Brîndușa ridică brusc privirea spre mine: are ochii tulburi, plini de zbucium, peste care răzbește o scînteie de rugă. Îmi pare rău că nu ți-am dat și declarația lui Ștefănescu... s-o rupi... ori să... O, doamnă! exclam eu. Sînt total dezorientat: nu v-am înțeles eu pînă acum, ori dumneavoastră v-ați transformat dintr-o dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
i-a servit o cu totul altă versiune asupra motivului detenției lui, nici aceasta adevărată: „30 decembrie [1977] Vine să mă vadă Ion Caraion. Notez acest episod, pentru că nu l-am auzit niciodată: noaptea de revelion 1944-1945. Caraion lucra la Scânteia tine retului. Într-o mare sală, cu un bufet bine garnisit, erau adunați vreo sută de gazetari comuniști și membri ai partidului. Cu vreun sfert de ceas înainte de miezul nopții, apare Gheorghiu-Dej; e primit cu aplauze. Se sting luminile, iar
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nimic, ba, mai mult, fiind obligată să-i dau pături și cearceafuri (fiindcă e un golan, un sărăntoc). Nu știa să folosească hârtia de W.C. și, cum se înfundase canalul, a făcut o grămadă de aproape 50 cm de ziare Scânteia, folosite. II Marți, 2 mai [1950] [...] Azi-dimineață am fost la Crematoriu; cred că au trecut peste două luni de când șirul de nenorociri și boala m-au împiedicat să mai ajung acolo. Nu eram copleșită de tristețe, fiindcă în fiecare săptămână
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
În regulă sub țipetele și chiotele norodului adunat În mare număr. Scopul acestei petreceri fiind acela de a răzbuna contra evreului patimele Îndurate de Isus, lesne se Înțelege că În mijlocul unui atare norod fanatizat prin exerciții de acest soi, o scânteie ajungea spre a pune foc spiritelor. De la evreul de paie se trecea la evreul În carne și oase și scene odioase și revoltătoare fură săvârșite” <endnote id="(321, pp. 47-48)"/>. Într-adevăr, astfel de ritualuri barbare se Încheiau adesea cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mi s-a mai întîmplat în ultima lună, dar sînt atîtea mizerii, încît îmi este lehamite.) Îți spun doar că ginerele lui Ibrăileanu mă critică acum în fața studenților și în prezența mea (la examene), drept pentru care în articolul din Scînteia (9 iulie) (l-ai văzut?) i-am pus un cui . Prezența mea în paginile S[cînteii] i-a deconcertat pe dușmani și niciodată nu va fi prea tîrziu să-i tăvălesc puțin. Așteptarea este, în critică, o tactică bună. Nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
piață. E apreciabilă ca mărime (studiul introductiv 50 p.+ note 8 p. + textul mai lung decît credeam. Total: 375 p.). Din volumul de critică (am fost în fugă la București) am scos 100 de pagini. Intră în lucru imediat. De la Scînteia am invitația de a colabora oricînd și cu ce doresc. Ce folos dacă nu am liniștea sufletească favorabilă creației! Poate că nu avem acest lucru fiindcă îl dorim așa de mult. Cine știe! Soția mea trimite dnei Ani salutări amicale
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
este vol II . Să notez, din revistele pe care le răsfoiesc, bibliografia Stere și despre? De ex: Adevărul literar și artistic. Ce părere ai de atacul lui Al. Protopopescu în contra lui A. Marino? În curînd voi avea un articol în Scînteia . Ca și la Bacău, aici înseamnă o reducere la tăcere a cîrtitorilor. </citation> (41) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”11 aprilie 1969”> Dragă Costică, În seara aceasta, venind acasă, agitat, ros de îndoieli și presimțiri tulburi, găsesc în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Combinatul chimic și Centrala de termoficare Craiova; Combinatul petrochimic, centrala electrică și de termoficare și Rafinăria Brazi; Uzina de fibre și fire sintetice Săvinești; Combinatul chimic Borzești (...) precizăm că se pot folosi datele care au apărut În materialele publicate În Scînteia din 14-18.XI.1963”. Deci, copierea fără indicarea sursei nu era interzisă. Cred că atunci ar fi trebuit să-și realizeze un anumit politician teza de doctorat. De asemenea, mai puteau fi copiate din ziarul central al p.c.r
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
purecat toate „notele de sesizări” trimise până la acea dată. Despre prima sa intervenție din ziarul „Rulmentul” numărul 143/ 1964, se scrisese că „(...) va putea fi mai bine apreciată dacă vom avea În vedere și fotografia <Peisaj la Tulcea> apărută În <Scînteia> numărul 6140/ 17.I.1964, pag.3. Dacă fotografia tabloului <Cartier muncitoresc> nu era, Într-adevăr, destul de clară În pagina prezentată la control, ea nu ridica Însă probleme pe linia DGPT care să n-o Îndreptățească să apară În ziar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]