6,897 matches
-
profesor de sociologie, apoi la Universitatea din București pe o catedră similară, de unde se va pensiona în 1947. În întreaga sa carieră didactică și științifică a împletit strălucit activitatea didactică cu cea de cercetare, în special prin valoroasele sale anchete sociologice de teren. Rămâne unul dintre fondatorii Institutului de Științe Sociale al României, fiind chiar președintele său o lungă perioadă, a ocupat funcția de ministru al Instrucțiunii, Cultelor și Artelor (1932-1933), de director al Fundației Culturale Române și de director al
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de activitate în afară de țară. Crearea Institutului Social al Națiunilor (1947). La această activitate publicistică mai poate fi adăugată activitatea sa de la Arhiva pentru Știință și Reformă Socială, precum și de la revista ,,Sociologia românească”. D. Gusti poate fi asimilat drept creatorul școlii sociologice românești, fiind promotorul anchetelor sociologice de teren și al studiilor monografice complexe. Sociologia pedagogică a lui Gusti nu debutează de la idealuri și scopuri metafizice, ci de la realități concrete, investigate cu metode cât mai precise și obiective, prin care sociologul pătrundea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Institutului Social al Națiunilor (1947). La această activitate publicistică mai poate fi adăugată activitatea sa de la Arhiva pentru Știință și Reformă Socială, precum și de la revista ,,Sociologia românească”. D. Gusti poate fi asimilat drept creatorul școlii sociologice românești, fiind promotorul anchetelor sociologice de teren și al studiilor monografice complexe. Sociologia pedagogică a lui Gusti nu debutează de la idealuri și scopuri metafizice, ci de la realități concrete, investigate cu metode cât mai precise și obiective, prin care sociologul pătrundea în sistemul social de ansamblu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în opinia sa, deoarece ,,nu lasă nestudiat nimic din ceea ce este semnificativ din cuprinsul unității sociale.” Originalitatea și avantajul utilizării acestei metode constă în faptul că ,,în chipul acesta, problemele monografice se integrează sintetic către o privire generală, cu adevărat sociologică, în stare să ne dea imaginea exactă a realității sociale, atât static, cât și dinamic.” Cercetarea monografică are o dublă misie socială, una politică și alta pedagogică, ea putând fi socotită fundamentul reformelor socio-politice, a celor educaționale și culturale. Cea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sub auspiciile ministeriatului lui P. Andrei (1938-1940). În primele sale apariții editoriale, pedagogul bucureștean a fost influențat de ideile orientării poporaniste, imediat după primul război mondial, iar mai apoi de tezele sociopedagogice ale lui Dürkheim și D. Gusti. Din perspectivă sociologică, în viziunea lui Stoian fenomenul educativ se manifestă ca un fenomen obiectiv de esență socială, în sensul formării continue a omului și integrării acestuia în viață. Pedagogia, studiind procesul instructiv-educativ, trebuie să prezinte o anumită autonomie, chiar dacă fenomenul educației urmează
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogică a autorului a constat în elaborarea unui studiu privind evoluția curentelor pedagogice moderne și contemporane, precum și fixarea locului pedagogiei românești în pedagogia universală. În acest sens, profesorul Stoian a avut în vedere doar acele curente și tendințe de inspirație sociologică în investigarea fenomenului educativ. În volumul Curente noi în pedagogia contemporană sunt abordate două probleme speciale, prima teoretizează metoda ,,centrelor de interes” a lui Ovide Decroly, iar cea de-a doua se referă la abordarea ,,localismului educativ”. Școlile normale care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
parte, statutul epistemologic incert al acestor discipline. Conflictul pare a fi întreținut de o serie de teme incitante pentru spiritul paideutic contemporan: caracterul neunitar al obiectului de studiu al științelor educației, domeniul fărâmițat de o multitudine de abordări științifice (psihologice, sociologice, economice, politologice, fiziologice, filosofice, istorice etc.), abordări care prezintă deseori perspective diferențiate profund; absența unei unități metodologice de cercetare în științele educației, aspect care pune sub semnul întrebării autonomia și eficiența acestora; inexistența unei unități normative, datorată faptului că între
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
divine, cu clarviziunea divină, au arătat limitele omului, iar sociologia ca formă superioară de manifestare a posibilităților sale cognitive a dovedit-o cu prisosință. Cartea se adresează în primul rând studenților. Practica didactică a arătat că lipsește din literatura noastră sociologică o astfel de expunere a nașterii și evoluției gândirii despre societate, iar studenții o revendică. (Era să mă las pradă aici unei formulări apărute cu obstinație în primele pagini ale aparițiilor editoriale: "cartea aceasta umple un gol în literatura sociologică
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sociologică o astfel de expunere a nașterii și evoluției gândirii despre societate, iar studenții o revendică. (Era să mă las pradă aici unei formulări apărute cu obstinație în primele pagini ale aparițiilor editoriale: "cartea aceasta umple un gol în literatura sociologică de la noi".) Ei au nevoie de prezentări sintetice, nu simpliste, în care firul ideatic să poată fi urmărit fără ocolișuri și bariere artificiale, în care esența să se prezinte ca firească și să răzbată cu claritate. M-a interesat logica
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
dar și obiective care au făcut-o posibilă și necesară. Acest obiectiv m-a determinat să nu insist asupra extensiei prezentărilor, asupra caracteristicilor curentelor, asupra asocierii de idei sau deosebirilor semnificative. Alte cursuri, cum sunt cele destinate analizei paradigmelor cunoașterii sociologice sau doctrinelor sociologice, tratează pe larg această problematică. Reușesc astfel să înlătur ceea ce în planurile de învățământ și în programele disciplinelor existente și practicate în facultăților de sociologie este cum nu se poate mai evident: informația redundantă, repetarea care nu
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
care au făcut-o posibilă și necesară. Acest obiectiv m-a determinat să nu insist asupra extensiei prezentărilor, asupra caracteristicilor curentelor, asupra asocierii de idei sau deosebirilor semnificative. Alte cursuri, cum sunt cele destinate analizei paradigmelor cunoașterii sociologice sau doctrinelor sociologice, tratează pe larg această problematică. Reușesc astfel să înlătur ceea ce în planurile de învățământ și în programele disciplinelor existente și practicate în facultăților de sociologie este cum nu se poate mai evident: informația redundantă, repetarea care nu aduce un spor
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
care l-a parcurs până astăzi, au generat mai multe opțiuni metodologice, fiecare cu avantajele și dezavantajele proprii prin care se impune sau își subliniază limitele; odată fructificate, au fost posibile tot atâtea istorii ale sociologiei, fiecare însumând: * mulțimea teoriilor sociologice apărând ca un muzeu al spiritului teoretic; * distincția între ceea ce este valid, durabil și ceea ce este fals sau nedovedit în lungul drum parcurs de sociologie; * acele rezultate ale cugetării despre societate care pot ajuta la evidențierea dilemelor și problemelor din
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
topologia lui Donald N. Levine, apelează de fapt la logica internă a sociologiei care cuprinde concepte, teorii, doctrine, metode, orientări, școli, paradigme etc., toate devenind criterii ce fac posibile tot atâtea istorii ale sociologiei, desigur parțiale: * criteriul evoluționist (pozitivist) * școala sociologică; * ideea sociologică, conceptele și perspectivele sociologice; * repere (figuri) exemplare ale sociologiei; * sinteza; * paradigma sociologică; * ideea sociologică și contextul cultural; * ideologia; * criteriul național ; * originea sociologiei; * perspectiva dialogală . Deducem de aici că istoricii sociologiei au urmat căi diferite pentru a-și crea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Donald N. Levine, apelează de fapt la logica internă a sociologiei care cuprinde concepte, teorii, doctrine, metode, orientări, școli, paradigme etc., toate devenind criterii ce fac posibile tot atâtea istorii ale sociologiei, desigur parțiale: * criteriul evoluționist (pozitivist) * școala sociologică; * ideea sociologică, conceptele și perspectivele sociologice; * repere (figuri) exemplare ale sociologiei; * sinteza; * paradigma sociologică; * ideea sociologică și contextul cultural; * ideologia; * criteriul național ; * originea sociologiei; * perspectiva dialogală . Deducem de aici că istoricii sociologiei au urmat căi diferite pentru a-și crea operele precum și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de fapt la logica internă a sociologiei care cuprinde concepte, teorii, doctrine, metode, orientări, școli, paradigme etc., toate devenind criterii ce fac posibile tot atâtea istorii ale sociologiei, desigur parțiale: * criteriul evoluționist (pozitivist) * școala sociologică; * ideea sociologică, conceptele și perspectivele sociologice; * repere (figuri) exemplare ale sociologiei; * sinteza; * paradigma sociologică; * ideea sociologică și contextul cultural; * ideologia; * criteriul național ; * originea sociologiei; * perspectiva dialogală . Deducem de aici că istoricii sociologiei au urmat căi diferite pentru a-și crea operele precum și conținutul necesar pe care
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cuprinde concepte, teorii, doctrine, metode, orientări, școli, paradigme etc., toate devenind criterii ce fac posibile tot atâtea istorii ale sociologiei, desigur parțiale: * criteriul evoluționist (pozitivist) * școala sociologică; * ideea sociologică, conceptele și perspectivele sociologice; * repere (figuri) exemplare ale sociologiei; * sinteza; * paradigma sociologică; * ideea sociologică și contextul cultural; * ideologia; * criteriul național ; * originea sociologiei; * perspectiva dialogală . Deducem de aici că istoricii sociologiei au urmat căi diferite pentru a-și crea operele precum și conținutul necesar pe care-l cuprinde o istorie completă a sociologiei: * rezultatele
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
teorii, doctrine, metode, orientări, școli, paradigme etc., toate devenind criterii ce fac posibile tot atâtea istorii ale sociologiei, desigur parțiale: * criteriul evoluționist (pozitivist) * școala sociologică; * ideea sociologică, conceptele și perspectivele sociologice; * repere (figuri) exemplare ale sociologiei; * sinteza; * paradigma sociologică; * ideea sociologică și contextul cultural; * ideologia; * criteriul național ; * originea sociologiei; * perspectiva dialogală . Deducem de aici că istoricii sociologiei au urmat căi diferite pentru a-și crea operele precum și conținutul necesar pe care-l cuprinde o istorie completă a sociologiei: * rezultatele cercetării teoretice
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
tot ceea ce o definește ca știință, fiind, odată finalizată, conștiința de sine a sociologiei. A alege între aceste multiple posibilități nu este un demers facil. Dimpotrivă! Important este ca rezultatul să se instituie cel puțin ca moment, cale către adevărul sociologic al istoriei umanității, care, cum ne spune Hegel în Prelegeri de istorie a filosofiei "pentru omul liber de prejudecăți... va rămâne pentru totdeauna un cuvânt mare și va face să-i bată inima..." 2. Dispute cu privire la originea sociologiei Problema nașterii
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a însemnat un proces îndelungat de fortificare interioară și acumulări care au contribuit la structurarea unui ansamblu teoretic armat cu caracteristicile științei; * pericolul care a pândit continuu sociologia, acela de a identifica simțul comun, antrenat în practica socială, cu analiza sociologică. Sociologia s-a născut abia atunci când gândirea a câștigat definitiv bătălia cu interpretarea trivială, cea pe care omul de rând o obține în mod firesc, viețuind în societate; * lipsa de unitate în fixarea și acceptarea obiectului și problematicii sociologiei; * realitatea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
unitate în fixarea și acceptarea obiectului și problematicii sociologiei; * realitatea potrivit căreia nicio teorie nu răspunde integral și simultan toate criteriile pentru a fi satisfăcătoare. James S. Coleman ("Introduction", în: Rational Choice Theory. Advocacy and Critique), constată că o teorie sociologică pentru a atinge acest deziderat trebuie să îndeplinească două criterii majore: 1. setul de fenomene explicate să-l constituie comportarea sistemelor sociale (mai mari sau mai mici) și nu comportamentul persoanelor individuale; 2. explicarea comportării sistemelor sociale necesită explicarea în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
gândurilor ori un lux pe care sociologia nu și-l mai poate permite. Empirismul american a lansat acest îndemn sociologilor, arătând că vremea marilor sisteme a apus, rememorarea lor fiind o întreprindere de prisos. Mai mult, constatând că astăzi cercetarea sociologică folosește mai puțin decât a abandonat din tot ceea ce s-a acumulat ca idei sociologice, concluzia acestei poziții se întărește ca opinie valabilă. Ceea ce este, ceea ce trebuie să fie istoria sociologiei reprezintă un subiect de dispută între sociologi. Experimentele de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a lansat acest îndemn sociologilor, arătând că vremea marilor sisteme a apus, rememorarea lor fiind o întreprindere de prisos. Mai mult, constatând că astăzi cercetarea sociologică folosește mai puțin decât a abandonat din tot ceea ce s-a acumulat ca idei sociologice, concluzia acestei poziții se întărește ca opinie valabilă. Ceea ce este, ceea ce trebuie să fie istoria sociologiei reprezintă un subiect de dispută între sociologi. Experimentele de până acum nu au însemnat tot atâtea succese. Comprehensiunea este idealul oricărui istoric al sociologiei
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
numai ca indispensabilă în formarea sociologului, ci și ca miez al sociologiei în întregul său. "Nici un tratat pur sistematic scrie T. Herseni nu ne poate înfățișa sociologia întreagă el exprimă tot numai punctul de vedere al unei școli sau direcții sociologice. În sociologie nu putem pătrunde decât prin mijlocirea istoriei". Ea este considerată, mai mult decât o simplă refacere a devenirii interioare a sociologiei, o cale de a ne explica însăși devenirea omului și a mediului său existențial. În această perspectivă
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
o cale de a ne explica însăși devenirea omului și a mediului său existențial. În această perspectivă istoria sociologiei are viitor, chemarea spre aprofundarea ei fiind adresată tuturor sociologilor. Numai astfel poate fi descoperită și adusă la lumină viața cugetării sociologice din totdeauna, fără de care cercetarea actuală se autocondamnă la asfixiere prin insuficientă fundamentare. Vorbind despre filosofie, C. Noica scrie în Cum e cu putință ceva nou: "Istoria (ca istorie a filosofiei n.ns.) e într-adevăr legată de filosofie, ține
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sociologilor care încap în istoria sociologiei. Adevărul despre viața socială are cu siguranță o istorie, el nu se dezvăluie dintr-odată, ci prin tatonări repetate ce nu sunt scutite de erori; istoria sociologiei descrie tocmai această viață a cuceririi adevărului sociologic. Istoria sociologiei dezvăluie totodată preocuparea pentru autocunoașterea de către sociologie a propriei esențe, eliberarea acesteia din hățișurile descoperirilor contradictorii și ordonarea evoluției sale după criterii pertinente. Înseamnă că sarcina principală a istoriei sociologiei, ca disciplină academică, este cea educativă, de modificare
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]