7,229 matches
-
competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic se realizează prin desfășurarea a trei tipuri de activități corelate: dezvoltarea vocabularului prin însușirea de cuvinte noi și folosirea acestora în comunicare; activizarea vocabularului elevilor prin comunicarea orală și scrisă; nuanțarea vocabularului și adecvarea stilistică a acestora în situații de comunicare variate. Competențe specifice Conținuturi asociate - sesizarea unităților lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora; - selectarea elementelor de lexic adecvate situațiilor de comunicare; - identificarea expresiilor și a cuvintelor noi într-un text literar
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a înflorit cu deosebire în Germania și în Franța, dar care a fost depășit apoi de stilul baroc. Renașterea de asemenea se încadrează în romano catolicism cu un stil aparte Față de fermitatea stilului ortodox, am putea spune că aceste salturi stilistice, pe care le observăm în evoluția artistică a romano-catolicismului, corespund unei vădite nesiguranțe în ce privește armonizarea formelor plastice cu fondul dogmatic. Dincolo de sinodalitatea ecumenică, dogma romană a sporit mereu cu noi adaosuri și deși nu putem susține că fiecărui adaos doctrinal
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Categoriile receptivității aparțin în grad intens conștiinței, prin ele se constituie cunoașterea. Categoriile acestea pot fi produsul unor funcții inconștiente, dar numai în sens liminar „inconștiente”. Dimpotrivă, categoriile spontaneității aparțin inconștientului abisal: de acolo ele determină stilul plăsmuirilor spirituale. Aspectul stilistic al plăsmuirilor poate foarte ușor să scape neștiut tocmai creatorilor”(Lucian Blaga: Geneza metaforei și sensul culturii, p. 123. ). Această afirmație a filosofului român nu e ceva izolat și aruncat la întâmplare, ci se razimă pe o amplă construcție metafizică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
concepția lui Justin Martirul, e puterea misterioasă, care organizează obscurul domeniu al inconștientului. Inconștientul acesta e, după cum am spus în treacăt altădată, mult mai amplu și mai simetric structurat decât al lui Jung. El e, cu alt termen, o matcă stilistică în care se adună înmănuncheate toate acele categorii abisale, corespunzătoare categoriilor superioare ale conștiinței, cu deosebirea că acestea din adânc sunt înzestrate cu funcții creatoare, plăsmuitoare. Inconștientul structurat astfel e un adevărat cosmos subteran, pe care îl purtăm în noi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Berlioz, care o numea idee fixă. Ideea fixă a lui Berlioz s-a transformat în leit-motivul wagnerian, care e caracteristica izbitoare a stilului acestui genial revoluționar al dramei muzicale. Dar tocmai această trăsătură dominantă nu vine din inconștient, din matca stilistică a categoriilor abisale, ci e rezultatul unui calcul artistic perfect conștient. Thomas Carlyle, marele eseist englez, e unul dintre cei mai originali stiliști. Dar e știut că, la începutul carierei sale literare, Carlyle scria cu totul altfel și fiindcă nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a adus faimă universală și el e rezultatul calculului artistic cel mai conștient cu putință. Exemplele se pot înmulți, dar e suficient pentru a vedea că stilul personal nu e imprimat în operă ca o pecetie existând aprioric în matca stilistică. Pe de altă parte, nu se poate tăgădui că orice stil individual respiră un element imponderabil, „un nu știu ce și-un nu știu cum”, propriu originalității fiecăruii artist. Tot astfel, în orice artă națională autentică există un asemenea imponderabil, pe care îl numim
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bizantin, pe care l-am numit instituțional, stil care are prin excelență atributul perenității, fiindcă durează pe deasupra veacurilor și va dura cât Biserica lui Hristos. Se poate lămuri oare uimitoarea unitate a acestui stil prin logosul larvar sau prin matca stilistică a categoriilor abisale? La această întrebare, chiar numai durata lui de peste un mileniu și jumătate poate să răspundă negativ. Pentru că, admițându-i un început abisal. ceea ce este inexact totuși în decursul atâtor veacuri ar fi fost cu neputință ca puterea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care, în realitate, e tot un concept dogmatic. Dogma constituie elementul cel mai conștient al Bisericii și introducerea ei în explicația stilului ar fi însemnat o impietate asupra inconștientului și o mare spărtură, dacă nu chiar o distrugere, a mătcii stilistice. Filosoful a trebuit deci să recurgă la un artificiu, dacă sofianicul e puterea constitutivă a stilului și dacă stilul nu e altceva decât expresia abisului cosmotic, ce ne împiedică să declarăm sofianicul o categorie abisală a inconștientului? Trebuie să declarăm
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
idee de dogma care o conține și a o expedia în inconștient de dragul categoriilor abisale, e ca și cum ai spune că mărturisirea n are legătură cu dogma soteriologică și că ea ar fi un fapt ce se dospește, necunoscut, în matca stilistică. Sofianismul nu e altceva decât făptura mântuită, văzută în lumina slavei dumnezeiești. Sophia creaturală e raiul devenit ceresc, din pământesc cum a fost odinioară. Arta bizantină e oare altceva decât expresia estetică a acestei viziuni a cosmosului spiritualizat? Și ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
servește dezvoltarea ontogenetică, dar elementul esențial care produce organizarea, ordonarea, structurarea, clasificarea sau categorializarea îl constituie funcția simiogenetică și Tatiana Slama-Cazacu - conchide că „limbajul copilului se organizează, se ordonează prin ierarhizare și se integrează sistematic sub toate aspectele: lexical, gramatical, stilistic, prin funcția fundamental semantică” (176). Constituirea modelelor fundamentale este facilitată de constituirea schemelor fono-articulatorii în ontogeneza copilului și, care, la copilul malformat stau sub dependența instrumentalității specifice cu repercusiuni asupra rostirii, deci, cu o simptomatologie exclusiv în sfera periferică a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
române, gramatica textului, lingvistica integrală și cea cognitivă. Șia obținut doctoratul în filologie la Universitatea "BabeșBolyai" din Cluj-Napoca (2011). Este autoarea volumelor Elemente de gramatică a textului: Teorie și analiză (2004) și Schițele lui I.L. Caragiale. Prototip textual și variații stilistice (2004). A publicat studii și articole în volume colective și reviste din Franța, Italia și România și a participat la conferințe desfășurate în Spania, Italia, Polonia, Slovacia și România. Simina-Maria Terian, Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale (c
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca pe o categorie fundamentală pentru conceperea și înțelegerea literaturii. 6.1. Un pionier în această direcție poate fi considerat cercetătorul rus/sovietic Mihail M. Bahtin, al cărui studiu consacrat "discursului în roman" constituie o veritabilă schiță pentru o (socio)stilistică a discursului repetat. Reproșându-i stilisticii tradiționale preocuparea obsesivă față de unitatea discursului, teoreticianul afirmă că, în raport cu poezia, "specificul stilistic al genului romanesc" constă în aspectele sale "dialogice" și "plurilingve": "stilul romanului este o îmbinare de stiluri; limbajul romanului este un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
considerat cercetătorul rus/sovietic Mihail M. Bahtin, al cărui studiu consacrat "discursului în roman" constituie o veritabilă schiță pentru o (socio)stilistică a discursului repetat. Reproșându-i stilisticii tradiționale preocuparea obsesivă față de unitatea discursului, teoreticianul afirmă că, în raport cu poezia, "specificul stilistic al genului romanesc" constă în aspectele sale "dialogice" și "plurilingve": "stilul romanului este o îmbinare de stiluri; limbajul romanului este un sistem de "limbi""141. Remarcabile, mai ales în contextul epocii, sunt tentativa stilisticianului de a sistematiza această pluralitate de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de la București" pare să fi urmat încă din anii '50 linia de cercetare a frazeologiei franceze și ruse/sovietice, concentrându-și atenția asupra manifestărilor "idiomatice" ("istorice") ale textemelor și adoptând în acest sens o perspectivă preponderent gramaticală (și, în subsidiar, stilistică). Reprezentative din acest punct de vedere sunt lucrările semnate de Florica Dimitrescu 152, Mioara Avram 153 și Ioana Boroianu 154, precum și demersul mai recent al lui Liviu Groza 155. În aceste studii, câmpul investigației vizează, dintre elementele "discursului repetat", doar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
între dimensiunea obiectuală a desemnării și aceea propriu-zis semantică a "conținutului" structurat "idiomatic". 7.1.2. Mai apropiate de doctrina integralismului lingvistic au fost demersurile "Școlii din Iași", care a beneficiat, încă din deceniul al cincilea, de o solidă tradiție stilistică și retorică, inaugurată de către Iorgu Iordan 160, după modelul lui Charles Bally. După 1990, demersurile de această factură au recurs din ce în ce mai des la platforma conceptuală a lui Eugeniu Coșeriu, fapt observabil în încercările de fundamentare teoretică întreprinse de către Eugen Munteanu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
expresie, și nu invers."214 1.3.3. Primatul semanticului, ca finalitate caracteristică limbajului (și, în ultimă instanță, tuturor celorlalte activități culturale), se reliefează în cadrul integralismului lingvistic și prin faptul că, în viziunea lui Eugeniu Coșeriu, toate funcțiile limbii (fonologice, stilistice, morfologice, sintactice și simbolice 215) sunt, de fapt, funcții semantice, "deoarece se referă la semnele lingvistice și la utilizarea lor"216. În acest sens, lingvistul de origine română citează și afirmația lui Hugo Schuchardt potrivit căreia "există o singură gramatică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vorbirii în limbajul cotidian. Cu un proiect de sistematizare a domeniului românesc contemporan, Teză de doctorat, Universitatea "Babeș-Bolyai", Facultatea de Litere, Școala doctorală "Studii lingvistice și literare", Cluj-Napoca, 2014. Ruxăndoiu, Pavel, " Aspectul metaforic al proverbelor", în Studii de poetică și stilistică, Editura pentru Literatură, București, 1966, pp. 94-113. Sadoveanu, Mihail, Creanga de aur. Măria Sa, Puiul Pădurii. Nunta Domniței Ruxanda, Editura pentru Literatură, București, 1969. Salvador, Vicent și Adolf Piquer (eds.), El discurs prefabricad: estudis de fraseologia teòrica i aplicada, Publicacions de la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ale unui text modern" ["Niveaux sémantiques d'un texte moderne", 1968], în Tel Quel, Pentru o teorie a textului, pp. 273-282. Spiridon, Monica, Melancolia descendenței. O fenomenologie a memoriei generice în literatură, Cartea Românească, București, 1989. Sporiș, Valerica, Adjectivul. Studiu stilistic, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2013. Sporiș, Valerica, Adjectivul în limba română. Studiu gramatical și semantic, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2013. Sporiș, Valerica, Caleidoscop lingvistic. Studii de limbă și stil, Aeternitas, Alba
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
New York, 2010. Wray, Alison, Formulaic Language and the Lexicon, Cambridge University Press, Cambridge, 2002. Wray, Alison și Michael Perkins, "The Functions of Formulaic Language. An Integrated Model", în Language & Communication, vol. 20, nr. 1, 2000, pp. 1-28. Zafiu, Rodica, Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, București, 2001. Zaharia, Casia, Expresiile idiomatice în procesul comunicării. Abordare contrastivă pe terenul limbilor română și germană, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2004. Zagaevschi Cornelius, Lolita, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Th. Hristea, "Introducere în studiul frazeologiei", în Th. Hristea (ed.), Sinteze de limba română, ediția a III-a, revăzută și din nou îmbogățită, Albatros, București, 1984, pp. 134-160. 157 Pavel Ruxăndoiu, "Aspectul metaforic al proverbelor", în Studii de poetică și stilistică, Editura pentru Literatură, București, 1966, pp. 94-113. 158 Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, Minerva, București, 1982, pp. 175-203. 159 Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. 160 Iorgu Iordan, Stilistica limbii române [1944], ediție definitivă, Editura Științifică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a acestor funcții (Eugeniu Coșeriu, "Sistemul, norma și vorbirea", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 85) este următoarea: "a) funcțiile fonologice sau distinctive, care individualizează, separă și disting semnele (funcția culminativă, funcția delimitativă și funcția distinctivă propriu-zisă); b) funcțiile stilistice sau orientatoare, care determină valoarea specifică a semnului în actul verbal, orientându-l spre un vorbitor, un ascultător sau un lucru (funcția expresivă, funcția apelativă, funcția deictică); c) funcțiile morfologice, adică funcția clasificatoare, care clasifică semnul ca instrument particular de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 302. 381 Mircea Borcilă, Mircea, "Noi orizonturi în poetica americană". Idem, "Probleme actuale ale analizei discursului". Idem, "Semantica textului și perspectiva poeticii". 382 Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. 383 Rodica Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, București, 2001. 384 Liviu Groza, Dinamica unităților frazeologice în limba română contemporană. 385 Eugeniu Coșeriu, "Creația metaforică în limbaj", în Omul și limbajul său, p. 174. 386 Desigur că, sub raport semantic, reconfigurarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1981, p. 270). 429 "Principiul funcțional simbolic-mitic apare ilustrat, prin excelență, în textele lirice ale lui Blaga. Caracteristică acestor texte este încercarea de construire a unor câmpuri interne de referință care să se integreze unei "viziuni metafizice" conforme cu "matricea stilistică" a subconștientului colectiv [în cazul lui Sadoveanu, e vorba despre "matricea stilistică" a contextului cultural biblic - n.n.]. Această "viziune" este presupusă ca implicită în corpusul mitologic al culturii naționale [sau al "universului" creștin], iar procesul de poesis discursiv este înțeles
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textele lirice ale lui Blaga. Caracteristică acestor texte este încercarea de construire a unor câmpuri interne de referință care să se integreze unei "viziuni metafizice" conforme cu "matricea stilistică" a subconștientului colectiv [în cazul lui Sadoveanu, e vorba despre "matricea stilistică" a contextului cultural biblic - n.n.]. Această "viziune" este presupusă ca implicită în corpusul mitologic al culturii naționale [sau al "universului" creștin], iar procesul de poesis discursiv este înțeles ca reiterând și prelungind, în textul poetic, demersurile definitorii ale "gândirii mitice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
două etape. Prima este reprezentată de perioada apologetică și patristică care se desfășoară într-un spațiu cultural roman, folosindu-se instrumentele proprii gândirii grecești și latine. Analizele realizate de părinții bisericii din perioada secolelor II-V d. H. cuprind elemente stilistice și argumentative specifice epocii. Actul ce se realizează este unul de raționalizare și implicit conștientizare a credinței sub toate aspectele sale: organizatorice, teologice și metafizice. Prin modalitățile de a indica calea cea dreaptă și de a explica mesajul metaforic transmis
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]