6,008 matches
-
cadastrale a acestuia din urmă, incât să cuprindă un teren ce a fost cumparat de petent cu act sub semnatura privata de la numitul P. C.. Instanta apeciază că nu s-a facut dovada ca intimatul a ocupat terenul petentului prin strămutarea semnelor de hotar. Instanta, retine că, in ceea ce priveste semnele de hotar, acestea sunt reprezentate de 3 țevi si un stalp din lemn, fixate in pămant, fara a reprezenta urme de distrugere asa cum rezultă din probele administrate. Având in
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
și consideră grănițuirea ca un act necesar, datorită unor dispute cu proprietarul terenului vecin cu privire la Încălcarea liniei de hotar vechi ; b când un proprietar vecin contestă linia pe care este așezat semnul de hotar sau răzorul despărțitor existent și cere strămutarea hotarului În urma schimbării proprietarului vecin ; c când unul dintre proprietari cere ca odată cu delimitarea proprietăților să i se restituie de către proprietarul vecin o anumită suprafață de pământ pe care acesta ar deține-o vremelnic. În această situație se pune problema
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
115/2013, conflictele prevăzute În art 2 alin. 1 și 2, ce face obiectul medierii după natura lor se extind și la alte materii, astfel că În art 60 indice 1, lit c sunt prevăzute și litigiile În legătură cu posesia, grănițuirea, strămutarea de hotare, cât și alte litigii În sfera raporturilor de vecinătate. b În ceea ce privește scopul urmărit prin cele două instituții este de arătat că, În mod neîndoios, acesta este de a realiza o Învoială a părților prin care să pună capăt
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Din cauza insuficientei cunoașteri de către majoritatea populației a reglementărilor juridice privind instituțiile legate de proprietate, fie și pentru că proprietatea și spiritul de proprietate a redevenit și s-a reinstalat după o Îndelungată perioadă de absență la noi În țară (posesia, grănițuirea, strămutarea de hotar și alte drepturi legate de proprietate, derivate În urma dezmembrării proprietății, cum sunt : dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitație și dreptul de servitute, și mulți proprietari care efectuează unele lucrări pe terenurile și
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
pe cât posibil recurgerea la rezolvarea lor prin judecată În fața instanței. Litigiile de proprietate privesc toate problemele legate de folosirea și măsurile ce pot fi dispuse cu privire la stabilirea hotarelor dintre proprietățile vecine prin grănițuire, posesia și implicațiile ei asupra unui imobil, strămutarea de hotar, etc., dar și aspecte de conviețuire În baza legii sau a obiceiului locului. Codul civil limitează unele drepturi de proprietate În cadrul raporturilor de vecinătate, care pot deveni cauza unor conflicte. Acesta se referă la curgerea apei ; picătura streșinii
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
fi obiectul medierii. Totuși, cu privire la acest lucru, mediatorul trebuie să aibă În vedere că din art.60/1 lit.c din Legea nr. 192/2006, cu modificările și completările la zi rezultă, printre altele, că litigiile privind posesia, 165 grănițuirea, strămutarea de hotar, precum orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate pot face obiectul medierii. Conflictele de vecinătate pot să apară pretutindeni În cadrul dreptului de proprietate privată. Ele se manifestă cu privire la bunurile materiale de care proprietarul dispune În mod direct
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
nu pe dorințele nejustificate ale părților și că părțile dacă erau de bună-credință și mai tolerante puteau să-și soluționeze majoritatea problemelor conflictuale prin procedura de mediere, fără să mai consume timp, bani și nervi În sala de judecată. Cu privire la strămutarea de hotar ca infracțiune, Codul penal prevede că fapta persoanei săvârșită cu violență sau amenințare ori prin desființarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat În posesia altuia, este infracțiune prevăzută și pedepsită de acesta. Dacă strămutarea unui
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
majoritatea problemelor conflictuale prin procedura de mediere, fără să mai consume timp, bani și nervi În sala de judecată. Cu privire la strămutarea de hotar ca infracțiune, Codul penal prevede că fapta persoanei săvârșită cu violență sau amenințare ori prin desființarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat În posesia altuia, este infracțiune prevăzută și pedepsită de acesta. Dacă strămutarea unui bun imobil dintr-un patrimoniu În altul se face fără violență sau amenințare, fapta nu Întrunește elementele constitutive ale infracțiunii
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Cu privire la strămutarea de hotar ca infracțiune, Codul penal prevede că fapta persoanei săvârșită cu violență sau amenințare ori prin desființarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat În posesia altuia, este infracțiune prevăzută și pedepsită de acesta. Dacă strămutarea unui bun imobil dintr-un patrimoniu În altul se face fără violență sau amenințare, fapta nu Întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de strămutare de hotar, el fiind un act juridic translativ de drepturi de proprietate. În fapt și În drept
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de hotar, a unui imobil aflat În posesia altuia, este infracțiune prevăzută și pedepsită de acesta. Dacă strămutarea unui bun imobil dintr-un patrimoniu În altul se face fără violență sau amenințare, fapta nu Întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de strămutare de hotar, el fiind un act juridic translativ de drepturi de proprietate. În fapt și În drept este posibil ca autorul unei fapte calificate inițial ca infracțiune de tulburare de posesie și distrugere de bunuri, să fie scos de sub urmărire
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
trei romane. Un sfat excelent, peste câteva luni de la vânzarea proprietății din Vărădia, Dej, în exces de zel față de Stalin aflat în plină campanie contra fostului tovarăș de arme, Tito, devenit peste noapte „iuda Tito, sluga imperialiștilor!”, a pornit barbara „strămutare” a câtorva mii de țărani avuți din Banat „pentru a asigura zona de frontieră contra dușmanului de clasă”. Acești strămutați au fost în pripă aruncați în Bărăgan în locuri pustii - ca și țăranul, Vichentie, care cumpărase casa mătușii noastre! -, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de topor». Se discuta cu colectorii prea zeloși, ca și cu cei despre care se știa că sunt agenți ai securității. În asemenea situație, regimul a renunțat pe moment să mai colectivizeze cu forța în regiune. Ba chiar a evitat strămutarea oamenilor în alte părți, cu domiciliu obligatoriu. într-o seară ploioasă de toamnă, doi din acești luptători din munți, au îmbrăcat cojoacele specifice sătenilor din Viștea de Jos și s-au prezentat la localul unde oamenii erau chemați și presați
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să se fi mișcat și aceia din Tracia, mai ales că Georgius Pachymeres scrie că se înrudeau. Andronic al II-lea, temându-se ca să nu se facă o uniune între aceștia, socotită ca foarte periculoasă pentru Imperiul Bizantin, a hotărât strămutarea valahilor din Tracia, în anul 1284, sub ochii lui Nogai, cumnatul său, peste mare în Anatolia. De aceste împrejurări politice profitase Ladislau Cumanul și pătrunsese, cum am văzut mai sus, în anul 1283, în urmărirea cumanilor, până în Moldova. Dacă Nogai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acomoda cu clima și suferi exilul, în timp de doi ani de zile, adică în anii 1285 și 1286, s-au răscumpărat toți și s-au înapoiat în patrie, adică în Tracia, de unde fuseseră ridicați cu sila. Nimic despre o strămutare a lor în nordul Dunării în Imperiul Hoardei de Aur și nici de o predare a lor de către împăratul bizantin regelui Ladislau Cumanul, ca să-i aibă ca ajutor împotriva tătarilor lui Nogai. În ce privește documentul din 1285, prin care se acordă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
continuat cu Janeta și discuțiile în legătură cu Sfânta Parascheva. Auzim de Sfânta Parascheva în Grecia, am văzut și mănăstirea care-i poartă numele, dar moaștele ei sunt la noi, la Iași, sunt provocată de fiică-mea la discuție. Am citit despre strămutarea moaștelor ei dintr-un loc în altul și cum au ajuns la Iași. De la biserica din Epivat au fost strămutate la Târnovo, în regiunea Vidinului care era stăpânită atunci de Mircea cel Bătrân. Târnovo era capitala țaratului româno-bulgar și prin
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și un învățător care și-a desfășurat activitatea didactică într-o cameră din casa părinților mei. Deși „satul nou” nu avea decât 20 de case, împrăștiate pe tot perimetrul planului de sat, a fost numit de autorități „Ștefan cel Mare”. STRĂMUTAREA Deci în anul 1928 părinții mei s-au mutat din satul Boarca de pe malul stâng al râului Buzău, pe malul drept, pentru că tot pământul lor arabil era acolo și de la Boarca nu puteau să lucreze bine pământul cu care fuseseră
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
aproape ca cea a părinților. A avut „noroc” pentru că tractoarele au trebuit să treacă și peste gospodăria fratelui Dinu, și astfel tata și fiul au făcut o singură casă, o singură gospodărie acolo unde s-au mutat. Bietul tata, la strămutare, a scos toamna pomii fructiferi din pământ cu toate rădăcinile, le-a legat pământul dintre rădăcini cu niște brâie de tablă, și așa, cu un tractor, a mutat toți pomii care încurcau tractoarele, la noua locuință, și. . minune, primăvara, pomii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
întemeierii orașului, rămân deosebit de prețioase constatările unor personalități, ca: B. P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Mihai Costăchescu, Gheorghe Ghibănescu, Melchisedec, Ioan Bogdan ș.a. Pe baza lor, putem crede că întemeierea actualului oraș a avut loc ca urmare a strămutării locuitorilor fostului târg al Săratei, situat pe malul stâng al Prutului, în dreapta acestui râu, într-un loc mai ferit, pe moșia Husului. * Este interesant de urmărit toponimia unor cartiere ale orașului Huși și ale unor localități din împrejurimile sale. Arsura
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se mute de la Fălciu la Huși, care era mai aproape de scaunul domnesc de la Iași, decât târgul Fălciu. Considerând această schimbare ca o violare a drepturilor Episcopiei asupra târgului, episcopul Inochentie a trimis o jalbă domnului Constantin Racoviță, prin care solicita strămutarea autorităților ținutului de la Huși la Fălciu, vechea reședință. Ca urmare a protestelor episcopului, la 20 noiembrie 1757, Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757) a poruncit, printr-un hrisov, ispravnicilor de ținut și căpitanului de codru: „în târgul Hușiilor, să nu șadă, cum
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un ordin al Ministerului de Interne, către Isprăvnicia Fălciu, locuitorii angajați la seceră de către pitarul Neculai Obreja erau obligați să-și achite datoriile. Nemulțumirea țăranilor s-a manifestat în mai multe moduri: plângeri adresate autorităților administrative (cele mai simple forme), strămutări masive în interiorul țării, fuga peste hotare, nesupunerea la îndeplinirea obligațiilor feudale până la răzvrătiri directe și forme violente. Vornicii, ca reprezentanți ai autorităților locale, alcătuiau jalbele, pe care le susțineau în fața proprietarilor sau a instituțiilor de resort. Uneori erau pedepsiți ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
instituțiilor de resort. Uneori erau pedepsiți ca instigatori la revoltă. În condițiile slabei dezvoltări a industriei, precum și a existenței proprietății feudale asupra târgului, se mențin relațiile feudale cu toate consecințele ce decurgeau dintr-un sistem devenit anacronic. Amploarea procesului de strămutare a țăranilor în perioada regulamentară reflectă condițiile grele impuse țăranilor prin dispozițiile noilor legiuiri. Mulți locuitori pribegesc peste graniță sau se strămută pe alte moșii. La 23 aprilie 1848, Isprăvnicia raporta că 40 din birnicii Hușilor au fugit. Locuitorii mahalalei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a chiar osândei ce suferim de la dumnezeu cu lipsa de pâine și altele”. Lipsa de pâine, provocată de secetă și de invazia lăcustelor ce bântuiseră în anii 1847 și 1848, este adesea invocată ca o cauză importantă a procesului de strămutare. Spre exemplu, privighetorul ocolului Podoleni raporta Isprăvniciei Fălciu, la 3 martie 1847, că unii dintre locuitorii satului Podoleni, din cauza lipsei de pâine, intenționează să se mute pe moșia Cozia „unde au și găsit înlesnire cuvenită lor”. Ispravnicul ținutului Fălciu, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
raportul adresat Departamentului Dinlăuntru, la 16 mai 1848, arăta că locuitorii s-au strămutat „din lipsa pâinii, din lipsa nutrețului pentru hrana vitelor și din împlinirea banilor birului precum și din nămolul datoriilor în care lipsa pâinii i-au supus”. După strămutarea celor 23 de locuitori din satul Vicoleni-Fălciu, privighetorul ocolului lua chezășie de la locuitori pentru trei dintre ei, „descoperiți de invitători și răzvrătitori între obștia lăcuitorilor”. Incendiul din 21 iulie 1844 a provocat mari distrugeri: au ars 191 de case și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
La 17 octombrie 1846, ispravnicul ținutului Fălciu raporta Vistieriei că locuitorii din mahalalele târgului, mai ales birnicii, au reclamat că sunt împovărați cu dările căpătăierilor. Totodată, mulți căpătăieri se deplasau spre târguri, pe care le părăseau la fel de repede precum veniseră. Strămutarea spre târguri avea un caracter temporar atât pentru căpătăieri, cât și pentru birnici. Alți locuitori (argați, muncitori sau slujitori) plecau cu intenția de a se stabili definitiv în târguri: un locuitor fugit din Novaci la Huși se stabilise la Calciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin sate, mahalale a târgului”. Ispravnicul relata, în continuare, că acești oameni s-au aflat mai demult „viețuitori ca și alți lăcuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei spre înlesnire viețuirii lor”. Situația strămutărilor în sau din ținutul Fălciu a fost studiată de Gh. Platon: De obicei, țăranii cereau: reducerea obligațiilor de muncă, mergând până la desființarea boierescului și obținerea unui lot de pământ suficient. În perioada regulamentară, ca mijloace de constrângere se foloseau: bătaia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]