5,909 matches
-
și turci un nou val de sârbi s-au refugiat în Ungaria stabilindu-se în orașe părăsite de maghiari și germani precum: Buda, Pécs, Szeged, unde au majorat pentru o scurtă perioadă de timp. Sârbii s-au concentrat în partea sudică a Ungariei Medievale adică în regiunea Voivodina. După Tratatul de la Trianon zonele Ungariei locuite de slavi sudici au fost alipite Iugoslavie.Cu toate că rămăseseră puțini slavi sudici după granița post-trianonică, după Războiul româno-ungar din 1919 Iugoslavia a anexat pentru scurt timp
Sârbii din Ungaria () [Corola-website/Science/332849_a_334178]
-
de maghiari și germani precum: Buda, Pécs, Szeged, unde au majorat pentru o scurtă perioadă de timp. Sârbii s-au concentrat în partea sudică a Ungariei Medievale adică în regiunea Voivodina. După Tratatul de la Trianon zonele Ungariei locuite de slavi sudici au fost alipite Iugoslavie.Cu toate că rămăseseră puțini slavi sudici după granița post-trianonică, după Războiul româno-ungar din 1919 Iugoslavia a anexat pentru scurt timp partea sudică a Ungariei proclamând Republică Baranya-Baja. Puțini sârbi au rămas în Ungaria, majoritatea emigrând cu timpul
Sârbii din Ungaria () [Corola-website/Science/332849_a_334178]
-
au majorat pentru o scurtă perioadă de timp. Sârbii s-au concentrat în partea sudică a Ungariei Medievale adică în regiunea Voivodina. După Tratatul de la Trianon zonele Ungariei locuite de slavi sudici au fost alipite Iugoslavie.Cu toate că rămăseseră puțini slavi sudici după granița post-trianonică, după Războiul româno-ungar din 1919 Iugoslavia a anexat pentru scurt timp partea sudică a Ungariei proclamând Republică Baranya-Baja. Puțini sârbi au rămas în Ungaria, majoritatea emigrând cu timpul în Șerbia. pot fi împărțiți în două comunități, cei
Sârbii din Ungaria () [Corola-website/Science/332849_a_334178]
-
Ungariei Medievale adică în regiunea Voivodina. După Tratatul de la Trianon zonele Ungariei locuite de slavi sudici au fost alipite Iugoslavie.Cu toate că rămăseseră puțini slavi sudici după granița post-trianonică, după Războiul româno-ungar din 1919 Iugoslavia a anexat pentru scurt timp partea sudică a Ungariei proclamând Republică Baranya-Baja. Puțini sârbi au rămas în Ungaria, majoritatea emigrând cu timpul în Șerbia. pot fi împărțiți în două comunități, cei din sudul Ungariei lângă granița cu Șerbia și cei din centrul Ungariei. După tratatul de la Trianon
Sârbii din Ungaria () [Corola-website/Science/332849_a_334178]
-
(cunoscută și sub numele comun de rață cârâitoare cu pieptul negru) este o specie de pasăre din familia Anatidae care se întâlnește din partea sudică a Statelor Unite și a Americii Centrală până în America de Sud (în partea centrală și sudică). În Statele Unite, este întâlnită tot anul în sudul Texasului. Există două subspecii: Această specie nu este considerată amenințată cu dispariția de către IUCN și Național Audubon Society; se
Dendrocygna autumnalis () [Corola-website/Science/332859_a_334188]
-
(cunoscută și sub numele comun de rață cârâitoare cu pieptul negru) este o specie de pasăre din familia Anatidae care se întâlnește din partea sudică a Statelor Unite și a Americii Centrală până în America de Sud (în partea centrală și sudică). În Statele Unite, este întâlnită tot anul în sudul Texasului. Există două subspecii: Această specie nu este considerată amenințată cu dispariția de către IUCN și Național Audubon Society; se estimează că populația globală este de 1.100000-2.000000 de pasari.
Dendrocygna autumnalis () [Corola-website/Science/332859_a_334188]
-
strada Halelor. Ansamblul de arhitectură „Strada Halelor” este înscris pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 1171, cod LMI . Pe lista monumentelor este și Hanul Manuc (cod LMI ) situat pe Strada Franceză nr. 62, dar cu fațada sudică pe Strada Halelor nr. 9-13, sector 3. În dreptul Hanului Manuc se află stația RATB a liniilor de autobuz 104, 123, 124 și 385 care traversează Piața Unirii și fac legătura între estul și nord-vestul orașului.
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
grosime de peste 1,5 m. În timp ce piatra (bolovani de râu) este constituientul soclului și zidurilor, cărămida subțire este materialul din care sunt făcute arcurile bolților. Structura cuprinde un altar, un naos, un pronaos și două șanțuri puțin pronunțate. Pe latura sudică a fost ridicat un turn - clopotniță, cu rol de apărare a intrării. Construcția a fost de forma unei nave rectangulare, cu două ieșiri rectangulare aflate în dreptul sânurilor și vizibile numai la exterior. Absida principală de formă circulară și mai îngustă
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
de către o cupolă și prevăzut cu două ferestre), la răsărit a format altarul (unde s-a aflat o singură fereastră situată axial - de factură gotică). Pronaosul - acoperit și el de către o cupolă, a fost mai larg decât naosul. Alăturat zidului sudic - respectiv pronaosului, s-a aflat juxtapusă clopotnița - portic, ce a avut jos trei deschideri (spre sud - pe unde se făcea intrarea propriuzisă în biserică, est și vest) iar la partea superioară încăperea destinată clopotelor, tot cu trei deschideri. Bolțile au
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
se mai remarcau în prima jumătate a secolului XX, purtau urme de incendiu, care se mai găseau și pe bolovani sau cărămizi. Din biserică rămăseseră astfel în 1994 doar absida altarului, naosul și câteva rămășițe din turnul clopotniței de pe latura sudică, situate pe o terasă de 7 m amenințată de eroziunea laterală. Elementele de hazard geomorfologic se constituie astfel, într-un factor care amenință chiar și ruinele rămase, cu distrugerea. Dintre elementele care au supraviețuit, două lespezi funerare (din care una
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
("în venețiană: rio de le Toresele; "canalul turnulețelor") este un canal din Veneția în sestiere Dorsoduro. Pe lunga sa porțiune sudică, el este uneori numit Rio Piccolo del Legname și pe porțiunea nordică, paralelă cu Canal Grande, Rio Pietre Bianche ("în venețiană Rio delle Piere Bianche). Un vechi palat cu un turn, în prezent distrus, se numea "dalla Torresella", ceea ce s-
Rio delle Torreselle () [Corola-website/Science/333544_a_334873]
-
Ajay să se confrunte și să o omoare pe Noore. Ea moare în propria ei arena, fie de mână lui Ajay, fie de mână proprie, după ce află că Păgân i-a executat familia. Pe parcurs ce Golden Path-ul eliberează provinciile sudice ale Kyrat-ului, Ajay este contactat de Willis Huntley (Alain Goulem), un agent CIA ce oferă rebelilor informații și pagini din jurnalul tatălui său în schimbul asasinării locotenenților Yumei. După ce Ajay omoară câțiva dintre ei, Huntley îi spune că, de fapt, ei
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
de învățați, printre ei numărându-se și nord-coreeanul Yi Jirin (이지린) care aclamă că poporul Juho trăia pe o insulă micuță din Marea Galbenă. În 476, conform Samguk Sagi, Tamna a început o relație tributară cu Baekje, care controla partea sudică a Peninsulei Coreene și avea legături strânse cu Japonia, deci, prin urmare, și Tamna făcea diferite schimburi cu popoarele de pe teritoriul japonez. Când puterea Baekjeului s-a diminuat, Tamna a apelat la Silla. La un moment dat, aproape de sfârșitul perioadei
Tamna () [Corola-website/Science/333580_a_334909]
-
este o cometă cu perioadă lungă, de culoare verzuie, care a fost descoperită de astronomul amator australian, Terry Lovejoy, la 17 august 2014, cu un telescop Schmidt-Cassegrain de 20 de centimetri, în constelația sudică Pupa. Cu o magnitudine de 15 (în spectrul vizibil) la primele observații, cometa a câștigat în strălucire atingând 7,4 în luna decembrie 2014. În 28−29 decembrie 2014, cometa a trecut la 1/3° de roiul globular Messier 79
C/2014 Q2 (Lovejoy) () [Corola-website/Science/333598_a_334927]
-
Sf. Pavel, Sf. Francisc, Sf. Anton). Pereții laterali ai corului sunt străpunși de ferestre ogivale, a căror vitralii se leagă deasemenea de perioada donațiilor de la cumpăna secolelor XIX-XX, și provin din atelierul lui Ede Kratzmann din Budapesta. Laturilor nordice și sudice a corului s-a anexat o sacristie cu etaj, respectiv un oratoriu. Accesul la etajul acestor construcții este asigurat de scările racordate arcului de triumf, iar încăperile de la etaj se deschid spre cor cu parapete cu baluștri și cu ferestre
Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel din Brașov () [Corola-website/Science/333628_a_334957]
-
Cluj. Aria naturală ocupă extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Cricău, Galda de Jos, Întregalde, Ighiu, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara, Mihai Viteazu, Moldovenești, Petreștii de Jos, Săndulești și Tureni. Aceasta este străbătută de drumul național DN75, care leagă Turda de Câmpeni. Situl „Munții Trascăului” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpină a laturii sudice a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor; și cea continentală a culoarului depresionar de pe cursul mijlociu al Mureșului) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief (carstic și exocarstic) diversificate: vârfuri, cheiuri, văii, doline, măguri, lapiezuri
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
este denumirea ariei protejate (sit de importanță comunitară) situate pe teritoriul nord-vestic al județului Prahova, în Muntenia. Aria naturală se întinde în nord-vestul județului Prahova (în zona de contact a Subcarpaților Prahovei cu prelungirile sudice ale Munților Baiu), ocupând teritoriile administrative ale comunelor: Bertea, Brebu, Secăria, Șotrile și Valea Doftanei; și cel al orașului Comarnic. Aceasta este străbătută de drumul județean DJ102L care leagă localitatea Seciuri de Barajul Paltinu; baraj (aflat în arealul sitului) construit
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
o transmit ușor altor animale prin urina vărsată în apă. Printre alte boli se numără toxoplasmoza, bruceloza, febra hemoragică de Omsk, listerioza, leptospiroza, febra Q. Reproducerea are loc din primăvară până în toamnă în regiunile temperate și tot anul în cele sudice. În România bizamul se împerechează de mai multe ori începând cu luna martie până în octombrie, o femelă putând avea 3-4 nașteri pe an. Femelele care îngrijesc de pui și alăptează, devin din nou apte de împerechere. Gestația este relativ scurtă
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
de rozătoare răspândite în Eurasia și America de Nord, din care face parte șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șobolanul de apă ("Arvicola amphibius"), șoarecele scurmător ("Myodes glareolus"), șoarecele subpământean ("Microtus subterraneus"), șoarecele de zăpadă ("Chionomys nivalis"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele sudic de câmp ("Microtus levis"), bizamul ("Ondatra zibethicus"), lemingul ("Lemmus lemmus") etc. Sunt rozătoare mai ales scurmătoare, unele adaptate și la viața acvatică, a căror talie variază, în general, între cea a unui șobolan și cea a unui șoarece, dar există
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în extremitatea sudică a Crișanei, pe teritoriul județului Arad. Aria naturală se întinde în partea central sud-estică a județului Arad, pe teritoriile administrative ale comunelor Almaș, Bârzava, Brazii, Buteni, Chisindia, Conop, Gurahonț și Tauț. Aceasta este străbătuta de drumul județean DJ708A care leagă
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
cu Brigada 37 Infanterie pe direcția Remetea - vârful Bătrâna (1.637 m), iar cu Brigada 16 Infanterie pe direcția Gheorghieni - Joseni - Praid, eliberând la 7 septembrie orașul Gheorghieni. Brigada 15 Infanterie, care alcătuise „"Grupul de acoperire Ghimeș"”, a ocupat flancul sudic al dispozitivului de luptă al diviziei, asigurând joncțiunea cu forțele Diviziei 7 Infanterie. După participarea la acțiunea de ocuparea a orașului Miercurea Ciuc, a continuat înaintarea forțând Oltul în două sectoare, la Sântimbru și Sânsimion pătrunzând pe pantele estice ale Munților
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară
Bătălia de la Sibiu (1916) () [Corola-website/Science/333750_a_335079]
-
kilometri (13 mile) în Manhattan, și se prelungește cu 3,2 km (2 mile) în cartierul Bronx. Dincolo Broadway traversează localitățile Yonkers, Hastings-On-Hudson, Dobbs Ferry, Irvington, Tarrytown și se termină la nord de Sleepy Hollow în comitatul Westchester. De la extremitatea sudică până la City Hall Park, Broadway este locul istoric unde se desfășoară marile defilări populare pentru sărbătorirea victoriilor și aventurilor. Se aruncă confetti și serpentine din hârtie (de unde numele lor englezesc, „"Ticker-tape parade"”, întrucât erau făcute din benzi de teleimprimator decupate
Broadway (stradă) () [Corola-website/Science/333770_a_335099]
-
destinate doar încetinirii german, nu opririi asaltului inamic. În regiune au existat și mai multe construcții concepute special pentru apărare, unde fuseseră ridicate fortificații puternice, cu garnizoane numeroase și bine înarmate. Linia Grebbe-Peel din Olanda, care se întindea de la malul sudic al golfului Zuider Zee până la frontiera cu Belgia, avea un mare număr de fortificații, a căror apărare era sprijinită de existența unor obstacole naturale precum zonele mlăștinoase sau câmpiile inundabile. Apărarea belgiană se baza pe o linie de încetinire a
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]