5,806 matches
-
dea o atât de mare importanță terorismului, a-l considera chiar un fenomen grav. Aceste exagerări sunt datorate mijloacelor de informare. Fără comunicare nu ar exista terorism. Terorismul nu este altceva decat un lucru rău, ceva dăunător pentru prezent. Actul terorist, în sine și pentru sine, este egal cu zero, publicitatea este totul. Faptul de a fi în întregime axat pe impresia produsă și pe efectul obținut face din terorism o formă eminamente dramatică, teatrală, destinată să provoace spaima, indignarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
destinată să provoace spaima, indignarea și, în același timp, admirația. Pentru a-și realiza publicitatea dorită, terorismul nu se abține de la nici un efort, de la nici un sacrificiu. El are nevoie de publicitate, trăiește din aceasta și omoară de dragul ei. Toate acțiunile teroriste sunt concepute, pâna în cele mai mici detalii, pentru atingerea acestui scop. Terorismul nu acceptă nici o regulă, el nu recunoaște nici o convenție, nici un tratat (pacta sunt non servanda). Urmărind doar publicitatea, terorismul obține pe lângă autenticitatea realității sale și o valoare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cele mai mici detalii, pentru atingerea acestui scop. Terorismul nu acceptă nici o regulă, el nu recunoaște nici o convenție, nici un tratat (pacta sunt non servanda). Urmărind doar publicitatea, terorismul obține pe lângă autenticitatea realității sale și o valoare sporită de senzațional. Actele teroriste oferă mijloacelor de informare un material de o valoare nebănuită, iar acestea se ocupă de ele cu generozitate și în mod gratuit, cu un veritabil entuziasm și cu un zel profesional deosebit de eficace. Nimic, de fapt, nu inspiră atâta senzație
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de informare un material de o valoare nebănuită, iar acestea se ocupă de ele cu generozitate și în mod gratuit, cu un veritabil entuziasm și cu un zel profesional deosebit de eficace. Nimic, de fapt, nu inspiră atâta senzație ca acțiunile teroriste. Evenimentele senzaționale reclamă monopolul total al atenției, toate celelalte dispărînd temporar din conștiintă. Un studiu elaborat de Rand Corporation din SUA în 1974 susținea că teroriștii urmăresc să fie priviți de cât mai multă lume, să fie ascultați; ei nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aeroporturi și gări, plasează bombe în sediile unor instituții guvernamentale, societăți multinaționale, restaurante, hoteluri, cinematografe și teatre, capturează și deturnează nave și avioane, atacă ambasade, răpesc personalități politice și diplomați. Terorismul a devenit un element al realităților internaționale 5. Violența teroristă și exploatarea efectelor sale sunt rațiunea existenței unor indivizi, ea este o armă deosebit de redutabilă și de temut în mâinile acestora. Ar fi însă greșit să credem că toți teroriștii sunt niște psihopați. Mulți dintre aceștia sunt motivați de un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
exploziile, incendiile etc., actele de terorism constituie instrumentul de acțiune al unor indivizi, grupări, lideri posedați de o ură fanatică, obsedați de o puternică dorință de răzbunare, însetați de putere și de dominație. Din ceea ce se cunoaște în prezent, gruparea teroristă Al-Qaida corespunde întru totul acestei tipologii. Teroriștii caută să atragă atenția lumii asupra existenței lor, încearcă să acrediteze impresia (falsă) a unei forțe capabile să se opună în mod eficace guvernelor și autorităților statale. Terorismul recurge întotdeauna la crime monstruoase
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
constrângere, îndeosebi prin metodele sale de distrugere bazate pe o mare cruzime. Ideologii terorismului consideră că moartea și suferința victimelor nevinovate constituie mijloace pe deplin justificate și necesare pentru atingerea scopurilor lor8. Trecutul ca și prezentul au arătat că actele teroriste, oricare ar fi autorii și motivația lor, nu pot fi acceptate și nu pot obține înțelegerea, sprijinul și simpatia populației. În Irlanda de Nord, spre exemplu, s-a înregistrat o puternică reacție populară împotriva actelor cu caracter terorist. Aceasta a făcut ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au arătat că actele teroriste, oricare ar fi autorii și motivația lor, nu pot fi acceptate și nu pot obține înțelegerea, sprijinul și simpatia populației. În Irlanda de Nord, spre exemplu, s-a înregistrat o puternică reacție populară împotriva actelor cu caracter terorist. Aceasta a făcut ca ulterior, în acțiunile lor antibritanice, membrii Armatei Republicane Irlandeze (IRA) să caute să fie mai selectivi în alegerea obiectivelor, atacând îndeosebi pe cele cu caracter militar. În ultimii ani, a fost remarcat faptul ca terorismul este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
adăpostesc exponenți ai criminalității cele mai sordide care încearcă să treacă drept teroriști politici pentru a obține un tratament diferențiat și, în special, neextrădarea. În anii '70, organele de anchetă din Italia au constatat existența unei largi colaborări a grupărilor teroriste aparținând "Brigăzilor roșii" cu Mafia și Comora. Și unii și altii au acționat în afara legii, procurându-și resursele necesare prin aceleași metode: asasinate, răpiri, atacuri armate, traficul cu droguri și cu arme. Ulrike Meinhof, una dintre figurile sinistre ale terorismului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
echilibrul strategic global și starea actuală a relațiilor internaționale. Nimeni nu-și mai asumă astăzi răspunderea declanșării unor conflicte armate, dar războaiele neconvenționale pot servi anumite scopuri. Referindu-se la cauzele care au influențat și susținut această evoluție a violenței teroriste, P. Wilkinson arăta că există un larg consens în ce privește elementele care au favorizat acest fenomen. Între acestea: emulația creată de reușita unor obiective pe termen scurt, larga difuzare în media a unor informații cu privire la tehnicile, tacticile și armamentul folosit de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu privire la tehnicile, tacticile și armamentul folosit de terorism, situația strategică globală influențată de rivalități între state, accesul facil la arme și la mijloacele de pregătire pentru aceste scopuri, vulnerabilitatea mijloacelor de comunicații internaționale, publicitatea excesivă de care se bucură actele teroriste și autorii lor. Libertățile largi de care se bucură cetățenii statelor democratice pot favoriza, totodată, apariția unor breșe de care teroriștii nu ezită să profite din plin (facilitățile nelimitate în ce privește dreptul de a călători și de a comunica liber în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a organiza tot felul de întruniri etc.). Toate acestea pot constitui sursa unor potențiale pericole pentru democrațiile liberale, pot afecta sistemele naționale de securitate, slăbi forța legii, submina autoritatea guvernelor 10. 5. În ceea ce privește viitorul, datorită nivelului atins de violența teroristă, perspectivele sunt marcate de o serie de tendințe care îngrijorează. Asistăm în continuare la o creștere spectaculoasă a numărului grupărilor teroriste care acționează la nivel internațional și care dispun de mijloace extrem de performante, de oameni și de rețele de un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sistemele naționale de securitate, slăbi forța legii, submina autoritatea guvernelor 10. 5. În ceea ce privește viitorul, datorită nivelului atins de violența teroristă, perspectivele sunt marcate de o serie de tendințe care îngrijorează. Asistăm în continuare la o creștere spectaculoasă a numărului grupărilor teroriste care acționează la nivel internațional și care dispun de mijloace extrem de performante, de oameni și de rețele de un înalt profesionalism. In creștere sunt, de asemenea, acțiunile de cooperare între acestea, atât la nivel bilateral, cât și multilateral. Sporirea fanatismului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pericole, îl creeaza și pe acela de a pune în mana teroriștilor un bogat arsenal de mijloace care pot avea consecințe catastrofale. Potrivit estimărilor unor oameni de știință, ar fi suficient ca un cercetător corupt sau în slujba unei organizații teroriste să sustragă zilnic o mică cantitate de plutoniu și în timp de 60 de zile, ar putea acumula doza necesară pentru a face o bombă nucleară comparabilă cu cea lansată la Nagasaki în 194511. Internaționalizarea terorismului ridică, totodată, o serie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
state poate duce la complicații în relațiile dintre acestea. Diferențele existente în ce privește reglementările în materie de extrădare au dat și vor da în continuare naștere la variate conflicte de jurisdicție și politice. Este bine cunoscut că numeroși membri ai grupărilor teroriste din Italia și Germania s-au sustras răspunderii pentru crimele odioase comise, refugiindu-se în alte țări. Adeseori procedurile interne sunt extrem de complexe și îndelungate, făcând imposibilă pedepsirea celor vinovați de terorism. Reprimarea terorismului ridică, de asemenea, probleme serioase în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Reprimarea terorismului ridică, de asemenea, probleme serioase în ceea ce privește azilul. Comunitatea internațională se străduie să ajungă la o definiție general acceptată a terorismului, iar numeroși experți în materie își pun problema dacă dreptul internațional este în masură să facă față provocărilor teroriste. Combaterea terorismului ridică, din acest punct de vedere, o serie de probleme cruciale: trebuie oare combătut terorismul prin teroare, pot fi sacrificate unele libertățti civile pentru a garanta securitatea individuala, ce rol pot avea tribunalele interne pentru întărirea normelor dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
din inițiativa Franței), primul instrument juridic internațional în această materie, prevedea în articolul 1 că: "Înaltele Părți Contractante, reafirmând principiul dreptului internațional, potrivit căruia este de datoria oricărui stat de a se abține de la orice fapt destinat să favorizeze activitățile teroriste îndreptate contra unui alt stat și să împiedice actele prin care acestea se manifestă, se angajează să prevină și să reprime activitățile de acest gen și să-și acorde în mod reciproc concursul". Numeroase alte documente internaționale adoptate ulterior au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
terorism, atât la nivel național, cât și prin cooperarea internațională. In contextul luptei împotriva actelor de terorism, statele se angajează să ia măsurile corespunzatoare pentru a preveni ca teritoriile lor să fie folosite pentru pregătirea, organizarea sau desfășurarea de activități teroriste, confirmă că se vor abține de a da asistență directă sau indirectă activităților teroriste, se vor abține de a finanța, încuraja, instiga sau tolera asemenea activități. Terorismul figurează pe agenda Națiunilor Unite din 1972 dar, datorită lipsei de voință politică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
actelor de terorism, statele se angajează să ia măsurile corespunzatoare pentru a preveni ca teritoriile lor să fie folosite pentru pregătirea, organizarea sau desfășurarea de activități teroriste, confirmă că se vor abține de a da asistență directă sau indirectă activităților teroriste, se vor abține de a finanța, încuraja, instiga sau tolera asemenea activități. Terorismul figurează pe agenda Națiunilor Unite din 1972 dar, datorită lipsei de voință politică din partea unor state și a divergențelor de opinii dintre acestea, progresele realizate au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
măsurilor de eliminare a terorismului (1994) și a unei declarații adiționale la aceasta în 1996. 11 septembrie 2001 a marcat o cotitură, dezbaterile în acest domeniu căpătând tot mai multă substanță. Se conturează un posibil acord în sensul considerării actelor teroriste și a metodelor sale drept pericole pentru ordinea constituțională, integritatea teritorială și securitatea statelor. Tentativele de a se elabora o definiție a terorismului au eșuat, datorită opiniilor contradictorii în ce privește determinarea cauzelor sale, a măsurilor care ar trebui luate, a problemei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în ce privește determinarea cauzelor sale, a măsurilor care ar trebui luate, a problemei terorismului de stat și a actelor de terorism comise de către mișcările de eliberare națională. Până în prezent, în cadrul Națiunilor Unite au fost adoptate 13 convenții internaționale care vizează activitățile teroriste. Ultimele trei convenții se referă la reprimarea atentatelor teroriste cu explozivi (1997), reprimarea finanțării terorismului (1999), reprimarea acțiunilor de terorism nuclear (2005). Din anul 2000, în Comitetul special asupra terorismului se negociază un proiect de Convenție generală privind terorismul internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atentatelor teroriste cu explozivi (1997), reprimarea finanțării terorismului (1999), reprimarea acțiunilor de terorism nuclear (2005). Din anul 2000, în Comitetul special asupra terorismului se negociază un proiect de Convenție generală privind terorismul internațional, ale cărui linii directoare prevăd: considerarea activităților teroriste drept infracțiuni supuse pedepselor legale și extrădarea celor vinovați; abrogarea textelor de lege care stipulează derogări pe motive politice, filosofice, ideologice, rasiale, etnice, religioase etc. Exista convingerea că se va ajunge, cu acest prilej, și la o definiție general acceptată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi agreat de conducerea actuală pakistaneză, aflată sub influența SUA, și nici de cea afgană, întrucât de pe teritoriul acestui "stat" pornesc toate acțiunile îndreptate împotriva autorităților de la Kabul și de la Islamabad-Karachi, în Qaidastan elaborându-se planuri și fiind pregătite elemente teroriste. Astfel, SUA sunt în situația în care, în afara problemelor existente în relațiile cu Iranul, vor întâmpina o rezistență crescânda în Afganistan, situație care va afecta și prezența trupelor NATO, aflate acolo, inclusiv din România. Unele dintre statele membre ale NATO
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și 27 ianuarie 2008, Pervez Musharaf nu a acceptat propunerea SUA de prelungire a șederii trupelor SUA pe teritoriul pakistanez, care acționează în scopul menționat mai sus. Trupele SUA din Pakistan au constatat că Al Qaida, în realizarea unor acțiuni teroriste, antrenează minori ca sinucigași. Refuzul președintelui Pakistanului, Pervez Musharraf, de acceptare a propunerii de prelungire a prezenței trupelor SUA pe teritoriul pakistanez poate fi interpretat, înainte de alegerile generale din 11 februarie 2008, ca un act de curaj și o încercare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și deci nu avem nici o intenție legat] de acest aspect). Obiecția adus] descuraj]rii se refer], măi degrab], la riscul c], într-o bun] zi, putem fi angajați, prin intermediul acelora pe care ii deleg]m s] implementeze politicile, în acte teroriste de o scar] nemaiîntâlnit] care reprezint] punerea în practic] a ameninț]rilor implicate de descurajare. Mai mult decât atât, riscând o astfel de viitoare acțiune imoral], impunem în mod deliberat unor milioane de oameni riscul morții și al violenței cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]