5,710 matches
-
sunt mai spontane, iar interesul pentru recuzită sau drapaj devine mai scăzut. Un al treilea moment important în portretistica lui Baba este arlechinul. Prin motivul arlechinului, artistul redefinește ideea de portret, trece de la fizionomia individualizată la efigie, de la particular la tipologie. Arlechinul reprezintă un refugiu în ficțiunea artistică, departe de realul cotidianului, iar în plan existențial și moral reprezintă modelul absolut al ambiguității existenței, a finei împletiri dintre ludic și dramatic și a bucuriei efemere cu tristețea incurabilă. Din punct de
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]
-
forme fără fond”. Este o comedie care încearcă să educe” Deși aparent, piesa de teatru ”Neveste de forbaliști” duce direct cu gândul la un stereotip de femeie, Ivona Boitan spune că ” Nu sunt stereotipuri, sunt tipuri. Pe scenă vor apărea tipologii de oameni pe care eu cred că publicul îi va recunoaște și le va da numele din viața reală. Toate aceste personaje din această piesă, cu toate că nu se referă la un anumit om din societatea românească, sunt recognoscibile în x
PREMIERĂ: Teatru la Castel. ”Neveste de fotbaliști”, la Le Château: E o comedie acidă. Râzi și apoi te gândești de ce by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/105578_a_106870]
-
din Sâmbăta. Artistul analizează chipuri și realizează un ciclu important de grafică, opera picturală numărând mult mai puține. Uleiul de față este rezulatul unui astfel de studiu, în care pictorul integrează portretul etnografic - vezi pălăria tradițională și gulerul cămeșii - în tipologia portretului expresiv realizat la acea oră. Paleta de culori, analiza ochilor și a chipului surprins și inocent integrează opera în suita portretelor profunde. Lucrarea provine din colecția Jacques Bereilh (1895-1977), profesor universitar în cadrul Institului Francez din București, colecționar și rudă
Senzaționale licitații la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105567_a_106859]
-
conștiințe artistice aflate la intersecția dintre tradiție și modernitate. Femeia în natură, întinsă între flori și vegetație, dormind sau lucrând cu melancolie a reprezentat alegerea conștientă a lui Nicoale Grigorescu în acest procedeu de modelare a unei structuri vizuale idilice. Tipologia motivului face parte din modelarea Primăverii, alegoria excepțională realizată de Grigorescu în preajma anului 1881, atunci când introducea celebrul model Rodica în creația sa. Natură statică cu struguri de Theodor Aman (1831, Câmpulung Muscel, Argeș - 1891, București) este evaluată la 15.000
Senzaționale licitații la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105567_a_106859]
-
sunt des incorporate. Spre exemplu, la expoziția comună N.N. Tonitza - Ștefan Dimitrescu din ianuarie-februarie 1920, Tonitza expunea printre 90 de opere și 10 tablouri cu flori, fiind atras în special de buchete de flori de câmp, ezitând să picteze celebrele tipologii ale lui luchian - trandafiri sau maci. Valoare estimativă: € 40.000 - 60.000 Călătorul (Templul Atenei Nike), pictat de Nicolae Tonitza între 1918-1920, este o imagine inedită din creația artistului, fiind una dintre puținele compoziții realizate cu subiecte din afara imaginarului autohton
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
1848, Sebeșel - 1904, București) este datat 1901. Henția, care s-a pregătit cu întemeietorii școlii românești de pictură, Theodor Aman și Gheorghe Tăttărescu, avea să devină un important portretist, iar în perioada de maturitate, un adept al scenei de gen. Tipologia personajelor sale avea să se axeze în special pe țăranul român, compunând cicluri importante, cu iz etnografic, până către finalul vieții. Valoare estimativă: € 1.500 - 2.500 Foto: ”Năsturași” de Dumitru Ghiață Florile de toamnă, tufănelele, garoafele, florile delicate de
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
său, Frans Francken I (1542 - 1616), iar la 24 de ani era deja membru al breslei artiștilor din Antwerp, pentru ca în 1615 să conducă această protoasociație a pictorilor. Bucurându-se de o mare popularitate în epocă, Francken va crea cicluri, tipologii și stiluri diferite: a lucrat pictură bisericească importantă, însă a devenit celebru și reputat pentru panouri de mici dimensiuni, de "cabinet", în care a abordat teme religioase, mitologice sau alegorice. Totodată a colaborat cu importanți artiști ai secolului al XVII
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
transpusă prin siluete emblematice, dar neindividualizabile, a dus la crearea tabloului idilic al vieții de la sat. Apar astfel modelul tipic de frumusețe feminină, reprezentat în chipurile țărăncilor tinere și mereu vesele, modelul țăranului sau ciobanului, zvelt, ștrengar dar demn, sau tipologia muncii, prezentată mereu în fazele ei marginale, plecarea sau întoarcerea de la târg sau câmp. Tocmai această extragere a acțiunii din discursul pictural caracterizează ciclul carelor cu boi, motiv ce se încarcă de lirismul tipic unei stări de suspendare temporală. Fără
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
într-o poză clasică, dar cu o notă de grație declarată, un ulcior sau o doniță cu apă (uneori acestea sunt jos, pe pământ). În căutarea unor imagini pe care le voia emblematice pentru ideea specificului național în pictura românească - tipologii de figuri, gesturi, recuzită, atmosferă din care nu lipsește relația ființei umane cu peisajul - Grigorescu prelucrează o temă instaurată în pictura europeană a secolului al XIX-lea de artiștii romantici. Pânze și acuarele semnate de contemporanii lui Grigorescu, precum William
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
Stilului impresionist, artistul îi apropie propria experiență cu arta lui Cézanne, de stabilire a formelor, de construcție a planurilor prin intermediul culorii, definindu-și un stil personal și un mod propriu de expresie. Chiar și în opera de față putem recunoaște tipologia de construire a peisajului, amintindu-ne de seria dedicată de Paul Cézanne muntelui Sainte-Victoire. Lecția postimpresionistă avea să rezoneze nu o dată în paleta lui Dărăscu, începuturile secolului marcând atât influența lui Cézanne cât și cea a lui Signac. În pictarea
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]