8,223 matches
-
vânzare și cumpărare în Cernăuți, ar fi cerut pentru înaintarea unei cereri de export un bacșiș de 600.000 lei, mulțumindu-se apoi cu mai puțin. Se mai spune acolo, că un oarecare domn Numitor Liteanu, funcționar înalt în administrație, unchiul domnului ministru Nistor, ar fi intrat în tovărășie cu domnii Marcus Linker, Leon Barschaut și Mihai Iacoban pentru a face export și că acest domn Liteanu ar fi făcut legătura între dl. Doboș și tovărășia amintită. Se cerea în ziar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
problemele în legătură cu trecutul românesc. Plecând de la aceste deziderate, redacția a pus la dispoziția specialiștilor și cititorilor coloanele sale, realizând ceea ce își propusese. Au fost prezentate piesele din programul stagiunii (Viforul de Barbu Ștefănescu, Pygmalion, de Bernhard Shaw, Avarul de Mollère, Unchiul Vanea de Cehov, Amfora, de Luigi Pirandello, Leul Ghimpat de Bernhard Shaw etc, note biografice asupra autorilor, explicarea subiectului, aproape la fiecare spectacol, distribuția cu prezentarea în foto a actorilor, popularizarea direcțiunii de scenă, a regizorilor, decorurile etc. Adesea, directorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să rămâneți sau nu la Chicago! Poți într-adevăr să disperi în Europa, dar nici nu aș putea să mi-i reprezint pe Eliazi ca americani! În pofida tuturor dificultăților, vă integraserăți atât de bine în mediul parizian 1. Unul dintre unchii mei a plecat în Statele Unite la vârsta de 30 de ani, a făcut acolo o frumoasă carieră, dar nu a prins niciodată rădăcini și și-a regretat mereu exilul... Cunosc mai multe cazuri asemănătoare. Nu știam nimic despre catedra de la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de Chicago, de mediul universitar de aici” - cf. Jurnal, 7 noiembrie 1967. „Stig Wikander despre «Hamlet în Asia Centrală». Același mit, spune el: un nepot care se poartă urât, ca un șarlatan etc., până când reușește să se răzbune, i.e. omorându-și unchiul și recâștigând tronul. Stig a descoperit acest caz analog într-o carte a lui Rolf Stein, Recherches sur l’épopée et le bard au Tibet, pe care i-am împrumutat-o. Va scrie un articol pentru Festschrift-ul pe care îl
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
din Baia-Mare (pe care Biserica Ortodoxă ezită să o retrocedeze Bisericii noastre Greco-Catolice, renăscută după un aspru martiriu politic și de credință care a durat o jumătate de secol!Ă. Mici, mărunți și curajoși preoți de țară - unul dintre ei, unchiul meu, Valentin Pintea, care a păstorit șaizeci de ani comuna Satu-Lung, este Închis de treisprezece ori de Unguri! - veniți de pe valea Izei, din Maramureș, probabil la Începutul secolului nouăsprezece. Eu, din păcate, nu „am veste” decât despre tatăl bunicului meu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
adevărată scriitoare, cu o mare capacitate de descriere și portretizare și cu un ascuțit simț al umorului; se perindă prin fața cititorului galeria aproape completă a Împăraților și Împărăteselor, regilor și reginelor, prinților și prințeselor din Întreaga Europă, mai toți veri, unchi, mătuși sau nepoți ai Mariei, evocați cu un amestec de tandrețe și ironie. Față de ce a Însemnat mitul reginei Maria acum trei sferturi de veac, astăzi amintirea ei este mult mai ștearsă. A urmat și ea declinul pe care l-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-mi, te rog, ce diagnostic ți se pune și ce tratamente ai. Dacă simți vreo nevoie de ceva, te rog să-mi comunici prietenește și te voi satisface după putere. Fiica mea Tansi va pleca În curând la București la unchiul ei, R. Schweitzer-Cumpăna. Îi poți telefona, la nevoie, la No. 12.10.80. Desigur, faci foarte bine, că nu primești să faci naveta, oricât aș fi dorit, să te știu la Flt. Poate dumineca să mergi să Îndrumezi Muzeul; dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la care se făceau Înscrierile. A fost o femeie admirabilă, dezinteresată și Înțelegătoare. L-am cunoscut puțin pe Toader Grumăzescu și mi-l amintesc ca fiind un om solid, aproape uriaș. Pe Rubin l am cunoscut de asemenea - În casa unchiului său Schechter, patronul fabricii de pielărie, ale cărui fete Malca și Surica au fost elevele mele la liceul „N. Gane”. Pa Malca Schechter am mai Întâlnit-o la București, cam de mult, la o expoziție Schweitzer. Dacă-i aflați adresa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
spital. De asemenea i-am scris și Profirii Sadoveanu , care nu de mult mi-a trimis volumul ei „Planeta părăsită”, cu o foarte călduroasă dedicație, să trimită biografia ei, publicații, foto (cu tatăl), ca și să roage pe Conu Vasilică, unchiul ei și fostul meu profesor agronom la Șc. Normală, să facă la fel. De asemenea să pună o vorbă și pe lângă Despina Sadoveanu, pe care o cunosc prea puțin (Era copilă la Flt.). Toate Însă merg foarte Încet. Cred că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vă invadăm cu necuviința de a vă nesocoti timpul sau alte atribuții: totul În limita posibilităților. Dacă apreciați că răspunsul nu ar putea sosi În Cluj până prin 1-2 aug., atunci vă rog mult de tot, să-mi scrieți pe adresa unchiului meu: Neculai Țanu Str. Republicii 276 - Fălticeni urmând ca eu să ridic scrisoarea matale de acolo. În grabnică așteptare și În speranța că ne vom putea revedea, cu mare prietenie, George Țanu </citation> <citation author=”ȚANU George” loc=”(Cluj)” data
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
voturi de negociat decât creștinii. În privința celui de-al doilea, decisiv a fost rolul diplomației Vaticanului. În ce privește situația de ansamblu, edilul legalist și ponderat nu-și face iluzii: nu va exista niciun stat binațional, iar el personal, chiar dacă are un unchi în Gaza și verișori în Iordania, n-ar dori să se instaleze într-o eventuală Palestină independentă. Este din Nazaret își propune să rămână aici. Pentru el, idealul pe termen lung ar fi existența a două state, dar, pentru moment
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
comod pe scaunele lor cu spătar înalt tapisat cu damasc roșu sub un baldachin de brocart, cu un telefon de bachelită neagră pus la îndemână pe o măsuță. La asirienii din Kurdistan, până nu demult, funcția patriarhală era ereditară, de la unchi la nepot, iar cârja episcopală încă nu era prea departe de bâta unui șef din neolitic. Că fantezia demnitarului local rămâne, orice-ar fi, un element de care trebuie ținut cont în raporturile cu forțele locale o dovedesc îndeajuns gărzile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Catalan Harap Vizir Vânt caii lui Ștefan Vodă Vizir e cu țintă neagră în frunte. La 1475 a dat semne pentru războiul care a fost. la Vatopedi trăiește încă Gherontie, egumen, carele a dat învățătură grecească lui Vodă. Amfilohie Șendrea, unchiul lui Șendrea hatman al doilea, cumnat lui Ștefan-Vodă. Părintele Timoftei, al doilea dascăl al lui Săndrel Vodă. Cap. I. Acum comis mare e Simion și bătrânul e la hodină; se ocupă de prisăcărie; cum și-a ales locul de prisacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a aprins casele și heiurile Gangur Dumitrașcu Fulger diacu Comisul Neagu 66-70 Stolnic Luca tăiat la Vaslui? deci îndoielnic în 1467 paharnic Negrilă -" vornic Crasneș postelnic Pașco Vistiernic Iuga 1460-1481 Spatar Sachis 1457-1468 portar Sucevii Pentru Ponea? Pârc. Hotin Vlaicu (unchiul Domnului) Pan Ștefan Cernat apare îndată după Baia,la 68, fără titlu Negru Pârc. Neamț Ion Boureanu la Cetatea Albă Stanciu și fiul " Roman Oanță său " Chilia Isaiia și Buhtea eresuri; când strănuți, când te împiedici în prag, când îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
hoți. XVI Țigani nomazi. Ursul. Gâcitorile. Descântece și farmece. Nomazii comit crimă și jaf (povestea de la Vaslui seminomazi) și sunt urmăriți până ce-s aflați după anume semne și cuvinte ale descântecelor și prepusurilor și farmecelor lor (asta prin ingeniozitatea unui unchi al băiatului). Crima s-a produs cu zece ani în urmă și nimene n-a descoperit-o. Mitiță a ascultat cu mare atenție povestea bătrânului care a istorisit-o, și a văzut și a auzit unele lucruri pe care le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Tbilisi. A murit acum zece ani și mai bine. Ghiorghi Gulia e scriitor de limbă rusă. Scriitorii de aici abhazieni, subt preșidenția lui Bagrat, sunt o duzină jumătate. Poetul Bagrat Sincuba a copilărit ca un păstor în munte. Un unchi l-a adus la carte. Astăzi e la treizeci și ceva de ani; nimeni nu i-ar bănui originea umilă, când îi vede înfățișarea distinsă. Într-o sară, chiar în ziua sosirii noastre, am petrecut până într-un târziu, aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de grija lui Petru Aron și sigur pe bunele relații care se puteau stabili temeinic cu Polonia, da din cetatea de scaun a Sucevei un nou privilegiu negustorilor lioveni, întărindu-le privilegiile mai vechi pe care aceștia le aveau de la unchiul său, Ștefan al II-lea, și de la bunicul său, Alexandru cel Bun, pe care-i place să-1 pomenească de atâtea ori în actele sale de cancelarie. Documentul din anul 1460 este deosebit de valoros. Simpla lui lectură îngăduie să cunoști cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-ar putea să moară. În ciuda faptului că atacul n-a mai constituit o surpriză pentru adversar, Ștefan nu a renunțat la planul său. Și-a împărțit oastea în trei coloane, una sub comanda sa, alta sub comanda lui Vlaicu, unchiul domnului și o a treia sub comanda vornicului Crasnăș. Înfrângând rezistența husarilor și secuilor, care păzeau intrările în târg, a început înaintarea spre centrul târgului, pe două coloane, după cum bine a observat Bonfinius, fiecare coloană fiind organizată în formă de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
refugiase, probabil, în Transilvania, vine cu ajutor de la unguri, are loc o confruntare între cei doi frați, ca până la urmă, să domnească împreună până la 5 aprilie 1445. Roman, fiul lui Iliaș, vine și el cu ajutor polon, îl înfrânge pe unchiul său Ștefan și-i taie capul la 13 iulie 1447. Petru vine și el cu ajutor de la Iancu de Hunedoara cu a cărui soră, de 50 de ani, se căsătorise și îl alungă pe Roman, care se refugiază în Polonia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vorba din bătrâni convinge că asta însemna „bucuria nebunilor”. Cronica menționează că Roman Vodă a reușit să răzbune moartea tatălui său și să ia scaunul țării după ce “s-au vorvitu cu o samă din curtea domnească și au prinsu pre unchi-său, Ștefan Vodă, și i-au tăiatu capul.” În lupta de la Tămășeni, din 20 august 1454, Alexăndrel a fost înfrânt de Bogdan, în luptă pierind Oancea logofătul și Coste Andronic. Alexandru a venit cu oaste adunată din Țara Rusască și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pânteleești, deoarece privilegiul vechi fusese pierdut. La 13 august 1464, Mândre și soția lui, și cumnatele lui, fiicele lui Voineag, s-au pârât cu Misea pentru satul Târnauca. Misea a spus că satul și alte bunuri îi fuseseră dăruite de unchiul său, Bera. S-au pârât ce s-au pârât și Misea a adus un înscris de la Bera, cum că i-a dat acel sat. “Noi însă cu boierii noștrii i-am făcut lege după legea țării, ca să jure Misea pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sima și fratele său Negrilă. Ștefan cel Mare face în această perioadă două danii: la 5 aprilie 1474, dă satul Anteleștii lui Ion Bulboșii și fratelui său Mihul. La 5 aprilie 1488, domnul dăruia lui Duma pârcălab, fiul lui Vlaicu, unchiul lui Ștefan, un sat și o seliște, care “ne-au rămas de la Vâlcea și de la cneaghina lui Olga”. Este, probabil, vorba despre un caz în care un boier nu are moștenitori și averea lui revine domnului. În răstimpul de care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
12 martie 1488, domnul întărea Mitropoliei satul Mihăești, pe Brădățel. În aceași zi, îi întărea Mitropoliei și satul Averești. Tot în aceași zi, 12 martie 1488, Ștefan cel Mare întărea dania “sfânt a dormitului nostru bunic, domnul Alexandru și daniile unchilor noștri” satele: Vlădeni, cu moară, mai sus, în același hotar, satul Sârbi pe Șomuz, apoi satul Mihăești, la Podul de Piatră, mai sus de Bohrinești, așezat pe Șomuz, pe ambele maluri, cu moară la Brădățel, apoi Vereșcani, la Siret, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lespezi din marmură pe mormintele lui Bogdan I, străbunicul său, cum apare în inscripție, Lațcu, strămoșul său, Ștefan I, strămoșul “care i-a bătut pe unguri la Hindău”, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, numit în inscripție “bunicul său”, Bogdan, unchiul său, fiul lui Alexandru cel Bun. Primul document, în care este menționată Episcopia Rădăuților, datează din 6 iulie 1413. Alexandru cel Bun dăruia soacrei sale Anastasia, Coțmanul Mare cu cătunele sale, urmând ca după moartea ei satele să de revină
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din 1459, Stanciul Marele, căsătorit cu Chiajna, fiica lui Alexandru cel Bun, rudă, deci, cu Ștefan cel Mare. Și ca dovadă că domnul este autoritar de la începutul domniei o constituie faptul că Ștefan numește în Sfat rude ale sale: Vlaicu, unchiul domnului, e numit pârcălab la Cetatea Albă (8 septembrie 1457). Important este faptul că Sfatul Domnesc este aproape același până în 1467. După bătălia de la Baia și executarea vornicului Crasnăș, va fi numit vornic Isaia, cumnatul domnului. Șendrea, un alt cumnat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]