10,104 matches
-
secolului XX". Psihanaliza, în ancheta lui Moscovici, este comparată cu practici mai curente, precum spovedania creștină sau conversația. Această apropriere este, bineînțeles, legată de apartenența religioasă, culturală, politică, de statutul și de poziția actorilor. Se constituie atunci o mișcare mai vastă de semnificații colective, care se opune mișcării ce conduce la obiectivare." Moscovici, 1976, p. 173 Ancorarea permite elementelor reprezentate să fie transformate în funcție de tipurile de raporturi sociale și divers formulate în multiplele straturi ale societății. Acest mecanism se manifestă printr-
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
imprevizibilă între statele-națiuni. Drept corolar, disoluția parțială a ideii de stat-națiune, sub umbrela noilor construcții multistatale și multiinfluență, cum ar fi Uniunea Europeană sau NATO; − relativizarea spațiului și timpului umane, prin globalizarea comunicațiilor; − relativizarea cunoașterii, prin accesul la cantități tot mai vaste informaționale și prin asigurarea dreptului variat la expresie; − implementarea libertății de conștiință care a condus la dificultăți comunicaționale și de socializare. Aparent paradoxal, emanciparea a creat stări conflictuale în interiorul țărilor aflate pe cale de democratizare, scoțând la iveală un nou tip
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
paradigmatică morfogenetică Fără îndoială că orice cercetare științifică ar trebui să înceapă cu studierea cât mai comprehensivă a faptelor. Dificultatea majoră într-un proiect cuprinzător precum cel de față constă în cvasiimposibilitatea de a acoperi exhaustiv o fenomenologie atât de vastă și de plină de evenimente punctuale precum cea care circumscrie schimbările structurale de profunzime ale unei întregi epoci istorice. Aceste limite privind accesul la complexitatea lumii sociale mi-au impus, înainte de toate, apelul la metodele calitative și selectarea adeseori preferențială
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conceptual alternativ, care implică o terminologie inedită pentru cercetătorul în științele sociale, ar putea contribui la dezvoltarea teoriei sociologice în general. Această terminologie, de altfel, a revoluționat științele exacte în ultimele decenii și nu poate decât să ne ofere un vast câmp al cercetării inclusiv în științele "difuze" și mai impredictibile ale comportamentelor socioumane. 3.1. Paradigma morfogenetică Premisa lucrării de față este că, deși teoria sociologică reprezintă un domeniu de cunoaștere independent, ea poate integra unele metode, tehnici și concepte
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
contracte sociale individuale sau colective tacite, sunt create structuri societale disipative, așadar constructe sociale potențial disipative (bazate, implicit, pe discrepanțe cu un anumit grad de risc conflictual) dar care tind să fie, la rândul lor, absorbite de structuri formale mai vaste. Mai mult, structurile societale necesită adeseori input-uri externe, ale indivizilor sau ale altor structuri, pentru stabilizare și pentru formare. Este ușor să observăm și înaltul grad de aplicabilitate a acestei teorii la procesele geopolitice contemporane: noua ordine mondială se
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
structural-societale contemporane. Consider că starea geopolitică a sferelor hierofanice de interferență din zilele noastre, într-o lume a globalizării și a regionalizărilor izomorfice, dar și a apariției și dezvoltării riscurilor și amenințărilor asimetrice, reprezintă o sursă documentară și experimentală extrem de vastă și de diversificată. Întrebarea fundamentală este dacă nu cumva lumea care se conturează în prezent generează fenomene geopolitice necunoscute și cu impact asupra viitorului postindustrial. Mă refer aici nu atât la ceea ce semnifica inițial termenul "geopolitică" (politica legată de răspândirea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
important cum este cel al ceea ce autorul amintit numește "Rimland", adică inelul care înconjoară "Heartland"-ul continental, format din "frontierele maritime" ale acestei "zone-pilot" (statele scandinave, Polonia, România, Turcia, Orientul Mijlociu, India, Mongolia, China, Japonia). Pentru Spykman, "Rimland"-ul este o vastă zonă-tampon sau, aș spune, o zonă de frontieră geopolitică, între forțele tradițional terestre și cele tradițional maritime. Nu trebuie să ignorăm faptul că, în contextul de început al Războiului Rece, se considera că Statele Unite aveau un ascendent geopolitic asupra puterii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mai multe tipuri de mari spații geopolitice: "Heartland"-ul continental, puterile maritime (prin interesele economice ale acestora), dar și zonele culturale și religioase. b) Criteriul geo-economic Printre cele mai relevante teorii care apelează la criterii geo-economice și se încadrează în vasta literatură despre globalizare se plasează cea a lui Immanuel Wallerstein (1974-1989/1992-1993). Potrivit teoriei lui Wallerstein, dominația politico-militară dintre state a fost înlocuită, începând cu secolul al XVI-lea, de dominația economică, în cadrul noului sistem global al relațiilor internaționale ale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dar adecvate culturilor și legislațiilor locale), fie folosirea tehnologiilor IT la niveluri transnaționale sau chiar globale (e.g., "Craigslist" sau "Meetup", pe Web). * * * Desigur, prezentarea sumară a acestor teorii are mai degrabă un caracter orientativ, pentru a scoate în evidență problematica vastă a teoriei geopolitice. Mulți alți autori au abordat acest domeniu. Să remarcăm doar preocuparea continuă în ultimul secol privind importanța definirii geopolitice și geo-strategice a unui Heartland și a unor zone de interferență a acestuia cu alte arii geopolitice, fie
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și umane ale ultimelor decenii influențează și vor influența esența omului geopolitic izomodern. De aceea, consider că, prin noile spații geopolitice globale și locale, frontierele (în înțelesul clasic al conceptului) tind să fie înlocuite de spații de interferență. Acestea sunt vaste teritorii spirituale, care pot îmbrăca, potrivit terminologiei științelor complexității, diverse forme haotice, conflictuale, turbulente sau, dimpotrivă, de procese cooperante, structurate disipativ sau inteligibile ca atractori stranii. Spațiile de interferență pot astfel lua două forme: spații geopolitice de convergență și spații
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
etc.). Astfel, naționalismele etnice ar putea fi înlocuite de naționalisme civice. În consecință, asistăm la izomorfoza unor noi hărți mentale prin transgresarea geofrontierelor fractale fluide. ■ Panideea luptei globale împotriva terorismului Potrivit acestei panidei inedite, terorismul reprezintă un fenomen global, o vastă "plasă" în care sunt angrenate "celule", "rețele" și "supra-rețele" extinse la nivel mondial. Se vorbește astfel de globalizarea terorismului, dar și de globalizarea criminalității organizate și a structurilor mafiote. Desigur, astfel de fenomene nu pot căpăta decât aspecte fractale, de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
clasa conducătorilor și clasa celor conduși. Indiferent de orientările politico-ideologice, majoritatea aspirațiilor fundamentale ale modernității timpurii sunt împărtășite astăzi de construcțiile teoretice care ne conturează opțiunile politico-sociale: socialismul, social-democrația, liberalismul, neoliberalismul, conservatorismul, ecologismul. În consecință, este improbabil ca această problematică vastă să devină desuetă prea curând. Pe de o parte, visul "ingineriei sociale" nu pare să dispară, câtă vreme societatea caută să se comporte ca un organism autonom pe care mai degrabă îl cercetăm uneori cu uimire decât îl stăpânim cu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
1995). Esențiale în paradigma conflictului sunt identificarea și definirea claselor sociale, deci și a stratificărilor între paliere sociale care pot intra în conflict. În ceea ce privește definirea claselor sociale însele și, implicit, a stratificării sociale, literatura de specialitate este, de asemenea, extrem de vastă. Clasa socială a fost definită prin proprietate (Marx), status (Warner; Lenski), rol social sau poziție (Pareto), prestigiu (Barber), intermariaj (Schumpeter) etc. În general, diferențele de clasă care pot conduce la apariția conflictului sunt definite în termeni de avuție, putere și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Marx) se îndreaptă spre revoluția proletară, proces în urma căruia burghezia va dispărea și proprietatea asupra mijloacelor de producție va fi comună, aparținând singurei clase sociale rămase, proletariatul comunist. Paradigma conflictului îmbracă diferite forme postmarxiste. Bibliografia privind problematica respectivă este extrem de vastă și se află în plin proces de dezvoltare. Mă voi rezuma la a sublinia importanța acestei problematici prin câteva exemple. După prezentarea succintă a unor abordări din teoria conflictului, voi încerca trasarea unor concluzii ale cercetării privind noul contract social
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aici, este vorba de elemente relevante ale ontologiei sociale umane în epoca dezvoltării cibernetice. Una dintre dimensiunile cibersociologiei se plasează la nivelul comunicării lingvistice prin internet; însă unele elemente ale comunicării prin internet sunt subsumabile unor transformări structurale fundamentale, mai vaste, ale comunicării globale începute încă o dată cu "a treia hipnoză", cea a invenției lui Gutenberg. Aceste fenomene caracteristice celei de "a patra hipnoze" survin temporal celor stimulate de apariția tiparniței adică dezvoltării mass-media în general, inclusiv a celor electronice inițiale (radio
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
strânse dintre mediul SL și mediul RL sunt, de altfel, lesne de constatat și prin comportamentul rezidenților SL și prin evoluțiile pieței imobiliare din SL în timpul crizei economico-financiare din RL specifice ultimei perioade. Cum funcționează însă o astfel de comunitate vastă în lipsa unor elemente de control ca forțele de poliție sau de justiție? Comunitatea SL este coerentă potrivit unor standarde a căror încălcare conduce la excluderea (prin interdicția de participare viitoare a) userilor "infractori" din structura societală. Aceste standarde funcționează precum
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
practic nelimitate, câtă vreme, spre deosebire de lumea reală, aici teritoriile pot fi create la nesfârșit, în funcție de cerere. La fel de relevantă este inexistența minorităților și, implicit, a posibilelor discriminări. De asemenea, prin faptul că oferă în principal servicii, rezidenții formează de facto o vastă comunitate urbană globală care reproduce prototipul aglomerărilor urbane RL. Se poate vorbi aici de un proces de urbanizare în hiperrealitate. De asemenea, în SL se creează, prin procese cooperante și prin structurare disipativă, un capital social al hiperrealității, bazat pe
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
indică aparteneța la grupuri sociale închise, distincte și adesea impenetrabile. De exemplu, grupurile socioprofesinale folosesc propriile lor seturi acronimice. La fel, cei interesați de o viață sexuală extraconjugală au propriul limbaj. Acronimele din tabelul următor reprezintă o selecție aleatoare din vasta serie acronimică specifică vieții comunicaționale online a celor din urmă: AFC "Average Frustrated Chump". Un "băiat de treabă". Un bărbat care nu are deloc cunoștințe în arta seducției. cockblock / CB Obstacole care te încetinesc sau iți distrug complet o acțiune
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fundamentat pe libertăți și drepturi individuale, în special prin comunicarea la nivel de internet. Globalizarea comunităților informaționale nu face altceva decât să personalizeze individul (contrar opiniei că ne depersonalizăm) prin comunicarea globală, individualizată însă. Globalizarea comunicațiilor înseamnă capacitatea tot mai vastă de diseminare a informației. Dacă până la apariția internetului, accesul la piața publicistică era rezervat unei pături de inițiați, în ziua de azi oricine poate practic publica orice prin internet. Un exemplu relevant îl constituie blog-urile, jurnalele online ale diverselor persoane
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
creării identităților paralele ale indivizilor absorbiți de structuri comunicaționale și chiar sociale virtuale, un subiect colateral este cel legat de drepturile de autor. Restructurarea va consta aici, firește, în transferul accentului de pe calitatea informației punctuale publicate pe căutarea, într-un vast ocean informațional, a itemilor relevanți pentru receptor/destinatar. Altfel spus, unele structuri societale se reformează în jurul unor nuclee ideatice constituite din cuvinte-cheie introduse într-unul dintre motoarele de căutare ale internetului. Riscul major rezultat din destructurarea prin relativizarea căutării este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sutele de greșeli. Viața noastră este un ocean. Nimeni nu îi cunoaște misterele, nimeni nu știe ce se va întâmpla mâine. Va fi soare sau furtună? Cu toate acestea, toată lumea simte că trebuie să demonstreze un oarecare curaj, o cunoaștere vastă a lucrurilor ce ne înconjoară. Așa că, lăsânduse influențați, se aventurează în necunoscut. În felul ăsta, este plănuită marea ta întâlnire cu rechinii. Ești mic, te lupți cu valurile care devin din ce în ce mai aprige, mai anevoiase.. Dar deja ești prea departe de
Ocean de speranţă. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Derya Isleam, Suba Aurora () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2046]
-
ce am crescut-o cu zâmbete înmuiate în lacrimi? Odată ce ți-ai lăsat ambiția deoparte, ar trebui să știi și consecințele a ceea ce vrei să faci. Pe planeta aceasta mare, înconjurată de fel și fel de structuri sinistre, oportunitățile sunt vaste.. drogurile sunt invențiile unor oameni ale căror căi au fost limitate de propria lor dorință de a avansa pe scara socială. Lumea are atâtea portițe dornice de a fi descoperite, atâtea meleaguri încă noi, atâtea secrete și atâtea de oferit
Ocean de speranţă. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Derya Isleam, Suba Aurora () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2046]
-
ruine reprezentând o părere de poartă: era intrarea Giurgiului! Înăuntru, grămezi de noroi; câteva străzi pavate cu dale enorme, dislocate și desfundate; case joase cu un simplu parter; garduri de uluci din lemn mâncat de cari, sordide curți de păsări, vaste spații necultivate în jurul locuințelor, legiuni de câini vagabonzi, de porci, de gâște zgomotoase, de mârțoage, toate bălăcindu-se și zbătându-se în dezordine: așa se prezintă acest târgușor pe care dicționare impertinente îl califică drept oraș fortificat și port activ
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o seminție care se refugiază de-a valma în pivnițe abandonate, în cocioabe infecte, imunde, în bârloguri periculoase, în care poliția nu pătrunde decât pentru a căuta răufăcătorii. Bisericile și mănăstirile se numără cu sutele, toate fiind înconjurate de terenuri vaste și de cimitire. Aici coliba se învecinează cu palatul nume prea pretențios, poate, de vreme ce locuințele cele mai fastuoase abia dacă au un etaj. E o precauție împotriva cutremurelor de pământ, care sunt destul de frecvente în Principate. Nu se găsesc nicăieri
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pompierilor, orașul oriental se desfășoară ca o grădină nemăsurată, în care cupolele templelor ortodoxe ar putea fi chioșcuri cu forme diferite. Din loc în loc apar acoperișurile câtorva edificii destul de ambițioase ca să urce până la etajul al doilea; restul e acoperit de vasta țesătură a frunzișului. Spectacolul e seducător atunci când o aversă a răcorit atmosfera și a îndepărtat norii de praf care o întunecă. Dacă imaginația spectatorului e complezentă, Bucureștiul se mai oferă ca o oază în mijlocul câmpiilor fără de sfârșit ale Valahiei. Carpații
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]