6,587 matches
-
Beethoven Simfonia Nr.9 în re minor, Op.125 Orchestră Simfonica și Corul Radiodifuziunii Române Dirijor: Iosif Conta Soliști: Emilia Petrescu -soprana Martha Kessler - mezzo soprana Ludovic Spiess - tenor Helge Bomches - baș Ion Voicu H. Wieniawsky Concertul nr.2 pentru vioară și orchestră în re minor, op.22 Orchestră simfonica a Radioteleviziunii Dirijor:Iosif Conta Dana Borsan Franz Liszt Concert pentru pian și orchestră nr.2 în La major Parafrază pentru "Dies Irae" pentru pian și orchestră Hans Wolf Concert pentru
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
atât de presa de specialitate cât și de public. "Concertul" a fost cea mai vizionată premieră de pe marile ecrane din Franța, cu 2.508 spectatori. Muzica din film are un rol central. Muzica din timpul scenei finale este " Concertul pentru vioară în re major, op. 35" de Ceaikovski. Filmările au început la 23 mai 2008, în această producție apărând actori francezi, români (printre care Vlad Ivanov, Valentin Teodosiu, Ion Sapdaru, Ovidiu Cuncea) precum și actori ruși. Pelicula a fost produsă în România
Concertul (film) () [Corola-website/Science/317514_a_318843]
-
(născut la 23 decembrie 1955, în comuna Batoș județul Mureș) este un compozitor român din Transilvania de Nord. A studiat vioara de la 6 ani cu capelmaistrul FRIEM șeful fanfarei din comuna Batoș. Și-a continuat studiile la București și Bistrița. În 1986,1988 și 2007 a câștigat 3 premii naționale de compoziție. Din 1975, a activat ca membru al Fanfarei Militare
Alexandru Biriș Dorhoi () [Corola-website/Science/317561_a_318890]
-
și greaca. La vârsta de zece ani a luat lecții de canto și a studiat interpretarea la claviatură timp de două săptămâni cu un organist local. Acest lucru a fost suficient ca Telemann să învețe singur alte instrumente (flaut dulce, vioară și țiteră) și să înceapă să compună. Primele sale compoziții erau arii, motete, lucrări instrumentale iar la vârsta de 12 ani a compus prima sa operă, "Sigismundus". Totuși, nici Maria nici consilierii ei nu erau de acord cu aceste activități
Georg Philipp Telemann () [Corola-website/Science/317538_a_318867]
-
altele împodobirea cu perle, smaralde și ametiste a șeilor și a harnașamentului cailor, iar pentru fibule "“fibulis in chlamidibus his utantur quae solo auro et arte pretiosae sunt”". Cel mai vechi tip de fibulă este în formă de arcuș de vioară, foarte asemănătoare unui ac de siguranță și ca formă și ca întrebuințare. Ulterior s-au dezvoltat tipuri noi de fibule, creatorii lor punând un accent mai mare pe latura lor ornamentală, ele având în continuare și un rol utilitar. Printre
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
ca măcar unul dintre fiii săi să-i calce pe urme. Educația religioasă și-a pus puternic amprenta; toată viața va fi un om profund religios. A primit lecții de cântat și a învățat să cânte la pian și la vioară. Dimitri a fost un elev harnic și bun, politicos, atent și capabil. De asemenea, era foarte timid și introvertit, preferând să citească altor activități ale copilăriei. Căsnicia părinților era nefericită și Dimitri era încă copil când tatăl său și-a
Marele Duce Dmitri Constantinovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318053_a_319382]
-
Muzica", "Flacăra". Mircea Chiriac a compus și muzică de teatru și film. Două loturi (1957), Râpa dracului (1957), D-ale carnavalului (1959), Telegrame (1960), Lumină de iulie (1963) sunt filme a căror muzică este semnată de compozitorul Chiriac. Serenada pentru vioară și pian" a fost compusă în anii de studenție (1937; când era în clasa profesorului Ion Nonna Otescu) pentru colega lui de bancă, Arșaluis Calaigian - viitoarea doamnă Elisabeta Chiriac. Elisabeta Chiriac a fost profesoară de pian la Conservatorul „Ciprian Porumbescu
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
se înșiruie de-a lungul anilor, mărturisind un univers tematic cuprinzător și o evoluție consecventă și firească întru fuziunea dintre idee și materializare sonoră. Enumerarea este lacunară, selecția riscantă; câteva titluri sunt cunoscute și recunoscute: "Bucureștii de altădată, Sonatina pentru vioară și pian, Simfonieta, Concertele și divertismentul pentru orchestră de coarde, Simfonia de cameră", amintitele balete, "Terra Daciae, Ars poetica", poemul simfonic "Thalassa". De la "Serenada pentru vioară și pian" (1937), în care elementul romantic domină autoritar, până la ultimele lucrări - "Concert pentru
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
lacunară, selecția riscantă; câteva titluri sunt cunoscute și recunoscute: "Bucureștii de altădată, Sonatina pentru vioară și pian, Simfonieta, Concertele și divertismentul pentru orchestră de coarde, Simfonia de cameră", amintitele balete, "Terra Daciae, Ars poetica", poemul simfonic "Thalassa". De la "Serenada pentru vioară și pian" (1937), în care elementul romantic domină autoritar, până la ultimele lucrări - "Concert pentru orchestră", "Simfonia de cameră" -, mărturii ale asimilării elementelor de folclor în esența lor și într-o structură modernă, drumul său creator a fost mereu ascendent, trecând
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
sonoră, dar i-a spus să facă ceva complet diferit. Zimmer a descris muzica din filmul lui Ritchie ca sunetul formației The Pogues în tandem cu o orchestră românească. Pentru acompaniamentul muzical, compozitorul Hans Zimmer a folosit un banjo, cimbalom, viori care scârțâie, un "pian spart de pub" și alte instrumente neconvenționale, cum ar fi Experibass. La început, Zimmer a avut propriul său pian dereglat, dar a constatat că sună interesant. El i-a cerut asistentului său să găsească un pian
Sherlock Holmes (film din 2009) () [Corola-website/Science/319541_a_320870]
-
și Ion Ghiga. A studiat în paralel și Academia de Comerț din București, pe care a absolvit-o în 1945. A debutat în compoziție la sfârșitul anilor 1940. A scris lucrări pentru orchestră, printre care se numără două concerte, pentru vioară (1952) și pentru oboi (1960), muzică de cameră, piese vocale și muzică de film. Și-a început cariera pedagogică în 1951 la Conservatorul din București, unde a predat până în 1964 cursuri de orchestrație, citire de partituri și dirijat orchestral în calitate de
Mircea Basarab () [Corola-website/Science/319648_a_320977]
-
(n. 11 octombrie 1973, Bacău - d. 14 iunie 2010, București) a fost un violonist și pedagog român, fost student al lui Ștefan Gheorghiu. Este considerat unul din cei mai importanți muzicieni români. a început studiul viorii la patru ani, cu profesorul băcăuan Alexandru Rugină, iar la șase ani a debutat în concert cântând cu orchestra Filarmonicii “Mihail Jora” din Bacău, sub bagheta maestrului Ovidiu Bălan. De aceea, părinții săi, medici, s-au decis să se mute
Dan Claudiu Vornicelu () [Corola-website/Science/319757_a_321086]
-
cu orchestra Filarmonicii “Mihail Jora” din Bacău, sub bagheta maestrului Ovidiu Bălan. De aceea, părinții săi, medici, s-au decis să se mute în București, cu cei doi copii ai lor, astfel că între 1980 și 1992, copilul a studiat vioara la Liceul „George Enescu" din București, iar în paralel a beneficiat de îndrumările lui Mihai Constantinescu. A continuat studiile la Universitatea Națională de Muzică București, unde i-a avut ca profesori pe Ștefan Gheorghiu, Dan Cumpătă, Viniciu Moroianu și Raluca
Dan Claudiu Vornicelu () [Corola-website/Science/319757_a_321086]
-
și Petru Munteanu. În anul 2008 Dan Claudiu Vornicelu a obținut titlul de doctor în muzică, cu distincția magna cum laude, la Universitatea Națională de Muzică din București, unde, din 1999, era asistent universitar, la Catedra de Instrumente cu coarde, vioară. Ultimul concert al lui Dan-Claudiu Vornicelu a fost susținut la decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor, vineri, 11 iunie 2010, la Biblioteca Centrală Universitară. Din cauze neelucidate, la numai 37 de ani, s-a sinucis, aruncându-se de la etajul opt al blocului
Dan Claudiu Vornicelu () [Corola-website/Science/319757_a_321086]
-
devenit reprezentativă în cultura pop, deoarece este adesea considerată ca fiind una dintre cele mai terifiante scene filmate vreodată. O parte din eficacitatea să s-a datorat utilizării tehnicilor de montaj împrumutate de la producătorii de film sovietici, precum și scrâșnetului de viori din muzică compusă de Bernard Herrmann. "Psycho" este considerat astăzi a fi primul film în genul slasher și a fost menționat în filme de mai multe ori; printre acestea se află film muzical horror "Phantom of the Paradise" (1974), filmul
Psycho (film din 1960) () [Corola-website/Science/319786_a_321115]
-
Cel mai greu i s-a părut să-l traducă în spaniolă. Același cor a învățat versurile pentru fiecare limbă. Multe referințe culturale și aluzii au fost incluse în film. Formația Green Day cântă „Nearer, My God, to Thee” la vioară, în timp ce șlepul lor se scufundă, parodiind filmul "Titanic". Când Bart merge pe skateboard dezbrăcat, mai multe obiecte îi acoperă constant organul genital, tehnică similară celei din "". Scena de dragoste dintre Homer și Marge parodiază mai multe filme Disney films, printre
Familia Simpson: Filmul () [Corola-website/Science/318992_a_320321]
-
a lui Brăiloiu și a tradus și editat operele complete ale acestuia. A fost fiica dirijorului de cor Gheorghe Comișel, sora compozitorului Florin Comișel și mama muzicologei Irina Dragnea. La vârsta de șapte ani a început să ia lecții de vioară de la tatăl ei, profesorul și dirijorul de cor Gheorghe Comișel. A urmat școala primară și liceul de fete „Despina Doamna” din orașul natal. A continuat prin studii de specialitate la Academia de Muzică din București (1933-1937), unde i-a avut
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
în spatele decorului (sec. XVII). Din această epocă datează sensul modern al cuvântului orchestră (ansamblu de instrumente din diverse familii). Orchestra simfonica se naște la Veneția în jurul anului 1600. La început ea nu cuprindea decât instrumente cu coarde și arcuș (familia viorii) și un instrument de "basso continuo" (de obicei un clavecin). O orchestră din Dresda avea în 1731: 8 viori I, 7 viori II, 4 viole, 3 violoncele, 3 contrabași, 2 flaute, 5 oboaie, 5 fagoți, 2 corni, trompete (în număr
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
Orchestra simfonica se naște la Veneția în jurul anului 1600. La început ea nu cuprindea decât instrumente cu coarde și arcuș (familia viorii) și un instrument de "basso continuo" (de obicei un clavecin). O orchestră din Dresda avea în 1731: 8 viori I, 7 viori II, 4 viole, 3 violoncele, 3 contrabași, 2 flaute, 5 oboaie, 5 fagoți, 2 corni, trompete (în număr variabil) și 2 clavecine (din care unul pentru basul continuu). O orchestră din perioada barocului muzical număra circa 20-25
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
naște la Veneția în jurul anului 1600. La început ea nu cuprindea decât instrumente cu coarde și arcuș (familia viorii) și un instrument de "basso continuo" (de obicei un clavecin). O orchestră din Dresda avea în 1731: 8 viori I, 7 viori II, 4 viole, 3 violoncele, 3 contrabași, 2 flaute, 5 oboaie, 5 fagoți, 2 corni, trompete (în număr variabil) și 2 clavecine (din care unul pentru basul continuu). O orchestră din perioada barocului muzical număra circa 20-25 de instrumentiști. În
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
și vocal-simfonic, explorează teritorii muzicale dintre cele mai diverse, de la spațiile sonore renascentiste până la imaginariile contemporane. Fascinația să pentru cunoașterea și comunicarea prin muzică se manifestă în cânt dar și în incursiuni de cercetare teoretică. Urmează din copilărie cursuri de vioară, pian și cântă în Corul de copii al Radiodifuziunii (condus de dirijorii Eugenia Văcărescu Necula și Voicu Popescu, pianista Camelia Chitibea), alături de care participă în numeroase recitaluri și concerte vocal-simfonice în țară și străinătate. Orizontul deschis de turneele artistice în
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
am împlinit 6 ani ne-am mutat la Timișoara pentru că eu și fratele meu Narcis să mergem la scoala acolo. Imediat am inceput lecții de pian cu un profesor care era corepetitor la Operă din Timișoara unde unchiul meu era vioară întâi. Până la liceu am fost solista în corul Palatului pionierilor din Timișoara, apoi în perioada liceala am fost solista corului Lic.5 și am luat premiul I la toate concursurile interliceale. Prima apariție la TV a fost Dialog de la distanță
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
cele treisprezece ediții de cupă decernate și-au făcut loc în vitrina clubului. Din sezonul 1946-47 și până la ediția 1953-54 Sporting a câștigat șapte din cele opt disputate, pierzând doar o dată, în ediția 1949-50. Erau anii faimoaselor "Cinco Violinos" ( Cinci Viori), celebre nu doar în țară ci și peste hotare, alături de antrenori ca Joseph Szabo, Robert Kelly, Randolph Galloway, Cândido de Oliveira, Armando Ferrira, Enrique Fernandez și alții. Autorul poreclei de "Cinco Violinos" a fost jurnalistul și antrenorul Tavares da Silva
Sporting Clube de Portugal () [Corola-website/Science/316710_a_318039]
-
Johnny Cash și The Tennessee Two. Un alt hit regional aparținând lui Perkins, a fost “Gone Gone Gone”, lansat în octombrie 1955, de către studioul de înregistrări Sun. A fost acompaniat de către Let The Juke Box Keep On Playing, completat cu vioară, linie bass western boogie, chitară electrică și voce. În aceeași toamnă a anului 1955, Perkins a compus cântecul "Blue Suede Shoes". El s-a inspirat dintr-un incident la o seară dansanta honky-tonk, când unul dintre dansatori a devenit agasant
Carl Perkins () [Corola-website/Science/315111_a_316440]
-
ei. Conform sistemului Sachs-Hornbostel, instrumentul cu coarde se mai numește (instrument) cordofon. Un grup de astfel de instrumente mai poate fi numit doar coarde (denumirea este folosită cel mai frecvent în legătură cu instrumentele de acest fel care intră în orchestra simfonică - vioara, viola, violoncelul și contrabasul). Coardele sunt puse în vibrație prin diverse procedee, dintre care cele mai întâlnite sunt: ciupirea, lovirea și frecarea. Construcția fiecărui instrument muzical avantajează doar una din aceste metode de execuție, deși sunt posibile (și uneori chiar
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]