6,247 matches
-
al partidului, Radu Carp. "La o majoritate parlamentară de 70% asumarea răspunderii este o glumă proastă care de fapt ascunde de ochii presei și a dezbaterii publice mai multe mânării pe care Uniunea Social Liberală le face cu această așa-zisă lege în beneficial propriilor samsari imobiliari", ae arată în documentul citat. Apreciind că prin această lege "România se pregătește de un nou jaf public, o nouă “Cuponiadă", (...) aproape onestă față de ceea ce ni se pregătește acum", PDL arată că "asistăm la
PDL îl acuză pe Ponta de culmea ipocriziei și demagogiei politice by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38273_a_39598]
-
credibilitate acestor scorneli, escrocul i-a trimis lui Liviu Avram mai multe documente, ”emise” chipurile de o bancă din Chiasso, Elveția, iar ziarul Adevărul a publicat aceste înscrisuri. Chirieac l-a avertizat pe redactorul-șef adjunct, Liviu Avram, că așa-zisele extrase bancare sunt contrafăcute și i-a declarat cu fermitate că nu a avut niciodată un cont la firma lui Sima, WBS, la banca din Chiasso. Mai mult, la o analiză a ”documentelor” se puteau vedea erori de redactare și
Bogdan Chirieac a câștigat procesul cu Sima, obligat de Justiție să plătească 30.000 $ pentru calomnie. Liviu Avram, iertat pentru lipsa de deontologie () [Corola-journal/Journalistic/46324_a_47649]
-
decât să exporte, astfel profitând de oportunitățile lucrative oferite de piața protejată care le permitea exploatarea resurselor naturale sau contingentele comerciale. În activitatea lor, investitorii străini direcți au vizat, În special, activitățile de fabricare a produselor substituibile importurilor aplicând strategia zisă ocolirea taxelor vamale. Investitorii erau interesați deseori de țările dotate cu piețe interne vaste așa ca: Brazilia, Mexic În America Latină și implicau importante investiții străine directe În industriile protejate de concurența străină, cît și de țările bogate În resurse naturale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a avea o scală internaționalizată a operațiunilor lor nu sunt, În realitate, nimic altceva decât principate etnocentrice . Așa cum vom arăta În continuare, imaginea frecvent promovată și proiectată a corporației complet libere și cu o mare mobilitate pe plan global, așa-zisa Întreprindere fară picioare , este doar un caz aparte, limită, În prezent, deși tendințe putemice În această direcție există. Al doilea aspect legat de schimbările intervenite În condițiile de operare pe piață, ca urmare a fenomenului de erodare a frontierelor, este
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
boz (pl. bozi)-"idol", care derivă din slavul vechi bozi (pl. bogu)în momentul în care slavii păgâni au venit în contact cu strămoșii românilor, ei erau politeiști. Pentru românii creștini, divinitățile noilor veniți erau idoli vulgari. Ca urmare, așa-zisul adstrat slav al culturii populare românești, mai ales cel mitologic și religios, trebuie înțeles drept niște calcuri pe un fond străvechi, care în anumite condiții social-politice (dominații străine), demografice (conviețuiri, asimilări) și spirituale (moșteniri indo-europene) a putut îmbrăca o nuanță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
primesc tainele de la episcopul cumanilor, ci "de la oarecari pseudoepiscopi, care țin de ritul grecilor (ortodocși). În același timp, locuitori din regatul Ungariei, unguri, teutoni (germani) și alți dreptcredincioși trec la credința lor și făcându-se una cu acei valahi primesc zisele taine" de la acei "pseudo-episcopi". În această situație, papa, pe de o parte, dispunea ca episcopul Teodoric să numească un păstor (episcop) catolic din neamul lor (al românilor), iar pe de alta îi cerea principelui Bela să silească pe acei români
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
criticată ulterior. O mare parte a istoriografiei balcanice contemporane dă vina pe influențele din afară pentru înapoierea de aici, considerînd stăpînirea otomană drept cauza fundamentală a lipsei de dezvoltare și explicînd eșecul înregistrării de progrese, odată cu dobîndirea independenței, prin așa-zisa exploatare străină și imperialistă din anii dinaintea primului război mondial. Chiar dacă producția indigenă a avut într-adevăr mult de pierdut din cauza concurenței străine, tabloul general nu trebuie prezentat ca fiind mai întunecat decît era în realitate. Întreprinderile balcanice nu au
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și cîțiva italieni. Guvernul croat a fost recunoscut de Italia, Germania, Ungaria, Bulgaria, România, Slovacia, Finlanda, Spania, Japonia, Burma și Manchukuo; el era semnatar atît al Pactului Tripartit cît și al Pactului anti-Komintern. Harta 10. Impărțirea Iugoslaviei Cu toată așa-zisa lui independență, statul era divizat în două sfere de influență, linia de demarcație mergînd de la nord spre sud; Italia controla partea de apus dinspre Adriatica. Cu toate că fusese instituit un comandament german la Zagreb, Hitler l-a lăsat pe Mussolini să
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
intervenția trupelor sovietice staționate în țară. Au avut loc revolte și în Cehoslovacia. Impactul politicii sovietice post-staliniste s-a manifestat deosebit de puternic în Polonia și în Ungaria, unde conflictul dintre Tito și Stalin dusese la epurarea din partid a așa-ziselor elemente pro-iugoslave. Se făceau acum încercări de reabilitare a acestor oameni, inclusiv a celor care fuseseră executați, și de adoptare a unor politici mai independente. Atracția prezentată de ideea iugoslavă a căilor diferite de înaintare spre socialism era realmente foarte
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
conservatorii doreau menținerea autorității partidului și a controlului de la centru asupra economiei. Ei erau de asemenea extrem de preocupați de unele aspecte ale reformelor. Una dintre intențiile inițiale ale programului comunist fusese dezvoltarea regiunilor înapoiate; fuseseră construite în acest scop așa-zisele fabrici politice. Totuși, tocmai aceste întreprinderi, adeseori înființate pe o bază economică precară, nu reușeau să treacă testul profitabilității. Practic, în condițiile noului sistem, republicile bogate deveneau și mai bogate, iar cele sărace ceva mai sărace ca înainte. În același
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
podurilor” au fost numiți responsabili cu conducerea muncii oameni din „treptele ținuturilor”, căminari, bani, paharnici, cărora li s-a încredințat supravegherea lucrărilor pe anumite porțiuni de drumuri. Cu supravegherea lucrărilor mai importante au fost însărcinați funcționari ai Vistieriei și așa-zișii copii de casă. Mâna de lucru au furnizat-o satele de birnici, fără plată. Se plătea doar munca la podurile de la care proprietarii luau brudină. Deoarece birnicii erau extrem de împovărați cu îndatoririle de transport, Divanul a fost nevoit - cum s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și în interesul uniformității” (subl. n. L. B.). La 22 martie 1855, într-o ședință a Sfatului Administrativ prezidată de domn, s-a hotărât aderarea Moldovei la Uniunea telegrafică austro-germană: „iar de acum înainte se vor aplica întocmai regulele cuprinse în zisa convenție în a lor întindere. La 30 noiembrie 1855, Moldova a aderat și la cel de-al treilea tratat adițional al Uniunii austro-germane, încheiat la München, la 29 mai 1855, iar la 17 ianuarie 1856 guvernul de la Iași a decis
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a îngustimii pieții interne, a lipsei de credit, a stării nesatisfăcătoare a căilor și mai ales a mijloacelor de comunicație, în condițiile conservării suzeranității turcești, care favoriza concurența străină, a favoritismului deșănțat pe care-l practicau domnitorii prin acordarea așa-ziselor privilegii exclusive întemeietorilor de întreprinderi industriale și care frânau inițiativa întreprinzătorilor neboieri, a exercitării dreptului de monopol de către unele instituții și persoane particulare etc., progresul industriei se desfășura anevoios. În septembrie 1860, zalhanaua lui Cerchez din Botoșani, de pildă, a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a mărit capacitatea de producție, căpătând forțe noi în lupta împotriva concurenței străine pe calea dezvoltării unei industrii naționale. Însă nu-i mai puțin adevărat că desființarea fabricii lui Bühl demonstrează cât de dăunătoare pentru dezvoltarea industriei moldovene erau așa-zisele privilegii exclusive și monopolurile care, neîmpiedicând concurența străină, formau o stavilă în calea sporirii numărului de întreprinderi industriale mecanice în ramura respectivă. O altă încercare de fondare a unei fabrici de postav a fost făcută în 1858 de către un alt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din urmă i-a răspuns că ,,trebuie să se mai ușureze muncile către proprietate, deși nu lucrează mai mult decât glăsuește așezământul” și că „dreptatea sa este în Galați”. Din sate se strămutau în orașe și țărani înstăriți, și țărani ziși ,,codași”. Cei dintâi, de obicei, reușiseră ca săteni să înjghebe „un negoț” și se străduiau să părăsească definitiv satul socotind, pe bună dreptate, că orașul era mai prielnic desfășurării activității lor de negustori. Vistieria însă se servea de toate mijloacele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din urmă apelau la ispravnic și arătau „că unii din noi vorbim împotriva cârmuirii și că facem, comploturi”. Cei mai mulți însă, patroni de ateliere sau de prăvălii mai mari, se situau pe poziții antifeudale. Aceste două categorii formau în orașe așa-zisul patriciat, în înțelesul târziu al noțiunii, care însemna bogați, spre deosebire de restul comunității - săracii. Majoritatea covârșitoare a burgheziei orășenești o constituia însă mica burghezie: patentarii de treapta sau starea a treia, micii negustori și meșteșugari din afara breslelor care practicau negoțul cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
teritoriilor moldovenești și ieșirea la gurile Dunării și Marea Neagră, eliminarea obligației de „mari daruri” către țar etc. Totul indică o concepție politică superioară. Numeroși istorici și-au pus întrebarea dacă și Constantin Brâncoveanu a încheiat cu Petru I un așa-zis tratat asemănător celui de la Luțk. P. Constantinescu-Iași, Al. Boldur, I. Engel, A. A. Kociubinski, S. Jigarev, A. G. Brükner, N. A. Mohov, Virgil Cândea, P. P. Panaitescu, sunt de părere că a existat un asemenea act. Virgil Cândea afirmă, fără nici o rezervă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale Imperiului Otoman - n. n.]. El a mai spus că aceasta face parte din marele testament al lui Petru cel Mare, lăsat rușilor, și că, în orice caz, ei vor depune eforturi în vederea atingerii acestui scop”. Lăsând la o parte așa-zisul testament al lui Petru I, previziunile interesate și deliberate ale lui Potocki au început treptat să prindă viață însoțite de riposta otomană care s-a abătut, mai întâi, asupra Principatelor și nu a inamicului. Planul de război țarist pornea de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sunt deloc jumătate” de împărat. Iosif al II-lea cerea presiuni militare și chiar, în cazuri extreme, războiul împotriva... regelui Prusiei. Conduita amenințătoare a Austriei a grăbit prima împărțire a Poloniei - o falsă și vremelnică supapă de siguranță pentru așa-zisul echilibru de forțe. Viena se arăta pregătită să împartă Polonia (de altfel mutase și bornele de graniță) cu Prusia și Rusia, numai ca aceasta din urmă să nu capete teritorii și influență pe Dunăre, în vecinătatea Austriei și a popoarelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ruse”. Toate punțile pacificării păreau tăiate. La 2 octombrie 1772, Maria Tereza îi scria marchizei d’Herzelle că „mizeria este extremă peste tot. Nu vă spun nimic nici despre Polonia, nici despre turci. Ambele mă mâhnesc și mă ucid”. Așa-zisul congres de la Focșani are însă pentru istoria țării noastre o semnificație particulară. Revendicările politice ale românilor ținteau acum către obiective supreme clar formulate. Autorii lor denotau o lărgime de vederi apropiate mai mult perspectivei decât retrospectivei istorice. Apelul la dreptul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
marilor Puteri limpezeau revendicările românilor, le dădeau girul consecvenței și perseverenței. Frații Pârvu și Mihai Cantacuzino s-au aflat angajați într-o legătură epistolară directă cu Ecaterina a II-a și Maria Tereza. Atunci au fost invocate și înfățișate așa-zisele capitulații ale românilor. Nu este în intenția noastră să reluăm discuția, devenită astăzi superfluă, asupra autenticității lor. Important este să reținem că ele corespund unei realități istorice, că nu au fost recuzate de turci sub raportul conținutului lor, că au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-au pierdut sau n-au fost încă descoperite)* și munteni, în deplină conlucrare, au purtat convorbiri cu plenipotențiarii ruși, austrieci și prusieni pe tema independenței Principatelor. În sfârșit, ei au depus memorii de un remarcabil interes istoric și așa-zisele capitulații. În primul memoriu, adresat plenipotențiarului austriac, se spunea că „Principatele moldo-române au stătut totdeauna slobode supt domnii lor pământeni, uniți cu Ungaria și Transilvania, de unde au primit totdeauna ajutoare spre a se lupta împotriva deselor opintiri ce făceau turcii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din notele lui Ion Ghica au ajuns la Hotel Lambert prin intermediul lui Michal Czajkowski. Este vorba, neîndoielnic, de o colaborare fructuoasă care se va prelungi, după cum vom vedea, și datorită căreia Ion Ghica și-a sporit și mai mult așa-zisul său filoturcism, căci, să nu uităm, partida aristocratică în general, Michal Czajkowski în particular, își făcuseră o dogmă din loialitatea față de Poarta Otomană, ca pârghie a unui front antițarist. Pe această linie s-a mers până acolo, încât într-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
N. Iorga și-a expus vederile sale în legătură cu trecerea pe cale revoluționară către noua societate modernă. Ele sunt cunoscute. Este de reținut că, în 1915, el respingea explicația simplistă, naivă și falsă a revoluțiilor de la 1848 din țările române prin așa-zisa contagiune: cauza revoluțiilor de la 1848 - scria N. Iorga - nu este numai contagiunea revoluționară, ci, anume, pregătirea unei clase capabile de a reprezenta cu lupte și sacrificii idealul revoluționar în deosebitele țări europene. Pregătirii acestei clase el i-a închinat numeroase
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
E. V. Tarlé a pătruns mai adânc și cu o viziune mai largă decât alți istorici sovietici în dezvăluirea dedesupturilor și a țelurilor politicii externe țariste. El pune în prim plan major, incontestabil, caracterul ei reacționar și de expansiune, așa-zisul rol pozitiv al cuceririlor țariste fiind ignorat sau plasat cu totul periferic. A. V. Fadeev dezvoltă ideea că Rusia, fiind mai înapoiată pe scara evoluției sociale, a suferit mai puțin influența contradicțiilor fundamentale între capitalismul în ascensiune și feudalismul muribund
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]