65,481 matches
-
vin la cabinetul de asistență psihopedagogică, colegii îl pot considera cu tulburări (,,nebun”). 7. Care sunt problemele cu care elevii vin la cabinet de obicei? De regulă, elevii vin la cabinet pentru următoarele probleme: autocunoaștere și dezvoltare personală, comportament problematic - acasă, la școală: conflicte, violență, minciună, furt, Adhd, etc, probleme sentimentale, organizarea timpului, managementul învățării, timiditate, probleme de relaționare: elev - elev, elev - cadru didactic, elev - părinte/familie, orientare școlară și profesională, separarea părinților, consum de tutun, alcool, droguri și altele. Chiar dacă
De vorbă cu profesorul psihopedagog. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Mirela Pintilie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1847]
-
separare a activității minții de cea a corpului a condus la un învățămînt mecanic care n-a putut oferi înțelegerea sensului a ceea ce se învață. În școala sa experimentală de la Chicago, copiii continuau, în clasă, activitatea pe care o desfășuraseră acasă. Aici, procesul de învățămînt răspundea trebuințelor copilului hrană, adăpost, îmbrăcăminte punîndu-l în situația de a și le satisface. De aceea, copiii desfășurau activități practice de bucătărie, tîmplărie, croitorie, țesătorie. În procesul acestei activități își însușeau cunoștințele de botanică, de aritmetică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și anume considerarea acesteia ca o parte a metodei de cercetare. Elementele ei sînt, de altfel, momentele care caracterizează procesul de investigare științifică. 1. Primul moment al metodei problemei îl constituie crearea unei situații empirice o situație asemănătoare celei de acasă sau specifică comunității din care face parte copilul. La început, acestuia totul i se pare cunoscut; ceea ce are el de făcut pare că intră în limitele experienței sale anterioare. 2. Cînd începe să lucreze, apar obstacolele, se conturează o problemă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
viață, educația devine un proces care va însoți omul pe tot parcursul existenței sale active; 2. ea își va pune amprenta asupra majorității funcțiilor vitale 3. și va deveni accesibilă unui număr din ce în ce mai mare de oameni (care vor putea studia acasă și la locul de muncă prin mijlocirea "centrelor multi-media" și a computerelor cu funcții didactice); 4. în aceste condiții, educația de tip școlar va pune un accent sporit pe activitățile aplicative; 5. sistemul de educație în ansamblul său va beneficia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca o închisoare în care oamenii sunt condamnați la suferință. Diferitele grupuri care trăiesc acolo sunt o adunătură întâmplătoare din care fac parte diferiți oameni. Chiar familiile cu copii trăiesc în așa fel încât parcă nu ar fi la ei acasă, ci ca și cum tocmai au sosit și încă nu au reușit să se adapteze. Mulți dintre eroii cehovieni se includ greu în noua lume care îi înconjoară pentru că ei nu se simt legați de ea prin nimic și acolo, în „insula
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
fugit din nou, de data aceasta în Nicaragua, unde era cât pe ce să devină victima unei operațiuni sub acoperire a CIA când a fost reperat că îi ajuta pe sandiniști să încarce un transport naval de droguri. Întorcându-se acasă, Escobar a răspuns răzbunând răpirea tatălui său și lansând un atac de lungă durată și sângeros asupra statului columbian (Bowden 2001: 68). Sprijinit de o armată de avocați și susținători, Escobar a aranjat asasinarea judecătorilor și magistraților, a crainicilor și
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
foarte săracă de la Găiești, mama colectivistă muncitoare la câmp iar tatăl, fost cizmar, care a murit foarte timpuriu. Mi-a povestit Nelu o amintire impresionantă legată de tatăl său. Mi-a spus că într-o zi, tatăl lui a adus acasă o vioară și i-a făcut-o lui cadou. Om simplu dar cu suflet, a încercat prin asta să-l îndemne pe fiul său către studiu, către artă, către frumos. A fost mesajul instinctiv al unui suflet simplu dar mare
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
română din vremea liceului, profesorul Hamzea. Mi-am răscolit memoria și nu am găsit nimic. I-am spus cu multă jenă, „iertați-mă, dar nu-mi amintesc”. A insistat cu amănunte, acelaș rezultat, nu mi-am putut aminti. Ajuns însă acasă, în alt decor, nu în cel de fabrică, de atelier plin de mașini unelte cu zgomote și mirosuri specifice, mi-am amintit dintr-odată, i am dat urgent un telefon, am încercat să-i explic și i-am cerut iertare
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
au fost eliberați peste 6500 de deținuți politici. Nici unul dintre aceștia nu a încercat să se răzbune pe cei care i-au schingiuit în închisori. Chiar generalul Nicolschi, după pensionarea sa în 1969 și până la decesul său natural în 1992, acasă în patul lui, a trăit în București bine merci, ca un om obișnuit și nimeni nu a încercat să-i facă vreun rău. Aceasta datorită orientării profund creșinești a acestor deținuți-martiri care au reușit să supraviețuiască tuturor ororilor și schingiuirilor
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
realizarea planului la pescuit). În curând pescarii normali, cu procedee clasice, nu mai prindeau pește, aruncau în apă sute de kilograme de plase (de pildă în lacul Razelm) și recoltau 5-6 kg de pește. Le era interzis să ducă pește acasă, totul trebuia predat la „cherhana”, sub continuă urmărire și pază severă. Trecând odată printr-o localitate pescărească, văzându-mă nou, deci necunoscut și poate periculos, de teama pedepselor și a confiscărilor, am văzut femei aruncând peștii din gospodărie, în apa
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
în frumoasa uniformă de Căpitan de vas, despre care se spunea că, seara, putea să bea o găleată de vin negru (specie locală numită 1001), după care mai bea o sticlă de spirt și apoi se ducea pe picioarele lui acasă. Lipovenii aveau nume specifice și adesea curioase, ca de exemplu Belacurenco, Potap Mercur, Policarp și altele, iar limba lor era un amestec de rusă și română. Zicea de pildă unul către altul care pleca spre Tulcea: „Nicalai, cac videa u
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ei toate muncile acestora, inclusiv cele legate de creșterea nepoților făcuți la 15-16 ani în grupul de petrecăreți. În acest timp, pe când părinții martiri munceau pentru copii și nepoți, odrasla modernă continua să petreacă nopțile prin baruri și discoteci, venind acasă doar spre dimineață, după care dormea până la prânz și cerea autoritar celor din jur să i se respecte odihna. Până când oare? Slavă Domnului, nu toți tinerii sunt așa, am avut satisfacția de a cunoaște tineri dornici de studiu, de creștere
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
toate informațiile, toată poezia sau toată lucrarea căutată, gata sortate și cu toate comentariile și cu amănuntele posibile. În plus, cu ajutorul internetului putem trimite și primi scrisori, fotografii și diferite documente în timp de câteva secunde (e-mail), putem efectua de acasă operațiuni bancare, plăți de taxe, abonamente, bilete de călătorie, rezervări de camere la hotel, comandări și plăți de diferite bunuri (online). O mare importanță pentru toți tinerii aflați în țară ca și în străinătate este cunoașterea limbii engleze, folosită aproape
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
chiar cu prețuri extrem de reduse, acum când lumea ascultă muzica pe PC-uri și DVD-uri, pe aparate portabile electronice miniaturizate. Sau mai departe, degeaba vom încerca să vindem un produs pe o piață saturată. Când toți săracii vor avea acasă o mașină de spălat rufe sau un aspirator de praf, e foarte greu să-i mai convingi pe oameni să mai cumpere încă unul. A fost un caz nostim, când o firmă care producea detergenți, a făcut o prospectare a
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nu-ți sufli zgomotos nasul în timp ce mănânci la o masă cu alți oameni, și multe alte reguli și recomandări cuprinse în Codul Bunelor Maniere (aflat în prezent la îndemâna oricui) și care se mai numesc în popor „cei șapte ani de acasă”. Nu ar fi rău ca această cunoaștere 52 a normelor de comportare în societate să fie testate și confirmate prin examene și diplome, așa ca la karate: centură albă, centură roșie, centură neagră. Și ar fi bine ca în anumite
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
țigancă bătrână care cânta cu o voce spartă acompaniindu se la un țambal vechi pe care îl purta atârnat de gât. Bețivi gălăgioși și urât mirositori, o ignorau sau adesea o insultau, ea răbda totul cu eroism: avea de întreținut acasă o fiică oarbă..... Ca în versurile lui Bacovia din „Seară tristă”: Barbar, cânta femeea-aceea, Târziu, în cafeneaua goală, Barbar cânta, dar plin de jale, Și-n jur era așa răscoală... Și-n zgomot monstru de țimbale Barbar, cînta femeea-aceea. Mi-
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
după cum spune o veche romanță: În satu-n care m-am născut, Și primii ani i-am petrecut, Acolo este viața mea, Și sufletul, și inima, În satu-n care m-am născut... Am pribegit prin lume ca să scap de cătușele de acasă, ca să pot colinda lumea, ca să pot savura libertatea, cunoașterea, lumina și toate binefacerile civilizației moderne. Cât am fost privit ca un turist, toți mi-au zâmbit prietenos. Când au aflat însă că vreau să mă stabileasc alături de ei, zâmbetele au
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
țeava din grădină, de la furtun. Când ne era sete, pur și simplu beam apă. Nimeni nu se gândea la sticla de apă minerală. La cea de apă plată, nici atât. Ieșeam afară să ne jucăm și singura condiție era să fim acasă la ora mesei. Sau când se însera. Mergeam la școală, desigur. Dar veneam acasă abia după ce șterpeleam toate fructele verzi pe care le găseam în pomii de pe drum. Nu aveam telefon mobil și nimeni nu știa pe unde ne pierdem
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Nimeni nu se gândea la sticla de apă minerală. La cea de apă plată, nici atât. Ieșeam afară să ne jucăm și singura condiție era să fim acasă la ora mesei. Sau când se însera. Mergeam la școală, desigur. Dar veneam acasă abia după ce șterpeleam toate fructele verzi pe care le găseam în pomii de pe drum. Nu aveam telefon mobil și nimeni nu știa pe unde ne pierdem timpul. De neimaginat. Ne tăiam, ne juleam, ne pierdeam câte un dinte, ba chiar
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a fost introdusă discret dar sistematic, diminuarea repectului pentru părinți, a fost incriminat naționalismul românesc, ca și adevărata istorie și adevăratele tradiții româneaști. Ultimul refugiu al educației și al protecției sufletului copiilor a rămas familia, în cadrul celor „șapte ani de acasă”. Și aici însă, nu întotdeauna familia a rămas credincioasă tradiției pure românești. La Vatican, în Capela Sixtina, în mijlocul tavanului, e o frescă celebră executată de Michelangelo Buonarroti, care înfățișază momentul în care Dumnezeu dăruiește viață creației sale supreme, omului Adam
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
profesoară, cu care avea acum un băiețel frumos, deștept și cuminte pe care îl iubea nespus, deși părea mai mult nepotul decât fiul lui. Mi-a povestit odată acest coleg, că într-o după amiază, a sunat telefonul la el acasă și a răspuns băiețelul, care avea 5-6 anișori. „Sunt maistrul Focșa de la Uzina Steagul Roșu și vreau să vorbesc cu Domnul Oprișan”. „Tăticu când doarme, nu-i acasă!” Toți au făcut mare haz de această pățanie. Copilul însă a trăit
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
acest coleg, că într-o după amiază, a sunat telefonul la el acasă și a răspuns băiețelul, care avea 5-6 anișori. „Sunt maistrul Focșa de la Uzina Steagul Roșu și vreau să vorbesc cu Domnul Oprișan”. „Tăticu când doarme, nu-i acasă!” Toți au făcut mare haz de această pățanie. Copilul însă a trăit o mică tragedie: a trebuit să mintă urmare a cererii tatălui său. Mai târziu însă s-a întâmplat ceva mult mai grav. Venind de la serviciu pe la ora prânzului
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
explicate, ne sculăm zilnic la aceeași oră, ne ducem zilnic la același tramvai sau autobuz, ne întâlnim cu aceiași oameni, semnăm la aceeași oră o condică de prezență, ne cufundăm în aceeași muncă stupidă, și seara, la aceeași oră venim acasă, pe același drum.... Aici am remarcat însă un lucru nostim și interesant. La fiecare oră, strada arată altfel, apar și circulă mereu alți oameni, dar mereu aceiași oameni la aceeași oră. Cum s-ar zice, a patra dimensiune a spațiului
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Locuiam în Stuttgart și lucram la Centrul de Proiectare al firmei Porsche, aflat în Weissach, la o distanță de cca 30 de Km. Zilnic mă deplasam cu mașina mea 60 de Km. Mă sculam la ora 4.00, plecam de-acasă la ora 5.00, un sfert de oră înainte de ora 6.00 eram deja la computer. La venire, circulam pe strazi pustii, în parcarea firmei alegeam locul cel mai bun, eu eram cel care aprindea luminile în enorma clădire cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
când pe la ora 10.00, veneau mândri și bine dispuși o mulțime de colegi strigând „Guten Morgen”, la care eu zâmbeam spunându-mi în gând ,,asta a fost când am venit eu, dragilor”. Avantajul meu era că eu puteam pleca acasă la ora 14.30 având deja cele 8 ore reglementare, iar ei puteau pleca acasă doar la ora 19.00, când toate magazinele, băncile, birourile și serviciile, erau deja închise. A fost însă pentru mine un șoc, când după ieșirea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]