57,797 matches
-
50 mSv în nici un an. Restricțiile asupra dozei efective sunt suficiente pentru a asigura evitarea efectelor deterministe în toate țesuturile și organele corpului cu excepția cristalinului, care are o contribuție neglijabilă la doza efectivă, și a pielii, care poate fi subiectul expunerilor localizate. Pentru aceste cazuri sunt necesare limite de doză separate. Limitele anuale sunt de 150 mSv pentru cristalin și 500 mSv pentru piele, mediată pe oricare 1 cm2, indiferent de zona expusă. Pentru populație recomandarea pentru limita dozei este de
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
la fel de mult ca în activitățile în care se prevăd, de asemenea, doze acceptabile și se presupune că acestea vor fi încasate cu o precizie relativă și cu o magnitudine predictibilă. Intervența trebuie aplicată în mediu sub forma controlului căilor de expunere sau al libertății de acțiune a persoanelor. În cazul unui accident, dozele primite de populația supusă la risc trebuie să fie estimate mai întâi pentru fiecare cale de expunere fără a lua în considerare acțiunile de protecție posibile. Aceste doze
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
predictibilă. Intervența trebuie aplicată în mediu sub forma controlului căilor de expunere sau al libertății de acțiune a persoanelor. În cazul unui accident, dozele primite de populația supusă la risc trebuie să fie estimate mai întâi pentru fiecare cale de expunere fără a lua în considerare acțiunile de protecție posibile. Aceste doze se numesc doze prognozate (PD). Conceptul cheie pentru intervenție este doza evitată (AD) pentru fiecare cale de expunere, aceasta fiind doza salvată prin implementarea unei acțiuni de protecție. Intervenția
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
risc trebuie să fie estimate mai întâi pentru fiecare cale de expunere fără a lua în considerare acțiunile de protecție posibile. Aceste doze se numesc doze prognozate (PD). Conceptul cheie pentru intervenție este doza evitată (AD) pentru fiecare cale de expunere, aceasta fiind doza salvată prin implementarea unei acțiuni de protecție. Intervenția poate să nu fie pe deplin eficientă fie pentru că doza a fost deja încasată sau deoarece intervenția însăși nu poate să reducă decât parțial doza totală prognozată. Doza rămasă
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
prin implementarea unei acțiuni de protecție. Intervenția poate să nu fie pe deplin eficientă fie pentru că doza a fost deja încasată sau deoarece intervenția însăși nu poate să reducă decât parțial doza totală prognozată. Doza rămasă pentru fiecare cale de expunere (doza prognozată minus doza evitată) se numește doză reziduală (RD). Prima preocupare în cazul unui accident radiologic este de a menține expunerea persoanelor sub pragurile pentru efecte deterministe grave. Dacă doza prognozată pe toate căile de expunere se poate apropia
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
deoarece intervenția însăși nu poate să reducă decât parțial doza totală prognozată. Doza rămasă pentru fiecare cale de expunere (doza prognozată minus doza evitată) se numește doză reziduală (RD). Prima preocupare în cazul unui accident radiologic este de a menține expunerea persoanelor sub pragurile pentru efecte deterministe grave. Dacă doza prognozată pe toate căile de expunere se poate apropia de pragurile pentru efecte deterministe grave, acțiunile de protecție sunt aproape întotdeauna justificate. În plus față de prevenirea efectelor deterministe, sub pragurile acestor
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
fiecare cale de expunere (doza prognozată minus doza evitată) se numește doză reziduală (RD). Prima preocupare în cazul unui accident radiologic este de a menține expunerea persoanelor sub pragurile pentru efecte deterministe grave. Dacă doza prognozată pe toate căile de expunere se poate apropia de pragurile pentru efecte deterministe grave, acțiunile de protecție sunt aproape întotdeauna justificate. În plus față de prevenirea efectelor deterministe, sub pragurile acestor efecte, atunci când expunerea persoanelor cele mai supuse la risc este inacceptabilă datorită unui risc stocastic
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
pragurile pentru efecte deterministe grave. Dacă doza prognozată pe toate căile de expunere se poate apropia de pragurile pentru efecte deterministe grave, acțiunile de protecție sunt aproape întotdeauna justificate. În plus față de prevenirea efectelor deterministe, sub pragurile acestor efecte, atunci când expunerea persoanelor cele mai supuse la risc este inacceptabilă datorită unui risc stocastic ridicat, acțiunile de protecție sunt în general justificate. Protecția din punctul de vedere al individului poate fi un factor important pentru luarea deciziilor. Dacă acțiunile de protecție nu
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
recomandate de organizațiile internaționale (IAEA 1991, ICRP 1993, Standarde de Securitate de Bază), se bazează pe justificarea și optimizarea acțiunilor de protecție. Acestea sunt concepute să fie general aplicabile, indiferent de timpul scurs, de distanța față de sursă sau de nivelul expunerii. Principiile de bază recomandate de ICRP (ICRP 1991) sunt următoarele: 1. Justificarea: Acțiunea de protecție trebuie să producă un beneficiu net pozitiv. “Intervenția propusă trebuie să facă mai mult bine decât rău, de ex. reducerea detrimentului rezultată din reducerea dozei
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
mai mult bine decât rău, de ex. reducerea detrimentului rezultată din reducerea dozei trebuie să fie suficientă pentru a justifica vătămările și costurile intervenției, inclusiv costurile sociale.” Pentru situațiile de urgență în care doza prognozată pe o anumită cale de expunere sau combinație de căi de expunere se apropie de pragurile efectelor deterministe grave asupra sănătății, acțiunile de protecție sunt aproape întotdeauna justificate a priori. 2. Optimizarea: “Forma, scala și durata intervenției trebuie optimizate astfel ca beneficiul net al reducerii dozei
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
ex. reducerea detrimentului rezultată din reducerea dozei trebuie să fie suficientă pentru a justifica vătămările și costurile intervenției, inclusiv costurile sociale.” Pentru situațiile de urgență în care doza prognozată pe o anumită cale de expunere sau combinație de căi de expunere se apropie de pragurile efectelor deterministe grave asupra sănătății, acțiunile de protecție sunt aproape întotdeauna justificate a priori. 2. Optimizarea: “Forma, scala și durata intervenției trebuie optimizate astfel ca beneficiul net al reducerii dozei, adică beneficiul reducerii detrimentului de radiație
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
decât bine. Limitele de doză sunt concepute să fie utilizate în practică pentru dozele primite și nu pentru dozele evitate care definesc implementarea intervenției. Protecția muncitorilor Protecția muncitorilor în situații normale se bazează pe următoarele principii: o activitate care implică expunerea la radiații trebuie să fie justificată, protecția indivizilor trebuie optimizată iar expunerea indivizilor trebuie să facă subiectul limitelor de doză și de risc definite sau prescrise pentru activitate. Limitele de doză recomandate de ICRP stabilesc că doza efectivă individuală rezultată
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
pentru dozele primite și nu pentru dozele evitate care definesc implementarea intervenției. Protecția muncitorilor Protecția muncitorilor în situații normale se bazează pe următoarele principii: o activitate care implică expunerea la radiații trebuie să fie justificată, protecția indivizilor trebuie optimizată iar expunerea indivizilor trebuie să facă subiectul limitelor de doză și de risc definite sau prescrise pentru activitate. Limitele de doză recomandate de ICRP stabilesc că doza efectivă individuală rezultată dintr-o activitate nu trebuie să depășească 20 mSv într-un an
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
dintr-o activitate nu trebuie să depășească 20 mSv într-un an, mediată pe cinci ani, cu prevederea suplimentară că doza efectivă nu trebuie să depășească 50 mSv în nici un an. Sistemul limitării dozei este realizat pentru a acoperi domeniul expunerii la surse care sunt sub control iar doza rezultată de la sursă poate fi controlată prin acțiuni care afectează chiar sursa. Diferența fundamentală între populație și muncitori într-o situație de accident este că muncitorii nu vor primi doze până la luarea
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
legată de cea a populației. Astfel, principiile de bază ale protecției la radiații pentru muncitori într-o situație de accident sunt mult mai strâns legate de principiile într-o situație normală, în particular în faza târzie a unui accident. Datorită expunerii deliberate și, într-un sens, controlate a muncitorilor, este logică păstrarea limitelor de doză, dacă nu sunt motive inevitabile pentru a anula constrângerile. Motivele trebuie să fie de extremă importanță pentru a justifica distribuția inechitabilă a riscului rezultat din expunerea
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
expunerii deliberate și, într-un sens, controlate a muncitorilor, este logică păstrarea limitelor de doză, dacă nu sunt motive inevitabile pentru a anula constrângerile. Motivele trebuie să fie de extremă importanță pentru a justifica distribuția inechitabilă a riscului rezultat din expunerea unui muncitor peste nivelul conceput explicit pentru a fixa limita riscului unui muncitor. Anularea limitelor de doză este cel mai probabil justificată de necesitatea de a realiza acțiuni de salvare de vieți imediat după un accident care, de asemenea, ar
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
riscurilor radiației și preferabil cu vârsta peste 50 ani. Femeilor gravide nu le este permis să realizeze astfel de acțiuni. Dozele primite de muncitorii care intervin în aceste condiții trebuie înregistrate și analizate separat față de dozele primite ca parte a expunerii ocupaționale normale a acestora. Implementarea acțiunilor de protecție timpurii care afectează populația. Muncitorii care întreprind acțiuni de protecție pe termen scurt care afectează populația vor include anumiți muncitori de pe amplasamentul afectat și, de asemenea, multe grupuri care nu sunt angajate
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
de pe amplasamentul afectat și, de asemenea, multe grupuri care nu sunt angajate în mod normal ca grupe expuse ocupațional, precum poliția, personalul medical, șoferii și echipajele vehiculelor utilizate pentru evacuare și alte grupuri similare.Aceste echipe vor fi supuse unei expuneri suplimentare și, într-un sens, controlate, în scopul de a evita doze pentru populație. Obiectivul este de a menține dozele în limitele de doză prescrise pentru activitate dar pot exista condiții care ar permite depășirea limitelor de doză dacă este
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
întreprind operațiuni de recuperare după ce evoluția accidentului este adusă sub control deplin. Acțiunile necesare includ de ex. repararea centralei și clădirilor, decontaminarea și depozitarea deșeurilor. Aceste acțiuni, deși au devenit necesare în urma unui accident, pot fi planificate în avans iar expunerea muncitorilor poate fi controlată. În consecință se recomandă ca acești muncitori să facă subiectul sistemului normal de protecție radiologică pentru expunere ocupațională. Dozele acestora trebuie evaluare și înregistrate. Realizarea activității ocupaționale normale într-o zonă contaminată. Toți acei muncitori care
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
decontaminarea și depozitarea deșeurilor. Aceste acțiuni, deși au devenit necesare în urma unui accident, pot fi planificate în avans iar expunerea muncitorilor poate fi controlată. În consecință se recomandă ca acești muncitori să facă subiectul sistemului normal de protecție radiologică pentru expunere ocupațională. Dozele acestora trebuie evaluare și înregistrate. Realizarea activității ocupaționale normale într-o zonă contaminată. Toți acei muncitori care nu sunt angajați în realizarea acțiunilor de protecție fiind mai degrabă obiectul acestor acțiuni sunt considerați și tratați ca membri ai
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
acțiunilor de protecție fiind mai degrabă obiectul acestor acțiuni sunt considerați și tratați ca membri ai populației, indiferent de ocupația acestora. Totuși, grupurile speciale de muncitori ale căror ocupații nu au legătură cu accidentul pot face subiectul unor căi de expunere specifice, legate direct de activitatea profesională a acestora. Lucrătorii care realizează activități de acest tip sunt de ex. fermierii, muncitorii forestieri și cei care mânuiesc filtre industriale de aer contaminate. Limitarea expunerii individuale a acestor persoane trebuie să fie evaluată
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
cu accidentul pot face subiectul unor căi de expunere specifice, legate direct de activitatea profesională a acestora. Lucrătorii care realizează activități de acest tip sunt de ex. fermierii, muncitorii forestieri și cei care mânuiesc filtre industriale de aer contaminate. Limitarea expunerii individuale a acestor persoane trebuie să fie evaluată conform principiilor justificării și optimizării. Monitorizarea individuală nu este necesară în mod normal. 13. FACTORI CARE TREBUIE CONSIDERAȚI LA APLICAREA ACȚIUNILOR DE PROTECȚIE În scopul elaborării strategiilor contramăsurilor care să fie atât
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
protecție și de a prezenta recomandările internaționale pentru nivelurile generice de intervenție și de acțiune pentru acțiuni de protecție urgente și pe termen lung și pentru alimente. 14. INTRODUCERE Toate acțiunile de protecție într-o urgență de radiație urmăresc menținerea expunerii la radiație a persoanelor cât mai redusă posibil, în mod rezonabil. Primul obiectiv în toate situațiile de urgență este de a asigura că sunt prevenite toate efectele deterministe grave asupra sănătății. Un alt obiectiv este de a limita efectele stocastice
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
radiație se iau în considerare următoarele măsuri, ca acțiuni de protecție de bază în faza timpurie: - evacuarea - adăpostirea - administrarea de iod stabil (profilaxia cu iod). În plus față de acestea există câteva măsuri suplimentare care pot fi necesare pentru a evita expunerile inutile la radiații. Acestea includ: - controlul accesului - protecție respiratorie îmbunătățită - duș sau baie și schimbarea îmbrăcămintei - utilizarea îmbrăcămintei de protecție personală și - protecția animalelor și a hranei acestora. Evacuarea preventivă Evacuarea poate fi implementată la diverse stadii în evoluția unei
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
îmbunătățită - duș sau baie și schimbarea îmbrăcămintei - utilizarea îmbrăcămintei de protecție personală și - protecția animalelor și a hranei acestora. Evacuarea preventivă Evacuarea poate fi implementată la diverse stadii în evoluția unei situații de urgență. Din punctul de vedere al evitării expunerii la radiații cel mai eficient este dacă evacuarea poate fi realizată ca măsură preventivă înainte de orice eliberare radioactivă în mediu. Evacuarea preventivă trebuie să fie parte a planului de urgență pentru zona din vecinătatea imediată (Zona de acțiune preventivă, PAZ
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]