64,222 matches
-
de muncă, ca și consumatori ai bunurilor produse, pe care aceștia le consumă cu scopul de a-și maximiza folosința. Unitățile de producție utilizează factorii de producție cum ar fi munca, capitalul, progresul științific cu scopul de a maximiza profitul. Teoria consumatorului se ocupă cu studiul cererii pe piața bunurilor. În cadrul acestei teorii este analizată utilitatea consumatorului, exprimată prin cantitatea tuturor bunurilor pe care el le cumpară într-o anumită perioadă. La aceasta, preferințele și curbele de indiferență joacă un rol
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
consumă cu scopul de a-și maximiza folosința. Unitățile de producție utilizează factorii de producție cum ar fi munca, capitalul, progresul științific cu scopul de a maximiza profitul. Teoria consumatorului se ocupă cu studiul cererii pe piața bunurilor. În cadrul acestei teorii este analizată utilitatea consumatorului, exprimată prin cantitatea tuturor bunurilor pe care el le cumpară într-o anumită perioadă. La aceasta, preferințele și curbele de indiferență joacă un rol foarte important. Teoria producției se ocupă cu studiul ofertei pe piața bunurilor
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
ocupă cu studiul cererii pe piața bunurilor. În cadrul acestei teorii este analizată utilitatea consumatorului, exprimată prin cantitatea tuturor bunurilor pe care el le cumpară într-o anumită perioadă. La aceasta, preferințele și curbele de indiferență joacă un rol foarte important. Teoria producției se ocupă cu studiul ofertei pe piața bunurilor. Pornind de la o funcție de producție care redă relația dintre factorii de input și cei de output, se cercetează de cât input e nevoie pentru producerea anumitor cantități de producție. Teoria prețurilor
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
important. Teoria producției se ocupă cu studiul ofertei pe piața bunurilor. Pornind de la o funcție de producție care redă relația dintre factorii de input și cei de output, se cercetează de cât input e nevoie pentru producerea anumitor cantități de producție. Teoria prețurilor cercetează efectele întalnirii cererii cu oferta pe piața bunurilor. Teoria jocului se ocupă cu studiul teoretic al jocului. Raritate - Cost de oportunitate - Cerere și ofertă - Elasticitatea prețului cererii - Surplusul consumatorului și Surplusul producătorului "Teoria consumatorului (Teoria cererii)" Teoria consumatorului
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
Pornind de la o funcție de producție care redă relația dintre factorii de input și cei de output, se cercetează de cât input e nevoie pentru producerea anumitor cantități de producție. Teoria prețurilor cercetează efectele întalnirii cererii cu oferta pe piața bunurilor. Teoria jocului se ocupă cu studiul teoretic al jocului. Raritate - Cost de oportunitate - Cerere și ofertă - Elasticitatea prețului cererii - Surplusul consumatorului și Surplusul producătorului "Teoria consumatorului (Teoria cererii)" Teoria consumatorului - Preferință - Curba de indiferență - Utilitate - Utilitate marginală -Funcție de utilitate - Venit
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
producerea anumitor cantități de producție. Teoria prețurilor cercetează efectele întalnirii cererii cu oferta pe piața bunurilor. Teoria jocului se ocupă cu studiul teoretic al jocului. Raritate - Cost de oportunitate - Cerere și ofertă - Elasticitatea prețului cererii - Surplusul consumatorului și Surplusul producătorului "Teoria consumatorului (Teoria cererii)" Teoria consumatorului - Preferință - Curba de indiferență - Utilitate - Utilitate marginală -Funcție de utilitate - Venit "Teoria producției și prețurilor" Bazele teoriei producției - Factor de producție - Bariera posibilităților de producție - Funcție de producție - Economie de scară - Economie de scop - Maximizarea profitului
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
cantități de producție. Teoria prețurilor cercetează efectele întalnirii cererii cu oferta pe piața bunurilor. Teoria jocului se ocupă cu studiul teoretic al jocului. Raritate - Cost de oportunitate - Cerere și ofertă - Elasticitatea prețului cererii - Surplusul consumatorului și Surplusul producătorului "Teoria consumatorului (Teoria cererii)" Teoria consumatorului - Preferință - Curba de indiferență - Utilitate - Utilitate marginală -Funcție de utilitate - Venit "Teoria producției și prețurilor" Bazele teoriei producției - Factor de producție - Bariera posibilităților de producție - Funcție de producție - Economie de scară - Economie de scop - Maximizarea profitului - Discriminarea prețului
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
producție. Teoria prețurilor cercetează efectele întalnirii cererii cu oferta pe piața bunurilor. Teoria jocului se ocupă cu studiul teoretic al jocului. Raritate - Cost de oportunitate - Cerere și ofertă - Elasticitatea prețului cererii - Surplusul consumatorului și Surplusul producătorului "Teoria consumatorului (Teoria cererii)" Teoria consumatorului - Preferință - Curba de indiferență - Utilitate - Utilitate marginală -Funcție de utilitate - Venit "Teoria producției și prețurilor" Bazele teoriei producției - Factor de producție - Bariera posibilităților de producție - Funcție de producție - Economie de scară - Economie de scop - Maximizarea profitului - Discriminarea prețului "Organizarea industrială
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
jocului se ocupă cu studiul teoretic al jocului. Raritate - Cost de oportunitate - Cerere și ofertă - Elasticitatea prețului cererii - Surplusul consumatorului și Surplusul producătorului "Teoria consumatorului (Teoria cererii)" Teoria consumatorului - Preferință - Curba de indiferență - Utilitate - Utilitate marginală -Funcție de utilitate - Venit "Teoria producției și prețurilor" Bazele teoriei producției - Factor de producție - Bariera posibilităților de producție - Funcție de producție - Economie de scară - Economie de scop - Maximizarea profitului - Discriminarea prețului "Organizarea industrială" Formele pieței - Concurență perfectă - Monopol - Concurență monopolistă - Oligopol - Index Herfindahl "Economia bunăstării" Economia
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
teoretic al jocului. Raritate - Cost de oportunitate - Cerere și ofertă - Elasticitatea prețului cererii - Surplusul consumatorului și Surplusul producătorului "Teoria consumatorului (Teoria cererii)" Teoria consumatorului - Preferință - Curba de indiferență - Utilitate - Utilitate marginală -Funcție de utilitate - Venit "Teoria producției și prețurilor" Bazele teoriei producției - Factor de producție - Bariera posibilităților de producție - Funcție de producție - Economie de scară - Economie de scop - Maximizarea profitului - Discriminarea prețului "Organizarea industrială" Formele pieței - Concurență perfectă - Monopol - Concurență monopolistă - Oligopol - Index Herfindahl "Economia bunăstării" Economia bunăstării - Pareto eficiența - Cutia Edgeworth
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
Cutia Edgeworth - Curba Lorenz - Coeficientul Gini - Nivelul sărăciei - "Proasta funcționare a pieței" Proasta funcționare a pieței - Informația asimetrică - Externalitate - Cost social - Bun liber - Taxă "Economie financiară" Economie financiară - Finanțe - Risc "Comerț internațional" Comerț international - Termen comercial - Tarif "Metodologie" Echilibru general - Teoria jocului - Economie instituțională - Economie neoclasică. În microeconomie sunt folosite cel mai frecvent modele abstracte pentru rezolvarea diverselor probleme. De aceea se presupune că toți actorii implicați în economie operează cu scopul maximizării folosinței și negociază rațional, alegând întotdeauna cea mai
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
New York. Spungen fusese înjunghiată în abdomen și a murit datorită hemoragiei. Sid a fost arestat pe 22 noiembrie 1978 și acuzat de uciderea lui Nancy deși el a afrimat că nu-și mai aducea aminte ce se întâmplase. Există numeroase teorii conform cărora Spungen a fost omorâtă de altcineva, de obicei unul dintre cei doi traficanți ce le-au vizitat apartamentul în seara aceea sau că cei doi au fost jefuiți deoarece anumite obiecte (inclusiv o sumă substanțială de bani) au
Sid Vicious () [Corola-website/Science/298741_a_300070]
-
ciberneticii, se poate spune că Stalin este cel care se face vinovat de creșterea ei dramatică după 1953. Pentru a scăpa de presiunea ideologică a cenzorilor de partid asupra "tendințelor formaliste în lingvistică", cercetătorii sovietici în semiotică au introduc sinonimul "teoria sistemelor modelatoare secundare" ("вторичные моделирующие системы"), limbajul fiind "sistemul modelator primar". Pedologia a fost o zonă de cercetare care a avut o bază foarte largă datorită numeroaselor orfelinate create după încheierea războiului civil rus. Pedologia sovietică era o combinație între
Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299552_a_300881]
-
în psihologie a lui Lev Vîgotski (Лев Семенович Выготский ), a fost interzisă în 1932, deși Vîgotski era un marxist convins. În 1951, s-a făcut o tentativă de reformare a chimiei organice în spiritul Lîsenkoismului. Punctul de plecare a fost teoria rezonanței structurale a lui Linus Pauling, declarată "idealistă" (de vreme ce trata "rezonanța" unor structuri moleculare inexistente). Victima imediată a acestei campanii ar fi trebuit să fie catedra de chimie a Universității de stat din Moscova. În iunie 1951 s-a ținut
Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299552_a_300881]
-
Linus Pauling, declarată "idealistă" (de vreme ce trata "rezonanța" unor structuri moleculare inexistente). Victima imediată a acestei campanii ar fi trebuit să fie catedra de chimie a Universității de stat din Moscova. În iunie 1951 s-a ținut "Conferința unională asupra statutului teoriei compoziției chimice în chimia organică " În cadrul acesteia, teoria rezonanței structurale a fost declarată pseudoștiință burgheză, rezoluția corespunzătoare fiindu-i trimisă lui Stalin.
Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299552_a_300881]
-
structuri moleculare inexistente). Victima imediată a acestei campanii ar fi trebuit să fie catedra de chimie a Universității de stat din Moscova. În iunie 1951 s-a ținut "Conferința unională asupra statutului teoriei compoziției chimice în chimia organică " În cadrul acesteia, teoria rezonanței structurale a fost declarată pseudoștiință burgheză, rezoluția corespunzătoare fiindu-i trimisă lui Stalin.
Cercetarea științifică reprimată în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299552_a_300881]
-
adeseori în economie pentru modelarea preferințelor anumitor agenți economici. Supoziția fundamentală a conceptului este aceea că „actorul” este văzut ca un maximizator rațional care aspiră la luarea de hotărâri care să-i aducă o utilitate cât mai mare posibil. Conceptul teoriei utilității este aplicat atât în microeconomie, cât și in macroeconomie. În domeniul microeconomiei, acesta explică comportamentul indivizilor, iar în domeniul macroeconomiei explică, printre altele, cu ajutorul teoriei utilității, deciziile politicii economice. În cadrul teoriei bugetare, funcția directă a utilității exprimă nivelul utilității
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
luarea de hotărâri care să-i aducă o utilitate cât mai mare posibil. Conceptul teoriei utilității este aplicat atât în microeconomie, cât și in macroeconomie. În domeniul microeconomiei, acesta explică comportamentul indivizilor, iar în domeniul macroeconomiei explică, printre altele, cu ajutorul teoriei utilității, deciziile politicii economice. În cadrul teoriei bugetare, funcția directă a utilității exprimă nivelul utilității, pe care un consumator îl atinge, consumând diferite cantități de bunuri: formula 2 exprimă nivelul utilității, formula 3 cantitatea consumată din anumite bunuri și formula 4 numărul bunurilor de
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
aducă o utilitate cât mai mare posibil. Conceptul teoriei utilității este aplicat atât în microeconomie, cât și in macroeconomie. În domeniul microeconomiei, acesta explică comportamentul indivizilor, iar în domeniul macroeconomiei explică, printre altele, cu ajutorul teoriei utilității, deciziile politicii economice. În cadrul teoriei bugetare, funcția directă a utilității exprimă nivelul utilității, pe care un consumator îl atinge, consumând diferite cantități de bunuri: formula 2 exprimă nivelul utilității, formula 3 cantitatea consumată din anumite bunuri și formula 4 numărul bunurilor de consum. Prima derivată a funcției de
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
în care consumul prezent se reprezintă pe o axă, iar consumul viitor pe cealaltă axă. Funcția utilității așteptate exprimă utilitatea unor alternative riscante. În acest caz, utilitatea așteptată se construiește din diferite stări. Această formă de reprezentare face trimitere la teoria teoriei utilității așteptate. În contextul macroeconomic, funcțiile de utilitate macroeconomică sunt utilizate pentru a măsura rentabilitatea diferitelor dezvoltări politice și economice pentru dezvoltarea macroeconomică. În macroeconomie acest concept se folosește, de asemenea, pentru a modela comportamenul actorilor politicii economice. În
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
care consumul prezent se reprezintă pe o axă, iar consumul viitor pe cealaltă axă. Funcția utilității așteptate exprimă utilitatea unor alternative riscante. În acest caz, utilitatea așteptată se construiește din diferite stări. Această formă de reprezentare face trimitere la teoria teoriei utilității așteptate. În contextul macroeconomic, funcțiile de utilitate macroeconomică sunt utilizate pentru a măsura rentabilitatea diferitelor dezvoltări politice și economice pentru dezvoltarea macroeconomică. În macroeconomie acest concept se folosește, de asemenea, pentru a modela comportamenul actorilor politicii economice. În acest
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
de utilitate macroeconomică sunt utilizate pentru a măsura rentabilitatea diferitelor dezvoltări politice și economice pentru dezvoltarea macroeconomică. În macroeconomie acest concept se folosește, de asemenea, pentru a modela comportamenul actorilor politicii economice. În acest context sunt construite, de exemplu, în cadrul teoriei alegerii publice (Public Choice Theory), funcții de utilitate pentru politicienii orientați înspre realegere. În acest fel, politicienii vor alege acea alternativă politică menită să le mărească șansele de a fi realeși.
Funcție de utilitate () [Corola-website/Science/299581_a_300910]
-
administrare a Sfintelor Sacramente", iar episcopatul - "plinătatea preoției", cu autoritatea de a invăța și de a îndruma. În Bisericile tradiționale, ordurile sacre sunt rezervate numai bărbaților. În Bisericile protestante care confera orduri, precum Biserica Anglicană, acestea pot fi primite, în teorie, și de către femei, dar cazurile nu sunt foarte răspândite. Dogma Bisericii Catolice consideră ordurile sacre a fi cuprinse între cele trei sacramente (celelalte două sunt Botezul și Mirul) care lasă o "amprentă perpetuă" în sufletul celui care le primește, și
Ordurile sacre () [Corola-website/Science/299585_a_300914]
-
prost“". În fine, în 1863, împotriva hotărârii familiei, părăsește slujba de la minister și începe să studieze muzica cu Anton Rubinstein. În 1866, după ce a terminat studiile de muzică, Nikolai Rubinstein, fratele lui Anton, i-a oferit postul de profesor de teorie muzicală la proaspăt înființatul Conservator din Moscova, post pe care l-a ocupat până în 1878. În această periodă a compus "Simfonia nr.1 în sol minor, op. 13 („Vise de iarnă”)". S-a împrietenit cu mai mulți membri din grupul
Piotr Ilici Ceaikovski () [Corola-website/Science/299588_a_300917]
-
a (infirmabilitatea) este un concept introdus de Karl Popper în filozofia științei. În lucrarea sa principală "„Logik der Forschung”" („Logica cercetării”, 1934, Viena), Karl Popper dezvoltă "„Teoria falsificării”" drept condiție fundamentală a cercetării științifice. În contrast cu reprezentanții „Cercului vienez”, Popper respinge principiul inducției, considerându-l lipsit de bază științifică, pentru că, de regulă, în special în domeniul științelor naturii, nu este niciodată posibil să se cerceteze și să se
Falsificabilitate () [Corola-website/Science/299583_a_300912]