58,609 matches
-
naționale, DN13 (Sighișoara - Târgu Mureș) și DN14 (Mediaș - Dumbrăveni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 240 hectare. Situl reprezintă o zonă (râuri, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase) împădurită (încadrată în bioregiune continentală
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
Valea Ierii este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în partea nord-vestică a Transilvaniei, pe teritoriul sud-vestic al județului Cluj. Aria protejată se află în extremitatea sud-vestică a județului Cluj (în sudul Câmpiei Transilvaniei, aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunelor Băișoara
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
sud-vestică a județului Cluj (în sudul Câmpiei Transilvaniei, aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunelor Băișoara și Valea Ierii, aproape de drumul național DN75 care leagă orașul Turda de Nucet. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
național DN75 care leagă orașul Turda de Nucet. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.302 hectare, zonă montană acoperită cu pajiști naturale, pășuni, stepe, păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec și
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
produceau brățări din oase, fildeș și aur; nasturi cusute pe haine cu rol decorativ; cercei și piercing-uri purtate la lobii urechilor, fabricate din faianță, sticla, aur, fildeș, calcar sau argint; inele care reprezentau dovadă de autoritate din primele zile, având importanță vitală, cele din aur fiind purtate doar de nobili. Se produceau coliere, wesekh (wsx), un guler larg de aur, purtat de către faraoni, conferită și demnitarilor merituoși , diademe, pectorali purtate pe piept ca amuleta protectoare, decorate cu scene religioase sau inscripționate
Meșteșugurile în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/330595_a_331924]
-
aflate la nivelul podului. Lucarnele sunt o evoluție a "cucumelelor", acestea fiind deschizături prezente, de obicei, în acoperișurile caselor țărănești pentru îndepărtarea fumului sau pentru accesul porumbeilor în pod. Lucarnele sunt elemente caracteristice ale arhitecturii nordice, în care au căpătat importanță majoră. Un exemplu îl constituie prezența lor la acoperișurile de tip mansardă, în care aceste elemente (devenite arhitecturale) au fost elaborate și dezvoltate de arhitectul francez François Mansart. Potrivit arhitectului Eugène Viollet-le-Duc lucarna a apărut la începutul perioadei gotice: în
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Albă și Bihor. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul administrativ al comunei Criștioru de Jos) și cea nord-vestică a județului Albă (pe teritoriul comunelor Arieșeni
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
pe teritoriul administrativ al comunei Criștioru de Jos) și cea nord-vestică a județului Albă (pe teritoriul comunelor Arieșeni și Avram Iancu), în imediata apropiere a drumului național DN75, care leagă orașul Câmpeni de Nucet. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
drumului național DN75, care leagă orașul Câmpeni de Nucet. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 761 hectare. Situl reprezintă o zonă încadrată în bioregiunea alpina a Munților Bihorului; ce conserva habitate naturale de tip: "Pajiști de
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
alianțele sale cu rușii, Boemia și Sfântul Imperiu Roman. În timpul domniei lui Vladislav, voievodul de Silezia, Piotr Włostowic, a avut cel mai mare și cel mai decisiv impact. Un adept ferm al Ducelui Boleslau al III-lea, el a dobândit importanță politică enormă în țară, acoperind cele mai importante oficii de judecată. În prerogativele sale ca voievod, el a avut dreptul să numească funcționari în autoritățile locale din Polonia, inclusiv în zonele Ducilor juniori, ceea ce îl făcea persoana ale căror decizii
Vladislav al II-lea Exilatul () [Corola-website/Science/330617_a_331946]
-
mici în bălți, ritmul de dezvoltare și de reproducere al cladocerelor, care dau mai multe generații partenogenetice pe an, este foarte rapid, din care cauză, aceste animale se găsesc în bălți în mari cantități. În apele piscicole cladocerele prezintă mare importanță, întrucât constituie hrana de bază a multor pești.
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în sud-estul Dobrogei, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală se întinde în extremitatea central-estică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Eforie (plaja nisipoasă și zona marină a Mării Negre), în apropierea drumului național DN39, care leagă
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
Aria naturală se întinde în extremitatea central-estică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Eforie (plaja nisipoasă și zona marină a Mării Negre), în apropierea drumului național DN39, care leagă municipiul Constanța de Tuzla. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
drumului național DN39, care leagă municipiul Constanța de Tuzla. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 140 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (zone marine, insule maritime, plaje de nisip) încadrată în bioregiune pontică a litoralului Mării Negre
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
i de restitui veniturile de la mănăstirea din Łekno. Termenii de reconciliere din 1216 au durat mai puțin de un an. Atitudinea mândră și ambițioasă a Arhiepiscopului Kietlicz a descurajat susținătorii săi și au oprit amestecul său în afacerile Dinastiei Piast. Importanța sa a suferit o scădere continuă după înfrângerea politicilor Papei Inocențiu al III-lea. În 1217 a fost încheiat un tratat neașteptat între Leszek I cel Alb și Vladislav al III-lea, în care, dacă unul dintre ei murea fără
Vladislav al III-lea Picioare Groase () [Corola-website/Science/330632_a_331961]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în apele Mării Negre, aproape de litoralul românesc. Aria naturală se află în partea estică a județului Tulcea, în apele teritoriale din nord-vestul Mării Negre. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în apele Mării Negre, aproape de litoralul românesc. Aria naturală se află în partea estică a județului Tulcea, în apele teritoriale din nord-vestul Mării Negre. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
a județului Tulcea, în apele teritoriale din nord-vestul Mării Negre. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.122 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală aflată la o adâncime cuprinsă între 35 și 784 m, ce adăpostește structuri
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
Siriu este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-estul Muntenei, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în extremitatea nord-vestică a județului Buzău (aproape de limita cu județul Covasna), pe teritoriile administrative ale comunelor Chiojdu și Siriu, în apropierea drumului național DN10, care leagă
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
naturală se întinde în extremitatea nord-vestică a județului Buzău (aproape de limita cu județul Covasna), pe teritoriile administrative ale comunelor Chiojdu și Siriu, în apropierea drumului național DN10, care leagă orașul Nehoiu de Întorsura Buzăului. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
național DN10, care leagă orașul Nehoiu de Întorsura Buzăului. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.230 hectare. Situl reprezintă o zona montană (pajiști naturale, stepe, păduri de foioase, păduri de conifere și păduri în amestec
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
Valea Călmățuiului este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-estul Muntenei, pe teritoriile județelor Buzău și Brăila. Aria naturală se întinde în partea sud-estică a județului Buzău (pe teritoriile administrative ale comunelor C.A. Rosetti, Cilibia, Costești, Gălbinași, Gherăseni, Largu, Luciu, Rușețu, Smeeni și Țintești
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
Smeeni și Țintești) și cea sud-vestică a județului Brăila (pe teritoriile comunelor Bordei Verde, Cireșu, Surdila-Greci, Ulmu și Zăvoiaia și al orașului Însurăței), în apropierea drumului național DN2C, care leagă orașul Slobozia de Costești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
drumului național DN2C, care leagă orașul Slobozia de Costești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 17.923 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, pășuni și terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală și stepică
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
prezintă un comportament teritorial. Hrănirea nu este limitată în acest timp. Un parazit specific al țigănușului este viermele lat "Gyrodactylus slovacicus" din clasa "Monogenea". Răpitorii țigănușului sunt insectele mari de apă, peștii răpitori și păsările care se hrănesc cu pești. Importanța economică a acestui pește este foarte redusă: carnea este mediocră, iar cantitățile prinse, mai mult de femei și copii, sunt mici. În timpuri mai vechi era folosit în mod indirect ca hrană pentru porci și rațe sau ca îngrășământ natural
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]