65,481 matches
-
până aproape de sfârșit. Spun aproape pentru că refuza parcă să plece în prezența cuiva. A fost un moment când mama s-a retras din salon și atunci, în mare discreție, așa cum își trăise întreaga sa existență, a făcut-o. Noi rămăsesem acasă, mama îmi spusese să pregătesc o varză călită la cuptor, iar Adi mă tot ajuta prin bucătărie. Vestea a venit din partea fratelui mamei, m-a „topit” și am simțit cum totul mi se oprește în gât, într-o totală neputință
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
totală neputință și disperare. De atunci am tot evitat să fac varză la cuptor, pentru că oricât m-aș strădui, mintea mea și receptorii mei senzitivi asociază cu sau fără voia mea acest moment tragic. În aceeași zi l-au adus acasă, a fost dorința expresă a mamei și ajutorul necondiționat a unei verișoare a tatălui nostru, care era medic și avea și-o funcție importantă la Direcția Sanitară. A murit cu ochii deschiși, larg deschiși, iar pleoapele au coborât după ce ne-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a mamei și ajutorul necondiționat a unei verișoare a tatălui nostru, care era medic și avea și-o funcție importantă la Direcția Sanitară. A murit cu ochii deschiși, larg deschiși, iar pleoapele au coborât după ce ne-a „văzut” pe toți acasă, după primul priveghi. Am rămas de atunci cu o distonie neuro-circulatorie pe care nici în ziua de azi n-am mai putut-o trata, o pot doar controla și ameliora, nimic mai mult. Ceea ce însă mă va urmări și voi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
eul fiecăruia. De pildă, Adi și-a fixat un gen de cutumă în a-i da tatălui nostru de pomană, alături de cele rânduite în mod obișnuit țigări și brichete. Odată, ne întorceam împreună de la cimitir și pe toată distanța până acasă a dat bărbaților întâlniți țigări și brichete, unii chiar insistând să le arate principiul de funcționare, deoarece erau cu aprindere electrică și încă nu intraseră la vremea aceea pe piața noastră. Este pe undeva, înclin să cred, un mod de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
faleză dunăreană păreau reci, decente, distante în relația cu oamenii și peisajul oferit. În interior însă erau suflete mari, erau oameni a căror viață s-a identificat cu școala, era acea vibrație, emulație și desigur profesionalism. Și acum când ajung acasă și merg la faleză, mă relaxează și-mi induce o stare de 104 bine doar simpla vizualizare a liceului. Uneori îmi apropii mâinile și le lipesc de zidul rece, mereu rece dar prietenos și sincer. Și acum străbat cu plăcere
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
zilele trecute, eliberarea provizorie a certificatului de naștere, fiindu-mi necesar pentru stabilirea succesiunii în familie. Așa este, însă altul este motivul prezenței tale aici. Mă uitam nedumerită, ușor confuză și-mi era teamă să nu se fi întâmplat ceva acasă. Vă rog să mă iertați, nu mai înțeleg nimic. S-a întâmplat ceva acasă, la Brăila ? Nu, nu este vorba de așa ceva. Mama ta, doamna Coteț Odesa, a expediat două telegrame de mulțumire, una adresată rectoratului, cealaltă decanatului, lucru inedit
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în familie. Așa este, însă altul este motivul prezenței tale aici. Mă uitam nedumerită, ușor confuză și-mi era teamă să nu se fi întâmplat ceva acasă. Vă rog să mă iertați, nu mai înțeleg nimic. S-a întâmplat ceva acasă, la Brăila ? Nu, nu este vorba de așa ceva. Mama ta, doamna Coteț Odesa, a expediat două telegrame de mulțumire, una adresată rectoratului, cealaltă decanatului, lucru inedit în Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Ai o mamă minunată, cu siguranță și tatăl
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
nu am reușit să mă plimb cu bărcuța, dar sper că pe viitor, o voi face. Coborând vertiginos spre Cheile Bicazului, parcursul nu este deloc plictisitor în apropierea sălbăticiei pereților de munte. Te vei simți ca Mowgli din Cartea junglei ... acasă! Indiferent dacă vei parcurge drumul cu mașina sau pe jos îți vei dori cu siguranță, să faci cât mai multe fotografii. Piatra Altarului îți va atrage privirea ca un magnet. De la o înălțime de 1154 metri, străjuiește o cruce solitară
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
un moment dat au început să-și contureze imaginea, apoi din ce în ce mai mult, deschiderea dată de albia lată a Dunării favorizând acest lucru. A fost ceva grandios, ceva care ștergea monotonia reliefului de câmpie și a celui fluvial. Când am ajuns acasă nu mai conteneam să-i spun bunicii Odi ce-am văzut, ce mi-a plăcut, dar mai cu seamă c-aș vrea să merg în Munții Măcinului. Mama mi-a făcut o promisiune. Mi-a spus să am răbdare, să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
între cele două lumi. Și astăzi „Casa cu stafii” din inima Brăilei este vizitată și mereu în atenția amatorilor de senzațional și istorie veche. Întregul oraș este plin de istorie și are un parfum anume, ceva diferit față de ceea ce simt acasă, la Pașcani. Cu cât te apropii mai mult de Dunăre, simți mirosul Dunării, uneori amestecat cu cel de iarbă uscată, de colilie și ciulin. Există câteva locuri speciale în inima mamei pe care le vizităm, le revedem, ori de câte ori revenim în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fiind copil obraznic și hlizit, nu făceam altceva decât să mă tăvălesc prin iarba proaspătă și să mănânc corcoase din prun împreună cu vara mea. Și vai, când ne prindea bătrânul, ne amenința că “ne arată el nouă când se întoarce acasă”. Bineînțeles că glumea ca să ne bage în sperieți, dar noi nu ne-am dat seama de asta decât mult mai târziu. Și fugeam bocind amândouă în brațele ocrotitoare ale bunicii, milogindu-ne cu toate puterile să ne scape de crudă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Ateneu, regina Elisabeta cânta ca o nebună, În gura mare, vechiul imn studențesc „Gau deamus igitur“ din „Uver tura Academică“ de Brahms, executată de orchestra simfo nică. Vremuri când mă simțeam În Bucu reștii ăștia, pot spune, ca la mine acasă, călcând ca În ograda tatii străzile acestui oraș În care Îmi recunosc și astăzi răsune tul pașilor de odinioară pe vechiul pavaj din dale largi de piatră, așternute pe bulevarde În locul asfaltului de mai târziu, iar caldarâ mul străzilor din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
așa-numitele „arte liberale“, caznele fără profit ale spiritului omenesc, Încântările verbului și prozei, ale muzicii și plasticii. Lucruri care, spune Platon, corup și moleșesc carac terul, deschizând calea tutu ror poftelor și voluptăților. Pentru asta pornisem de la tata de acasă cu o singură zestre În traista sufletului meu: zelul naiv și entuziasmul in tempestiv al părintelui meu, socialist militant și ateu, abonat la Lumea Nouă, În care am aflat primele mele cunoștinți enciclopedice; părintele, gelos nevoie-mare să și deie odrasla
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bulevard [să-l pună] să Învețe nobilul sport, pe atunci, al bicicletei. Om din prima generație cu știința buchiilor Învățată cu degetul pe nisipul din tinda bisericii și purtând acum, În locul cămășii pe dinafară, [al] cioarecilor și al opincilor de acasă, pălărie tare, cravată lavalieră și ghete de ghems cu gumilastic; bănuindu-l, până În ziua de azi, că va fi avut totuși, În sângele lui de munteni, câțiva stropi din cel al „grecului de la Mălureni“, veneticul despre care auzeam că l-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui Moș Ghiță Beldie din Stroeștii Argeșului; de unde, poate, chipul lui, al meu și-al unora dintre nepoți cu faciesuri mediteraneene, firea lui mai răsărită și avântată În treburi, amatoare de tot ce-i nou sau depășind condiția lui de-acasă; bun de povești, de palavre și de fanfaronade omerice, ba chiar și de „teorii“, proprii sau prost asimilate, și neglijându-și pentru astea treburile până la ruină; autoritar cu noi, copiii, până la nedreptate, pentru care mi l-am și Înstrăinat devreme
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fost și eu o dată invitatul lor la petrecerea de fiecare an a alba nezilor În pădurea Bănesii, În ajunul zilei Sfinților Împărați Constantin și Elena, cu miei fripți, cu brânză nouă, ridichi și ceapă verde, amintind traiul lor păstoresc de acasă, al boboștarilor, și cu tot ce aveau mai de lauda pivnițelor lor. Numai la asemenea petreceri și prin familii mai vorbeau Încă limba lor de veche obârșie tracă. Tot În mahalaua noastră și În curtea copilăriei mele, erau câțiva copii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apoi cântăreții celebri și divele ilustre: Titta Ruffo, Giovanni Dumitrescu, Tetrazzini, Bellincioni, Félia Litvinne și Lucienne Bréval În repertoriul lor wagnerian, Yvonne de Tréville, incomparabilă soprană de coloratură, Dar clée, Nuovina și Elena Teodorini, gloriile țării, pe care le duceam acasă, elevi și studenți, În triumf, deshămându-le caii de la caretă; apoi, meșterii scenei franceze și italiene: Sarah Bernhardt, cu vocea ei de aur, Mounet-Sully, umplând scena și teatrul cu răcnetele lui disperate În Oedip de Sofocle, Le Bargy și Lucien
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
când toată lumea a renunțat la acele lucruri superflue În viață constând, mai ales, În cărți frumoase, tablouri și covoare - cea mai bogată discotecă, pe care marii muzicanți străini, În trecere prin Capitala noastră, nu uită să o cerceteze la el acasă, În Dealul Spirei, În odăițele scunde de mahala, unde am ascultat documentare unice, discuri cu Înre gistrarea instru mentiștilor și cântăreților celebri din ultimii douăzeci și cinci de ani, și unde am admirat bogata lui colecție de tablouri, unele de rară calitate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
trei dintre ofițerii noștri Însu mau cam patru sute de kilograme slănină și osânză de cea mai proastă calitate, obezi cum nu-ți mai poți Închipui astăzi și inapți la orice treabă, abrutizați de trai prea bun pe lângă nevestele lor de acasă; iar tânărul de atunci care povestește acum era un plutonier t.r. căzut la examenul de sublocotenent de rezervă pe o temă tactică greșit rezolvată printr-o rezistență pe poziție până la capăt În fața inamicului. Din acest motiv, nici n-am
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
două mii de cititori, care nu sunt chiar cei de pe urmă, și asta numai prin scrisul, adesea anonim, improvizat la un colț de masă, al unor oameni dotați cu un condei În opoziție uneori cu judecățile și prejudecățile alor lor de acasă, ale prietenilor și ale cititorilor. [...] Noua Revistă Română nu voia să fie o publicație magazine, dar nici nu era vreuna cu un program de idei sau de expresie a vreunui grup de oameni care aveau ceva pe inimă și [cărora
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
poezie, nu mai ascultase de mult muzică și nu știu de va fi călcat vreodată Într-o sală de pictură, deși s-a nimerit Într-o vreme prieten cu marele nostru ștefan Luchian, de la care, cu toate Înlesnirile sale de acasă, [n-a] cum părat un singur tablou, ajutându-l totuși, În chip larg și prietenesc, dar neprimindu-i, În schimb, pe Safta florăreasa. ...Dar revista - la a cărei existență, târâș grăpiș, redacția ei continua să aibă un rol destul de șters
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
român, ca și mine! Căci numai un român ade vărat putea să scrie cum a scris, cu simțire și Înțelegere de român adevărat! Etc. etc. Dar directorul nostru: — Vrei să știi, coane Nicule, cum Îl cheamă pe numele lui de acasă? — Cum? — Iosef Netzler, evreu de-al nostru din Pitești, care sem nează cronicile literare cu pseudonimul Ion Trivale, după numele parcului din orașul lui natal. I. Bianu, profesor la Universitate de literatură veche româ nească, membru și secretar perpetuu al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dispară de pe scena acestei lumi. Rabinul Niemirover, șeful pe atunci al cultului mozaic și senator de drept, ca și ierarhii noștri, spu nea după citirea directorului nostru: „Foarte frumos articol, dar și foarte obraznic!“ [...] Împovărat de bagajele lui ancestrale de acasă, Ion Trivale s-a realizat și integrat curând de tot printre noi și În climatul nostru cel mai cald și senin al cugetului și al scrisului românesc - Începând cu debutul său amintit, care-l dezlega de cele mai intime rațiuni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de lume, bună soție și mamă, Însă de o imaginație cam aventuroasă, Într-un dubios local de noapte, rochița ei subțire de celofan luă foc de la o țigară, femeia arzând ca o făclie; iar Însoțitorul ei se Întoarse de la spital acasă, În odaia lui singuratecă, ca să se Împuște. Printre pricinile ciudate de sinucidere ar fi de trecut și cea a Corei Irineu, Întâmplată În plin succesul acestei scrii toare și exact cu o zi Înainte de apariția În volum a Scrisorilor bănățene
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toate neamurile mele de mămăligari cu cerul gurii plin de mămăligă, dintre care unii au venit pe aici mai demult, rătăcind poate și azi cu oile lor prin aceste părți ale Dunării, după cum auzeam În copilărie de la ai noștri, rămași acasă, pe Vâlsan, fără de nici o știre. În seara asta, abia răcorit de valurile tălăzuind rar și Îndesat de maluri, ca o adâncă răsuflare a bătrânului fluviu, avea să se sature, din ceaunul cu mămăliga În clocote, toți ciobanii, purcarii, oamenii din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]