57,801 matches
-
Sântu (1957) tânărul baron reapare, acum instalat în casa lui Urmatecu. El a devenit - zice naratorul obiectiv, auctorial - „un chiriaș al lumii”. Personajele au oarecare complexitate interioară, oricum mai multă decât cele ale lui Filimon și Duiliu Zamfirescu. Urmatecu își iubește, ca Moș Goriot, cu pasiune fiica, nu e un arivist fără scrupule, îi place să fie filotim, ține pe lângă casa lui un număr mare de rubedenii sărace, bucuria lui este să dea mese bogate și să își tachineze, spre a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Houille, un specialist în problema locuinței sociale, scria în 1932: "Muncitorul mândru de mica sa proprietate nu simte că-i departe de locuința concetățeanului său bogat. El își dă seama de rolul social pe care îl are de îndeplinit; își iubește țara și iubește societatea". Cercetând imaginarul locuinței sociale în romanul francez al secolului al XIX-lea, Roger-Henri Guerrand descoperă în Zola pe unul dintre cei mai talentați propagandiști ai ideologiei pavilionare "care ar fi trebuit să contamineze toată clasa mijlocie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în problema locuinței sociale, scria în 1932: "Muncitorul mândru de mica sa proprietate nu simte că-i departe de locuința concetățeanului său bogat. El își dă seama de rolul social pe care îl are de îndeplinit; își iubește țara și iubește societatea". Cercetând imaginarul locuinței sociale în romanul francez al secolului al XIX-lea, Roger-Henri Guerrand descoperă în Zola pe unul dintre cei mai talentați propagandiști ai ideologiei pavilionare "care ar fi trebuit să contamineze toată clasa mijlocie" (p. 230) (R.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a se vedea mai sus § 25). În Călătorie sentimentală (o călătorie pentru a-i cunoaște pe oameni), Sterne spune că aceasta își are originea "în îndemnul inimii spre natură și spre sentimentele ce se nasc din ea, făcînd să ne iubim unii pe alții și lumea mai mult ca înainte". Aceste cuvinte ne prezintă baza. Ea conduce la zugrăvirea unor caractere și destine cînd serioase, cînd îndurerate, cînd înlăcrimate, cînd rîzînd, cu sensibilitate pentru lucrurile neînsemnate și pentru viața în cercurile
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
atît în ideea directoare că "Procesele cognivive și afective ale personalității fuzionează într-o tendință integrală", cît și în opiniile despre fenomenul humoristic. Relev, astfel, adevărul că simțul humorului "este capacitatea de a rîde de lucrurile pe care cineva le iubește (inclusiv, desigue, propria persoană și tot ce ține de ea)" idee formulată anterior de G.Meredith precum și distingerea între comicul "legat de inteligența agresivă" (așadar, de satiră) și humorul veritabil, "indispensabil pentru o viziune matură asupra vieții", chiar dacă nu este
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ale unei lumi aflate într-un continuu proces de coagulare. Volumul Dragonul spre ziuă (1988) dezvoltă aceleași coordonate ale experimentului poetic, interesant mai ales prin elementele elegiace, într-o formulă lirică aforistică, având în nucleu meditații de rezonanță filosofică („A iubi altceva / înseamnă a te iubi într-o altă dimensiune / într-un alt spațiu într-un alt timp / contopite în unul și același viitor / minune dincolo de uscăciune / ram reînviat de cais / [Mai târziu față-n față cu sinele / fi-va și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
un continuu proces de coagulare. Volumul Dragonul spre ziuă (1988) dezvoltă aceleași coordonate ale experimentului poetic, interesant mai ales prin elementele elegiace, într-o formulă lirică aforistică, având în nucleu meditații de rezonanță filosofică („A iubi altceva / înseamnă a te iubi într-o altă dimensiune / într-un alt spațiu într-un alt timp / contopite în unul și același viitor / minune dincolo de uscăciune / ram reînviat de cais / [Mai târziu față-n față cu sinele / fi-va și el alter ego proscris]” - Triptic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
necunoscut, probabil la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau la începutul secolului al XIX-lea, după Erotocritul atribuit lui Vincenzo Cornaros. În versiunile românești sunt schimbate prin analogie numele personajelor principale (Erotocrit, „cel chinuit de Eros”, devine Filerot, „cel ce iubește pe Eros”, iar Aretusa, „cea cu virtute”, Antusa, „cea ca o floare înflorită”), dar eroii își păstrează statutul social. Acțiunea este mutată în vremea vechilor elini, la curtea regelui Periandros, tatăl Antusei, iar sfetnicul acestuia, Agaton, este tatăl lui Filerot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286990_a_288319]
-
a făcut trunchi, Mâna ce te-a legănat, copile, N-o uita, sărut-o în genunchi. Mâna bună care-ți pune masa, Ce te spală, așteaptă s-o cinstești, Să-ți ajuți măicuța la nevoie, Este mâna sfântă, s-o iubești. Mâinii care ți se-ntinde caldă, Mâinii de prieten sau de frate, Să-i răspunzi la fel cum ți se-ntinde, Merită această bunătate. Mâna care ți-a făcut un bine S-o păstrezi în minte-n orice zi, Este
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
conte este un tiran; bunicul nu este un tiran deloc. Aș vrea să-l cunoști; v-ați împrieteni numaidecât, sunt sigur. Suferă de gută la un picior și îl doare tare, dar e foarte răbdător! Pe zi ce trece îl iubesc mai mult, și cine n-ar iubi un om ca el, care este bun cu toată lumea și uită de sine pentru a se îngriji de alții. Aș fi foarte mulțumit dacă ai putea să stai de vorbă cu el: știe
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
un tiran deloc. Aș vrea să-l cunoști; v-ați împrieteni numaidecât, sunt sigur. Suferă de gută la un picior și îl doare tare, dar e foarte răbdător! Pe zi ce trece îl iubesc mai mult, și cine n-ar iubi un om ca el, care este bun cu toată lumea și uită de sine pentru a se îngriji de alții. Aș fi foarte mulțumit dacă ai putea să stai de vorbă cu el: știe tot și poți să-l întrebi orice
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
își scot pălăria, iar femeile fac plecăciuni și câteodată spun: <<Dumnezeu să te binecuvânteze!>> Am învățat să călăresc, dar la început mă zguduia rău când galopam(...) Mi-e tare dor de dumneata. Scrie-mi, te rog! Prietenul dumitale care te iubește, Cedric Errol” Vocabular: ciornă= lucrare scrisă provizoriu, în primă redactare; a sfida= (aici) a nu respecta; tiran= crud, nemilos; conte= titlu de noblețe, mare senior, conducător al unei provincii; cută= boală care se manifestă prin umflături ale articulațiilor, însoțite de
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
de acum încolo? Vom merge prin ploaie, ne vom culca prin hambare, vom tremura de frig, nu vom avea decât o bucată de pâine la cină? Și nu va mai fi nimeni care să mă compătimească, nimeni care să mă iubească? Nu va mai exista o tușă Barberin? În timp ce mă gândeam la toate acestea, trist, amărât și cu ochii plini de lacrimi, am simțit o răsuflare călduță pe obraz. Am întins mâna și am dat peste blana cârlionțată a lui Capi
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Regele Lear este o piesă extrem de ciudată care începe că un basm, cu imaginea unui bătrîn superficial ce renunța prostește la tron și își împarte regatul între două fiice nevrednice. Prin această, el o dezmoștenește pe mezina, Cordelia, care îl iubește, dar refuză să îi mărturisească o dragoste ipocrita și josnica. Goneril și Regan, fiicele sale prefăcute, refuză mai apoi să onoreze condițiile moștenirii lor și să-i facă pe plac tatălui care dorește să-și păstreze suita regală și să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Highness' love. CORDELIA: [Aside] Then poor Cordelia! And yet not șo, since I am sure my love's More ponderous than my tongue. (De azi ne despuiem de-a stăpîni, De teritorii și de griji de stat), Care din voi iubește-ne mai mult, Ca dărnicia-mi cu prea plin să dea Und' firea-ntrece-se cu meritul. Goneril, Născută-ntîi, vorbeste prima. GONERIL: Șir, Te-iubesc peste cît graiul poate spune, Măi drag că văzul, largul, libertatea, Peste ce poate prețuit
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ne despuiem de-a stăpîni, De teritorii și de griji de stat), Care din voi iubește-ne mai mult, Ca dărnicia-mi cu prea plin să dea Und' firea-ntrece-se cu meritul. Goneril, Născută-ntîi, vorbeste prima. GONERIL: Șir, Te-iubesc peste cît graiul poate spune, Măi drag că văzul, largul, libertatea, Peste ce poate prețuit fi, scump și rar, Ca viața-n pace, frumusețe,-onoare, Cît un copil tata-și iubi vreodat. Sărac face iubirea-mi suflul, graiul mut, Mai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cu meritul. Goneril, Născută-ntîi, vorbeste prima. GONERIL: Șir, Te-iubesc peste cît graiul poate spune, Măi drag că văzul, largul, libertatea, Peste ce poate prețuit fi, scump și rar, Ca viața-n pace, frumusețe,-onoare, Cît un copil tata-și iubi vreodat. Sărac face iubirea-mi suflul, graiul mut, Mai sus de toate-acestea te iubesc. CORDELIA (aparte): Cordelia ce va spune? -Iubește, taci. LEAR: Pe-acest ținut, din cest la cel hotar, Cu codri-umbratici și cu cîmpi mănoși, Cu rîuri pline
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
spune, Măi drag că văzul, largul, libertatea, Peste ce poate prețuit fi, scump și rar, Ca viața-n pace, frumusețe,-onoare, Cît un copil tata-și iubi vreodat. Sărac face iubirea-mi suflul, graiul mut, Mai sus de toate-acestea te iubesc. CORDELIA (aparte): Cordelia ce va spune? -Iubește, taci. LEAR: Pe-acest ținut, din cest la cel hotar, Cu codri-umbratici și cu cîmpi mănoși, Cu rîuri pline și cu largi pășuni, Te fac stăpîna. Ție și spiței Albany Să fie-n
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Ce poți să spui, să-mi smulgi Treimea mai bogată-încă? Vorbește. CORDELIA: Nimic, milord. LEAR: Nimic? CORDELIA: Nimic. LEAR: Nimic ieși-va din nimic, vorbeste iar. CORDELIA: Nefericită ce-s, eu nu pot să-mi ridic Inima-n gură: te iubesc, mărite, Cum datorez, nici mai mult ori puțin. LEAR: Cum, cum, Cordelia? Drege-ți graiu-un pic, Ca-n urma,-ți strici norocul. CORDELIA: Bun stăpîn, Tu m-ai făcut, crescut, iubit; iar eu Ți-ntorc aceste datorii, cum este drept
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nici mai mult ori puțin. LEAR: Cum, cum, Cordelia? Drege-ți graiu-un pic, Ca-n urma,-ți strici norocul. CORDELIA: Bun stăpîn, Tu m-ai făcut, crescut, iubit; iar eu Ți-ntorc aceste datorii, cum este drept, Te-ascult, te-iubesc și te cinstesc nespus. De ce-au surorile bărbați, de zic C-au drag de tine doar? Eu, de-oi nunți, Soțul ce-mi va primi făgada va lua Și jumătatea dragostei și grijii; Desigur, n-o să mă mărit că
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
te cinstesc nespus. De ce-au surorile bărbați, de zic C-au drag de tine doar? Eu, de-oi nunți, Soțul ce-mi va primi făgada va lua Și jumătatea dragostei și grijii; Desigur, n-o să mă mărit că ele, Iubind pe tata doar. LEAR: Ți-e inima-n ce spui? CORDELIA: Da, bun stăpîn. LEAR: Atît de tînăra și-atît de aspră? CORDELIA: De tînăra, milord, și-adevărată. LEAR: Fie,-adevărul fie-ți zestre,-atunci: Căci eu pe sfîntă rază soarelui
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
datoria teme-se-a vorbi, Puterea lingușirii cînd se-nchină? La adevăr onoarea-i obligată, Cînd maiestatea cade-n nebunie. Ține-te în rang, Și-n bună chibzuire pune frîu Hidoase-ăstei pripeli. Cu viața-mi plătesc spusă: Mezina nu te-iubește mai putin, Nici inimi goale-s cele ce-n ton blînd Sună negăunos. LEAR: Kent, pe viața ta , destul! KENT: Viața-mi nicicînd n-a fost decît pion De risc spre-ai tăi vrăjmași, nici m-am temut c-o
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în afară de regele Franței, Cordelia, Goneril și Regan). FRANȚA: Ia-ți bun rămas de la surori. CORDELIA: Odoare ale tatei, cu-ochi spălați, Cordelia va lăsa. Știu ce sînteți Și că o soră, greu mi-e-a va numi Greșelile pe nume. Să-l iubiți pe tata; Inimii voastre lăudate-l dau, Dar, totuși, vai, de-aș fi-n favoarea să, Unui mai bun loc l-aș încredință. Ei, bun rămas amînduror. REGAN: Nu ne-nvăța tu datoria. GONERIL: Vezi Să-ți mulțumești pe soț
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
că tatăl nostru va pleca de aici diseară. REGAN: Asta e sigur, si la tine; luna viitoare, la mine. GONERIL: Vezi ce plină de toane îi este bătrînețea. Puținul ce am putut observa despre asta nu-i neînsemnat; totdeauna a iubit-o pe sora noastră mai mult, si cu cît de puțină judecată a izgonit-o acum este vădit prea îndestul. REGAN: E slăbiciunea vîrstei, desi totdeauna numai prea puțin s-a cunoscut pe el însuși. GONERIL: În cel mai bun
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nu pentru că are putere, ci pentru că îi permitem. Vino pe la mine, să-ți spun mai multe despre asta. Dacă tata ar dormi pînă l-oi deștepta eu, te-ai bucură pe veci de jumătate din venitul lui și ai trăi iubit de al tau frate Edgar." Hm! Uneltire! Să doarmă pînă l-oi deștepta..., te-ai bucură de jumătate din venitul lui"... Fiul meu Edgar, a avut el o mină să scrie asta? O inimă și-o minte să le conceapă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]