575,306 matches
-
Reprezentări sociale ale dreptății sociale în România", studiul a fost prezentat vineri de sociologul Vasile Dîncu, în cadrul conferinței "Perspective actuale asupra dreptății sociale. Concepte, teorii și practici contemporane", organizată de Universitatea din București. Potrivit studiului, 67% dintre intervievați consideră că societatea românească este mai degrabă injustă, în timp ce doar 26% spun că este mai degrabă justă. Percepția că societatea este injustă este mai pregnantă în rândul femeilor și al persoanelor trecute de vârsta de 35 de ani și este asociată și cu
Cum văd românii lumea în care trăiesc. STUDIU IRES by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102230_a_103522]
-
conferinței "Perspective actuale asupra dreptății sociale. Concepte, teorii și practici contemporane", organizată de Universitatea din București. Potrivit studiului, 67% dintre intervievați consideră că societatea românească este mai degrabă injustă, în timp ce doar 26% spun că este mai degrabă justă. Percepția că societatea este injustă este mai pregnantă în rândul femeilor și al persoanelor trecute de vârsta de 35 de ani și este asociată și cu o pondere mai ridicată a nemulțumiților cu privire la propria situație socială și economică. De asemenea, românii au percepția
Cum văd românii lumea în care trăiesc. STUDIU IRES by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102230_a_103522]
-
viitor, în timp ce 29% cred că vor rămâne la fel, iar 19% că vor scădea. 67% din români se auto-poziționează în clasa de mijloc, în funcție de venit și de avere Deși mai bine de jumătate dintre cetățenii români se simt neintegrați în societate și simt că le sunt afectate drepturile fundamentale, aceștia manifestă un "optimism ciudat" în ceea ce privește viitorul evoluțiilor copiilor lor, în ciuda faptului că sunt convinși că inegalitățile vor crește, relevă cercetarea IRES. Aproape jumătate dintre români cred că norocul și întâmplarea sunt
Cum văd românii lumea în care trăiesc. STUDIU IRES by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102230_a_103522]
-
ciudat" în ceea ce privește viitorul evoluțiilor copiilor lor, în ciuda faptului că sunt convinși că inegalitățile vor crește, relevă cercetarea IRES. Aproape jumătate dintre români cred că norocul și întâmplarea sunt cei mai importanți actori ai reușitei, cei mai mulți dintre români dând vina pe societate sau pe soartă pentru că sunt oameni săraci și doar unul din cinci cetățeni consideră că meritul și talentul este factorul care discriminează. Potrivit studiului, când se reprezintă pe scara socială, românii se iluzionează că două treimi sunt în clasa de
Cum văd românii lumea în care trăiesc. STUDIU IRES by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102230_a_103522]
-
săraci și doar unul din cinci cetățeni consideră că meritul și talentul este factorul care discriminează. Potrivit studiului, când se reprezintă pe scara socială, românii se iluzionează că două treimi sunt în clasa de mijloc, ceea ce duce la imaginea unei societăți care se sprijină pe o bază foarte șubredă. Astfel, cei mai mulți dintre români - 67% - se auto-poziționează în clasa de mijloc, în funcție de venit și de avere; 29% spun că s-ar încadra în clasa de jos, în timp ce doar 2% apreciază că fac
Cum văd românii lumea în care trăiesc. STUDIU IRES by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102230_a_103522]
-
de a încuraja inventivitatea și creativitatea, de a promova spiritul de dreptate și echitate, de a promova libertatea de exprimare a propriilor opinii, pe scurt EL are un rol social major, să formeze generații capabile să administreze și întrețină viitoarea societate românească. Măsurile luate de corpul didactic de la liceul clujean arată că în acea unitate de învățământ sunt angajații Codruței Kovesi și nu ai ministerului educației, ei pedepsind drastic orice comentariu la adresa "intangibilor profesori". Profesia de dascăl presupune TALENT și VOCAȚIE
Scandalul meme-urilor, Șincai: Un profesor, de partea elevilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102258_a_103550]
-
furnizor. Poate fi un off shore, este greu de urmărit, mai ales dacă nu ai acest interes. În schimb, cabinetul individual care avea contract cu un laborator de analize va fi eliminat din sistemul public”. Iată comunicatul dat publicității de Societatea de Medicină a Familiei, după publicarea proiectului de Contract Cadru cu CNAS: ”Nu înlănțuiți medicina familiei! Societatea Națională de Medicina Familiei solicită ferm Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ministerului Sănătății și Guvernului României să retragă proiectul de modificare a
Scandal uriaș în Sănătate:”E un jaf. Vor să ne vândă unui supermarket” by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102256_a_103548]
-
În schimb, cabinetul individual care avea contract cu un laborator de analize va fi eliminat din sistemul public”. Iată comunicatul dat publicității de Societatea de Medicină a Familiei, după publicarea proiectului de Contract Cadru cu CNAS: ”Nu înlănțuiți medicina familiei! Societatea Națională de Medicina Familiei solicită ferm Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ministerului Sănătății și Guvernului României să retragă proiectul de modificare a Contractului-cadru și să organizeze în cel mai scurt timp o Dezbatere publică privind acest subiect. Prin modificările
Scandal uriaș în Sănătate:”E un jaf. Vor să ne vândă unui supermarket” by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102256_a_103548]
-
obiectiv de maximizare a profitului, dar blocate de legislația în vigoare care încă limitează numărul contractelor disponibile medicilor de familie, s-a trecut la cumpărarea cabinetelor scoase la vânzare, prin oferte exagerate greu de egalat de către tinerii medici de familie. Societatea Națională de Medicina Familiei a adus la cunoștința CNAS cu fiecare ocazie aceste practici, inclusiv în prezența presei în cadrul conferințelor medicale, însă nu a fost luată nici o măsură. CNAS a ignorat cu bună știință activitatea lanțurilor medicale și a refuzat
Scandal uriaș în Sănătate:”E un jaf. Vor să ne vândă unui supermarket” by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102256_a_103548]
-
aliment de necesitate care domina rația din punct de vedere caloric. În Transilvania, Banat și Bucovina, porumbul era mai redus din structura alimentației, situându-se la un nivel de circa 50%. O cercetare care pornea de la coeficienții propuși de experții Societății Națiunilor a ajuns la concluzia că ponderea proteinelor de origine animală pe zone geografice era: Banat 35,2% Bucovina 31,9% Transilvania 31,2% Oltenia 25,2% Basarabia 23% Cercetând 60 de sate românești reprezentative, Dimitrie Gusti, aprecia că deși
Ce mâncau românii la 1930 - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102257_a_103549]
-
2000) și la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (din 2006), și membru în Comisia prezidențială pentru analiza și elaborarea de politici în domeniul educației și cercetării (din 2006). A fost sau este membru al mai multor societăți de renume: A fost redactor șef al "Revistei de Politica Științei și Scientometrie. Serie nouă". Este membru în Consiliul de recenzenți (Distinguished Reviewers Board) al renumitei reviste "Scientometrics" publicată de editura Springer. Printre domeniile în care Petre Frangopol a avut
Petre T. Frangopol () [Corola-website/Science/337541_a_338870]
-
arheometrie, oceanografie, politici ale științei și management în acest domeniu, scientometrie, istoria chimiei în România. În aceste domenii a publicat peste 200 de articole în publicații periodice românești și străine de specialitate, multe fiind menționate de Science Finder - publicație a Societății de Chimie din America. De asemenea, 74 articole privind politici ale științei în România au fost publicate în suplimentul Aldine al ziarului România Liberă, în perioada 1999-2008, 10 articole despre scientometrie au fost publicate în Revista de Chimie și Revista
Petre T. Frangopol () [Corola-website/Science/337541_a_338870]
-
și Simion (crescuți în același târg moldovenesc), cât și pretext, ori context propice pentru a-l concura, în manieră parodică, pe miticul Mitică. Personajul nostru trăiește în epoca de tranziție a României postcomuniste către o nouă democrație de import, cu societatea polarizată între agresivitatea consumistă a unora și lupta cotidiană pentru supraviețuire a celor mai mulți, dar pare decis să acționeze și să învingă fatala încremenire mentală de pe plaiurile mioritice. Atașat de cotidian, autorul reia în discursul narativ de acum problematica ultimului său
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
Istoria incinerării în România secolului al XX-lea a început pe 7 martie 1923, când Societatea Română de Incinerare, numită " Cenușa", a fost înființată. În februarie 1928, crematoriul din București, de asemenea numit "Cenușa", și-a început operațiunile. Au fost incinerate 262 de cadavre în acel an, cifra ridicându-se la 602 în 1934. În 1935
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
Uniunea Sovietică, România a fost singura națiune din Europa de Est care avea un crematoriu operațional înainte de al Doilea Război Mondial, deși a fost construit unul în Debrecen, Ungaria, în 1932, care însă nu a fost deschis până în 1951. În perioada interbelică, Societatea Cenușa a fost administrată privat și a construit din fonduri proprii și cu sprijinul Primăriei Capitalei crematoriul, început în 1925. Crematoriului Cenușa, având la bază un proiect al arhitectului român Duiliu Marcu, a fost inaugurat la 25 ianuarie 1928, deși
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
cu sprijinul Primăriei Capitalei crematoriul, început în 1925. Crematoriului Cenușa, având la bază un proiect al arhitectului român Duiliu Marcu, a fost inaugurat la 25 ianuarie 1928, deși construcția sa nu era finalizată și era încă ridicată doar în „roșu”. Societatea Cenușa s-a confruntat cu o puternică opoziție din partea a Bisericii Ortodoxe Române, care prin hotărârile sinodale din 1928 și 1933 a interzis orice asistență religioasă pentru cei incinerați. În opinia prelaților ortodocși ai vremii, cum au fost Iuliu Scriban
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
contravenind flagrant doctrinei creștine și cultului morților, fiind de asemenea un atentat la ființa „tradițională” românească. Ceea ce este esențial în această poziție este faptul că Biserica Ortodoxă Română și-a menținut opinia care interzice incinerarea până astăzi. Din această cauză, Societatea Cenușa a suferit multe neajunsuri financiare. A fost oarecum dependentă de așa-zisele „afaceri administrative”, de exemplu, de furnizarea de părți din corpuri către instituții anatomice, care au plătit bine. Prin 1937, societatea a realizat chiar câștiguri. Aceasta a recrutat
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
interzice incinerarea până astăzi. Din această cauză, Societatea Cenușa a suferit multe neajunsuri financiare. A fost oarecum dependentă de așa-zisele „afaceri administrative”, de exemplu, de furnizarea de părți din corpuri către instituții anatomice, care au plătit bine. Prin 1937, societatea a realizat chiar câștiguri. Aceasta a recrutat 184 de noi membri contributori în acel an, ajungând la un total de 1006. În 1934 a început publicarea unei reviste lunare de opt pagini, "Flacăra Sacră", concentrându-se pe piața internă și
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
184 de noi membri contributori în acel an, ajungând la un total de 1006. În 1934 a început publicarea unei reviste lunare de opt pagini, "Flacăra Sacră", concentrându-se pe piața internă și evoluțiile internaționale din domeniu. Cu toate acestea, Societatea Cenușa nu a reușit să se alăture organizației "International Cremation Federation" (ICF), atunci când aceasta a fost înființată în 1938. Al Doilea Război Mondial a adus o schimbare a stării incinerării în România. Un nou crematoriu care fusese comandat în 1938
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
în România. Un nou crematoriu care fusese comandat în 1938 și plătit, nu a mai fost construit înainte de izbucnirea războiului. Atunci când Bucureștiul a fost bombardat în 1944, crematoriul a suferit daune considerabile, ceea ce dus în continuare la dificultăți financiare pentru societate. Cu toate acestea, opoziția religioasă s-a atenuat oarecum, și din provincie au fost aduse cadavre în număr tot mai mare. În 1945 au fost 600 de incinerări, față de până la 225 în 1944. Contactul stabilit între Federația Internațională ICF și
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
edificiu, în ciuda faptul că el se află pe lista monumentelor de patrimoniu național, fiind o construcție unică ca și concepție și arhitectură. În septembrie 2009, a fost fondată Asociația Cremaționistă „Amurg” din România, o nouă organizație menită să continue activitatea Societății "Cenușa". În anul 2012 s-a deschis la Oradea un crematoriu privat (de fapt un incinerator uman), iar în septembrie 2014 s-a anunțat deschiderea celui de-al treilea crematoriu din țară, după Vitan-Bârzești din București și cel de la Oradea
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
aplicării incinerării în România se bazează pe câteva reglementări: Aceasta reglementare este o premieră pentru România, neavând un precedent istoric și se integrează în „Respectul datorat ființei umane și a drepturilor sale inerente”. Sursă directă a acestui articol, pe lângă evoluțiile societății românești care au determinat acest lucru, se consideră „Codul civil” din Quebec, Canada. Deși la prima vedere pare o practică „străină” spațiului românesc, incinerarea a constituit de-a lungul vremii o modalitate de dispunere asupra cadavrului asumată de către o parte
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
1822-1828) și Alexandru D. Ghica (1834-1842). Sub domniile acestora, a ocupat diverse funcții, ajungând Mare Ban și Vornic din Lăuntru. Om cultivat, amator de literatură și pictură, arheolog, colecționar de obiecte de artă și antichități, numismat, din 1842 membru al "Societății de istorie și Arheologie" din Odessa a fost fondatorul "Muzeului Național" din București. Cu denumirea completă "„Muzeul Național de Antichități”", acesta a fost înființat în 1834, în cadrul Colegiului Sf. Sava din București, prin donarea de către vornicul a colecției sale de
Mihail Ghica () [Corola-website/Science/337581_a_338910]
-
antichități. A stat la baza actualului Muzeu Național de Istorie a României Mihail Ghica ne-a lăsat primul catalog numismatic în limba română, intitulat "Răgazurile mele sau desfătări numismatice" (1834-1842). În 1836, sub conducerea lui Mihail Ghica, a fost înființată "„Societatea d-agricultură a Rumâniei”". La 26 iulie 1839, în mahalaua Broșteni, în apropierea mănăstirii Radu Vodă, lângă Dâmbovița, a fost înființat "„Spitalul de nașteri și moșit”", sub conducerea doctorului Josef Sporer, spital clădit de marele ban Mihail Ghica, fratele domnului
Mihail Ghica () [Corola-website/Science/337581_a_338910]
-
cursuri libere la Collège de France unde, după cinci ani de studii, în 1839 a primit diplomă de inginer. A urmat, ca auditor, cursuri de istorie la Universitatea Sorbona din Paris (1836, 1866). S-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Studenților Români de la Paris (1845). Împreună cu frații săi, Ștefan, Nicolae, Radu, a luat parte la Revoluția Română din 1848, ca membru în Comitetul de Inițiativă (mai 1848), la București, apoi emisar în Transilvania, Sibiu și Munții Apuseni (1848-1849). După înăbușirea
Alexandru C. Golescu () [Corola-website/Science/337583_a_338912]