64,222 matches
-
și Kristian Sandfeld-Jensen ("Linguistique balkanique", 1930). Denumirea "" a fost utilizată pentru prima dată de lingvistul român Alexandru Rosetti în 1958. Theodor Capidan a afirmat că structura limbilor balcanice ar putea fi redusă la o limbă standard, "tipic balcanică". Oponenții acestei teorii (printre care Alexandru Graur) pretind că utilizarea termenului "lingvistică balcanică" nu este necesară, deoarece proprietățile limbilor pot fi explicate independent prin derivații interne în fiecare limbă, iar în anumite cazuri este vorba de o "reciprocitate lingvistică", aceasta nefiind îndeajuns pentru
Uniunea lingvistică balcanică () [Corola-website/Science/299076_a_300405]
-
obiecte punctiforme având diverse proprietăți. Din aceste proprietăți face parte și "masa" particulei, o măsură a inerției, dar și a influenței forței gravitaționale asupra particulei respective. Orice obiect care are masă și ocupă spațiu poate fi considerat deci "material". În teoria relativității, masa este echivalată cu energia, ceea ce motivează extinderea definiției materiei pentru a include și unele fenomene pur energetice, cum ar fi de exemplu câmpurile de forțe. Fizica de particule cuantifică acest aspect împărțind particulele elementare în două categorii: cele
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
care alcătuiește o mare parte din materia din univers, dar care nu poate fi observată direct întrucât nu reflectă radiația electromagnetică (lumină). Astronomii au calculat că universul s-a format cu 13.798 ± 0.037 miliarde de ani în urmă. Teoria "Big Bang"-ului (engl. „marea explozie”) explică în mare parte formarea universului, pe care o aseamănă cu o explozie de proporții. Din momentul formării universului a avut loc o expansiune a acestuia care are loc și astăzi. Astronomii caută să
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
proporții. Din momentul formării universului a avut loc o expansiune a acestuia care are loc și astăzi. Astronomii caută să descopere structura, comportamentul și evoluția materiei și energiei existente în univers. Despre evoluția viitoare a universului există o serie de teorii. Într-unul din scenarii expansiunea universului va continua până la "deșirarea" acestuia ("Big Rip", engl. „marea ruptură”), iar în altul expansiunea va atinge un maximum, după care universul va începe să se micșoreze ("Big Crunch", engl. „marea compactare”). Scenariul în care
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
ani. Acum 4,6 miliarde de ani s-a format sistemul solar. Cea mai veche fosilă a unui organism viu datează de acum peste 3,5 miliarde de ani. Există trei metode de determinare a vârstei ului: Există mai multe teorii despre soarta Universului. La baza evoluției universului se află interacțiunea dintre substanță, energie, informație. Independent de cele două teorii cosmogonice: există un consens asupra evoluției materiei de la simplu la complex. De la timpul 10 la 10 secunde Universul s-a umflat
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
viu datează de acum peste 3,5 miliarde de ani. Există trei metode de determinare a vârstei ului: Există mai multe teorii despre soarta Universului. La baza evoluției universului se află interacțiunea dintre substanță, energie, informație. Independent de cele două teorii cosmogonice: există un consens asupra evoluției materiei de la simplu la complex. De la timpul 10 la 10 secunde Universul s-a umflat cu un factor de 10 (era inflaționară). De la această eră până în zilele noastre expansiunea (volumul) Universului s-a mărit
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
constă la trecerea, la dezvoltarea viului de la molecule la celule, la plante și la animale Conform părerilor lui Stephen Hawking, universul a avut o evoluție foarte regulată, în conformitate cu anumite legi. Astăzi, oamenii de știință descriu universul în termenii a două teorii parțiale fundamentare - teoria generală a relativității și mecanica cuantică. Universul este spațiu-timp și este în expansiune continuă. Aceasta se demonstrează plecând de la teoria relativității generale, prin care se explică un fenomen curios : spectrele galaxiilor îndepărtate prezintă un decalaj spre roșu
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
la dezvoltarea viului de la molecule la celule, la plante și la animale Conform părerilor lui Stephen Hawking, universul a avut o evoluție foarte regulată, în conformitate cu anumite legi. Astăzi, oamenii de știință descriu universul în termenii a două teorii parțiale fundamentare - teoria generală a relativității și mecanica cuantică. Universul este spațiu-timp și este în expansiune continuă. Aceasta se demonstrează plecând de la teoria relativității generale, prin care se explică un fenomen curios : spectrele galaxiilor îndepărtate prezintă un decalaj spre roșu, fenomen ce se
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
o evoluție foarte regulată, în conformitate cu anumite legi. Astăzi, oamenii de știință descriu universul în termenii a două teorii parțiale fundamentare - teoria generală a relativității și mecanica cuantică. Universul este spațiu-timp și este în expansiune continuă. Aceasta se demonstrează plecând de la teoria relativității generale, prin care se explică un fenomen curios : spectrele galaxiilor îndepărtate prezintă un decalaj spre roșu, fenomen ce se produce atunci când sursa emițătoare este în mișcare în raport cu observatorul Savantul Hubble a descoperit că aproape toate galaxiile se depărtează de
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
majoră, „How to Do Things with Words“ (1961), prezintă concepția sa despre limbaj. Comunicarea lingvistică este concepută ca un act complex („speech act“), în care apar prezentate pentru prima oară cele trei aspecte diferite ale limbajului: locuționar, ilocuționar și perlocuționar. Teoria sa va fi continuată de urmașul său, profesorul american John R. Searle. Lucrarea sa "The Meaning of a Word" (" Sensul unui cuvânt") e o polemică împotriva curentelor filozofice care încercau să "înțepe" cu un ac de insectar sensul ("the meaning
John Langshaw Austin () [Corola-website/Science/299075_a_300404]
-
For Excuses" ("O pledoarie pentru scuze") Austin își demonstrează metoda sa filozofică cu ajutorul unor exemple. El propune niște unelte filozofice foarte curioase. Spre exemplu, propune cititorilor un fel de joc cu cuvintele pentru a putea înțelege un concept cheie al teorie sale. Jocul presupune utilizarea unui dicționar și găsirea unei mulțimi de termeni legați de acel concept cheie, și apoi căutarea fiecărui sens al fiecărui cuvânt în parte. Se repetă același procedeu până lista de cuvinte începe să se repete, formând
John Langshaw Austin () [Corola-website/Science/299075_a_300404]
-
A solicita un răspuns e ceea ce Austin numește un "act perlocuționar", un act realizat "prin" a spune ceva (an act "performed "by" saying something"). Dacă cineva reușește o perlocuție, trebuie să treacă întâi prin fazele intermediare ale ilocuției și locuției. Teoria actelor de vorbire ("speech acts") se ocupă mai ales de cele trei procese, de locuție, illocuție și perlocuție, decât de fone, feme și reme. Austin se diferențiază prin concepția sa despre limbaj de curentul filosofilor de la Cambridge (mai ales, de
John Langshaw Austin () [Corola-website/Science/299075_a_300404]
-
de explicațiile cele mai complete și corecte din punct de vedere științific. Termenul de Big Bang, în general, se referă la ideea că Universul s-a extins de la o singularitate primordială fierbinte și densă acum aproximativ 13 miliarde de ani. „Teoria Big Bang” este modelul care explică apariția materiei, energiei, spațiului și timpului, altfel spus a existenței Universului. Această teorie încearcă să explice de ce universul se extinde permanent încă de la apariția sa, și de ce pare a fi uniform în toate direcțiile
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
referă la ideea că Universul s-a extins de la o singularitate primordială fierbinte și densă acum aproximativ 13 miliarde de ani. „Teoria Big Bang” este modelul care explică apariția materiei, energiei, spațiului și timpului, altfel spus a existenței Universului. Această teorie încearcă să explice de ce universul se extinde permanent încă de la apariția sa, și de ce pare a fi uniform în toate direcțiile. Astronomul american Edwin Hubble a descris Universul ca fiind în continuă extindere, dând cosmologilor "o temă pentru acasă". El
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
Big Bang-ul, care mai continuă și în ziua de azi. În anul 1940 fizicianul ruso-american George Gamow și asistenții săi Ralph Alpher și Robert Herman au lansat ideea de explozie incandescentă de materie și energie de la începuturile Universului. Numele teoriei "Big Bang" a fost dat de astronomul englez Fred Hoyle în 1950. Există trei indicii majore pentru veridicitatea teoriei Big Bangului: Astrofizicienii nu pot (încă) explica apariția universului la secunda "zero" (momentul inițial). Ei iau ca punct de plecare momentul
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
asistenții săi Ralph Alpher și Robert Herman au lansat ideea de explozie incandescentă de materie și energie de la începuturile Universului. Numele teoriei "Big Bang" a fost dat de astronomul englez Fred Hoyle în 1950. Există trei indicii majore pentru veridicitatea teoriei Big Bangului: Astrofizicienii nu pot (încă) explica apariția universului la secunda "zero" (momentul inițial). Ei iau ca punct de plecare momentul 10 secunde după explozia originară (Big Bang). La această "vârstă fragedă" tot universul vizibil era conținut într-o sferă
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
universul vizibil era conținut într-o sferă de mărime infimă, subnucleară, de numai 10 centimetri diametru (nucleul unui atom are ordinul de mărime de 10 centimetri). Temperatura la acel stadiu era însă inimaginabil de mare, de ordinul a 10 grade. Teoria nu este aplicabila mai devreme de momentul "zero" + 10 secunde; pentru că se izbeste de „zidul Planck” (știința este încă incapabilă să explice comportamentul atomilor în condițiile în care forța de gravitație devine extremă, așa cum era cazul în universul de 10
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
Lungimea lui Planck”, precum și „Timpul lui Planck”, care este cea mai mică unitate de timp posibilă teoretic. Există fizicieni și matematicieni care, pe baza calculelor matematice, caută să găsească explicații asupra momentului zero al exploziei inițiale - Big Bang. Astfel: Ambele teorii au condus la dezvoltarea „teoriei membranelor” sau Teoria M și au permis concluzia că în lumea reală trebuie să fie mult mai multe dimensiuni decât cele trei din universul nostru, și că deci există mai multe universuri. Într-un laborator
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
lui Planck”, care este cea mai mică unitate de timp posibilă teoretic. Există fizicieni și matematicieni care, pe baza calculelor matematice, caută să găsească explicații asupra momentului zero al exploziei inițiale - Big Bang. Astfel: Ambele teorii au condus la dezvoltarea „teoriei membranelor” sau Teoria M și au permis concluzia că în lumea reală trebuie să fie mult mai multe dimensiuni decât cele trei din universul nostru, și că deci există mai multe universuri. Într-un laborator din SUA s-a reprodus
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
este cea mai mică unitate de timp posibilă teoretic. Există fizicieni și matematicieni care, pe baza calculelor matematice, caută să găsească explicații asupra momentului zero al exploziei inițiale - Big Bang. Astfel: Ambele teorii au condus la dezvoltarea „teoriei membranelor” sau Teoria M și au permis concluzia că în lumea reală trebuie să fie mult mai multe dimensiuni decât cele trei din universul nostru, și că deci există mai multe universuri. Într-un laborator din SUA s-a reprodus într-o experiență
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
în calcul pana atunci. Big Bang-ul este compatibil cu crearea lumii din nimic, idee susținută de creștinism începând cu secolul al II-lea d.Hr. și adoptată de iudaism. Fizicienii atei s-au opus inițial din acest motiv adoptării teoriei. Big Bang-ul a fost propus ca ipoteză de preotul catolic Georges Lemaître. În 1951, Papa Pius al XII-lea a declarat că teoria lui Lemaître's validează științific catolicismul. Totuși, Lemaître s-a opus acestei proclamații, afirmând că teoria
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
d.Hr. și adoptată de iudaism. Fizicienii atei s-au opus inițial din acest motiv adoptării teoriei. Big Bang-ul a fost propus ca ipoteză de preotul catolic Georges Lemaître. În 1951, Papa Pius al XII-lea a declarat că teoria lui Lemaître's validează științific catolicismul. Totuși, Lemaître s-a opus acestei proclamații, afirmând că teoria este neutră și că nu este nici legătură și nici contradicție între religie și teoria sa. Când Lemaître și Daniel O'Connell, consilierul științific
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
teoriei. Big Bang-ul a fost propus ca ipoteză de preotul catolic Georges Lemaître. În 1951, Papa Pius al XII-lea a declarat că teoria lui Lemaître's validează științific catolicismul. Totuși, Lemaître s-a opus acestei proclamații, afirmând că teoria este neutră și că nu este nici legătură și nici contradicție între religie și teoria sa. Când Lemaître și Daniel O'Connell, consilierul științific al Papei, l-au sfătuit pe Papă să nu mai menționeze cosmogonia în public, el a
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
1951, Papa Pius al XII-lea a declarat că teoria lui Lemaître's validează științific catolicismul. Totuși, Lemaître s-a opus acestei proclamații, afirmând că teoria este neutră și că nu este nici legătură și nici contradicție între religie și teoria sa. Când Lemaître și Daniel O'Connell, consilierul științific al Papei, l-au sfătuit pe Papă să nu mai menționeze cosmogonia în public, el a fost de acord. Deși era catolic convins, autorul teoriei era contra amestecării științei cu religia
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
și nici contradicție între religie și teoria sa. Când Lemaître și Daniel O'Connell, consilierul științific al Papei, l-au sfătuit pe Papă să nu mai menționeze cosmogonia în public, el a fost de acord. Deși era catolic convins, autorul teoriei era contra amestecării științei cu religia, deși și el credea că cele două domenii ale experienței umane nu se aflau în conflict.
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]