58,470 matches
-
vinificare este unul tradițional: strugurii întregi, dezciorchinați, nezdrobiți sunt supuși unui proces de vinificare în roșu combinată cu o macerare semicarbonică. Această metodă ancestrală conservă prospețimea aromelor primare care le dau acestor vinuri savoarea specifică: arome de banane, bomboane englezești, flori fine, fructe exotice sau fructe de pădure. Ceea ce este curios la aceste vinuri este că rareori păstrează un gust sau un postgust de struguri. Toate aceste calități îi asigură acestui vin atât popularitatea printre francezi, și nu numai, cât și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Vin alb și roșu să-nhățăm Destul cu berea de Bavière Din Dunkerque până-n Dijon, Cupele rubin tot cer." Chiar Paul Déroulède a preamărit în 1894 "vița de vie" patriotică: Trăiască strugurele mic sau mare Să n-aud de hameiu-n floare Te cherchelește dar nu te desfată! Primul război mondial a izbucnit în 1914, aducând victoria francezilor în 1918. În cinstea acestui eveniment a fost compus cântecul Madelon și Izbânda 82, pe muzica lui Borel-Clerc, textul aparținându-i lui Lucien Boyer
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
jertfa. Acum aștept să sune ceasul și dangătul de clopot când inima-mi va tresări o clipă, apoi peste ochii stinși aici pe pământ se va așterne veșnicia și acolo în ceruri lumina lor transformată în alte forme va deveni flori albe și pururi nestinse. Frământările și durerile pământești vor înceta! Camarazilor mei: „Noi suntem mărturia unei lumi ce-a fost, Cu sânge cald roșit-am caldarâm și flori, Noi am slujit vecia neamului și-un rost Pe fruntea țării pus
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și acolo în ceruri lumina lor transformată în alte forme va deveni flori albe și pururi nestinse. Frământările și durerile pământești vor înceta! Camarazilor mei: „Noi suntem mărturia unei lumi ce-a fost, Cu sânge cald roșit-am caldarâm și flori, Noi am slujit vecia neamului și-un rost Pe fruntea țării pus-am aurori.” „Adu-ți aminte, Doamne, de toți ai mei. Primește-i sub scutul Tău. Iartă-i și odihnește-i în pace. Celor vii dă-le tărie și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
curent european. Ea va înflori veșnic și pretutindeni, oricât s-ar opune inamicii creștinismului. Legionarii sunt citadela permanentă și focul nestins al nădejdii românești! Noi trecem cu părinții, plecăm cu ei în moarte, dar urmele pașilor noștri rămân cărări cu flori care nu se vor stinge niciodată. Legionarii, cât au viețuit pe meleagurile străbunilor, au luptat și nu au îngenunchiat crezul lor, au luptat mai întâi cu răul din ei înșiși, apoi cu prigonitorii, ucigașii de suflete și dărâmătorii de altare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
un chin, o junglă și nici azi nu suntem scutiți de acest babilonism. Iubite cititor, pătimirea e darul, răscumpărarea mântuirii din robia păcatului. Să prețuim acest dar! Multe din osemintele celor căzuți în slujba neamului și a lui Hristos sunt flori sfinte ce emană mireasmă divină... Pământul românesc, cântecul românesc au altă tonalitate și ne predispune la alt lăuntric sufletesc, alte simțiri. La fel, fenomenul stelar, astral influențează diferit sufletul și trupul de la o așezare pământească la alta. Neamul românesc, ca
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
un aparat de represiune, Securitatea, condusă tot de ei, cei specializați în crime și mușamalizarea lor, transformând victimile în făptași și pe făptași în victime, însușindu-și holocaustul pătimirii victimelor. Pitești-ul a fost cazanul cu smoală al studențimii române. Floarea studențimii trebuia nimicită aici, între zidurile bine păzite și izolate de restul lumii. Aici s-au petrecut cele mai îngrozitoare crime pe care le-a trăit vreodată ființa umană, urgie, osândă și moarte. Dar nici un murmur! Aici a fost strivit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
genuni și glas de clopot care sună nebiruit. Cântecul legionar deșteaptă în suflet puteri mereu sporite, curaj și bărbăție, iubire de țară și neam. Cântecul legionar înseamnă vâltoare și îndemn, te scoală din letargie, te poartă către limanuri dulci cu flori și roze, împliniri. Cântecul legionar izvorât din tainice iubiri cântate de părinți, murmur de izvoare și adulmecări de sânge. El va lovi pururi pe tirani, veșnici înrobitori. Cântecul legionar înseamnă o mică oază în deșertul pământesc, pururea bântuită și devastată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
la tot pasul, în toate încercările de adânci genune, căci au lăsat aici, pe câmpul de luptă, un gol de nerecuperat. Dar imaginea lor arde încet și visător, îndemn la continuarea idealului nostru legionar. Sute și mii de vieți în floare au fost suprimate de nelegiuiții prigonitori în modul cel mai oribil. Ei au căzut pe altarul Crucii, pe drumul jertfei totale, luminați de razele aceleiași credințe în Hristos și neam, pregătindu-i neamului românesc, cu moartea lor, un nou și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
prețios este cel care vindecă sufletele, față de cei care vindecă trupul.” (Sfântul Grigorie de Nissa) (Subiect care se repetă ca o completare la vol. I„Răstigniri ascunse”) Aștern aceste rânduri ținând în suflet morții cu care împreună am pătimit, azi flori în cer, parfumuri nestinse. Amarul acelor zile negre mai biciuie și astăzi și mușcă din trupurile celor rămași, drumeți încercați. Sunt transferat iarăși la Iași, cetatea Moldovei, cetatea marilor înfăptuiri, Marea Unire, iar din 1919 începutul mișcărilor naționale studențești care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fapte începând cu iubirea aproapelui. Credința ne păzește de sărutul lui Iuda și te învață să îngenunchezi numai în fața lui Dumnezeu și a morților sfinți. Credința te învață să nu folosești cnutul mișeliei. Dar credința fără fapte înseamnă ofilire ca florile câmpului bătute de brumele toamnei. Legionarii mărșăluiesc către un crez: Crucificarea, care înseamnă trăirea aspră și severă cu alungarea luxului, a îmbuibării și iubirea aproapelui până la dăruirea totală. Legionarul a trăit neclintit râvna marilor răspunderi, refuzând permanent poftele lumești, apărând
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe căi dosite. Au instaurat groază și jaf, au deschis mii și mii de morminte și au umplut pușcăriile cu sute de mii de osândiți. Temnițele gemeau cu crâncene nopți de tortură și scrâșniri de moarte. Inimi curate, valori solitare, floarea și viitorul neamului nostru, trupurile lor au fost sfâșiate și răpuse, dar duhul lor a rămas lumină veșnică care va trezi în sufletul urmașilor noi bătălii prin care ei vor răpune viclenia dușmanului, cruzimea și bezna, haosul și umilința. La
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a îngropat tot ce-i românesc, a îngropat tot ceea ce au clădit și adunat de veacuri părinții noștri. Neamul se stinge zi de zi. Cei jertfiți, neclintită credință, oști îngerești, se zvârcolesc în adâncuri neștiuți, mulți neprohodiți la căpătâi, fără flori, fără lacrimi. În neliniște, o țară stoarsă își încordeză istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care îi sug sângele: „NEOCOMUNISMUL”, scursurile de ieri. Țara a rămas dincolo de noi. Ni se cer noi jertfe. Lanțurile morții ne învăluie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
on observe que, une fois le vers respectif supprimé, on a supprimé aussi une pârtie du message du poème : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ și nu ucid/ cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc/ în calea mea/ în flori, în ochi, pe buze ori morminte. (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii) (Blaga, 2010 : 19) Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde/ et mon esprit ne tue jamais/ leș mystères que je rencontre/ dans leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
attirée par le sémantisme des syntagmes détachés. En plus, le complément d'objet direct se fait remarquer par să passivité dans le discours poétique : l'insertion du tiret contribue à mettre davantage en relief cette caractéristique. [...] veți fi ca niște flori, din care boarea-mprăștie polenul. (Frumoase mâini) (Blaga, 2010 : 29) [...] vous serez comme des fleurs dont la brise répand le pollen. (Belles mains) (Miclău, 1978 : 151) [...] mi-am zgâriat stăruitor în scoarță unui arbor numele cu slove mici, stângace și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în păr Isus sângerează lăuntric din cele șapte cuvinte de pe cruce. (Peisaj transcendent) (Blaga, 2010 : 144) Sur le rivage Jésus leș cheveux pleins d'encens saigne en lui-même des sept paroles de la croix. (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) Păpădie, ecumenica floare, după a ta aurie ardoare pe nescrisele file anul își hotărăște fericitele zile. (Oda simplisimei flori) (Blaga, 2010 : 457) Dent-de lion, œcuménique fleur, selon ta dorée ardeur sur leș feuilles immaculées l'an décide șes heureuses journées. (Ode à la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Sur le rivage Jésus leș cheveux pleins d'encens saigne en lui-même des sept paroles de la croix. (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) Păpădie, ecumenica floare, după a ta aurie ardoare pe nescrisele file anul își hotărăște fericitele zile. (Oda simplisimei flori) (Blaga, 2010 : 457) Dent-de lion, œcuménique fleur, selon ta dorée ardeur sur leș feuilles immaculées l'an décide șes heureuses journées. (Ode à la plus simple fleur) (Miclău, 1978 : 567) Complément circonstanciel de manière Vino încet. (Pluguri) (Blaga, 2010 : 107
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
unde-i că un nimb Să te ridice peste timp? (Ardere) (Blaga, 2010 : 248) [...] où se trouve la parole qui t'immortalise comme une auréole ? (Combustion) (Miclău, 1978 : 445) A cunoaște ce înseamnă? A iubi de ce ți-e teamă printre flori și-n mare iarbă? (Primăvară) (Blaga, 2010 : 391) Connaître qu'est-ce que c'est ? Aimer qu'est-ce que tu crains parmi leș fleurs et le foin ? (Printemps) (Miclău, 1978 : 525) Structures exclamatives Nu-i văd, îi veau, îi strig și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est engloutie. (Au fil du grand parcours) (Loubière, 2003 : 21) Nu m-am zvârcolit și eu în pulbere că ei? Nu m-am sfredelit și eu în soare că ei? Vieața mea a fost tot ce vrei, câteodată fiara, câteodată floare, câteodată clopot ce se certă cu cerul. (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag ) (Blaga, 2010 : 111) Ne me suis-je pas tordu comme eux dans la poussière ? N'ai-je pas rampé moi aussi comme eux sous le soleil ? Mă vie fut
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Sur le bord je me penche Est-ce le bord de la mer je ne sais Ou bien le bord de mes pauvres pensées ? (Un être se penche sur le bord) (Loubière, 2003 : 27) Flori peste fire de mari îmi luminează în larg aureole pierdute pe câmp de sfinții trecutului. (Înviere de toate zilele) (Blaga, 2010 : 112) Des fleurs à la taille iréelle Brillent à la ronde auréoles Par leș saints du passé dans la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le côté religieux constitue, à notre sens, un écart de la signifiance du poème d'origine. Paul Villard Paul Villard omet le tiret dans să traduction là où îl le considère trop choquant pour le public cible : [...] veți fi ca niște flori, din care boarea-mprăștie polenul. (Frumoase mâini) (Blaga, 2010 : 29) [...] vous serez comme des fleurs dont la brise répand le pollen. (Belles mains) (Villard, 2007 : 43) [...] vous serez comme des fleurs dont la brise répand le pollen. (Belles mains) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Blaga le sentiment de l'illimité exprimé par leș locutions " peste măsură " (" outre mesure ") et " peste fire " (" surnaturel ", " de manière surnaturelle "). Leș traducteurs trouvent différents moyens pour exprimer cette idée en français, tout en conservant la poéticité du texte : " flori peste fire de mari " " des fleurs surnaturellement grandes " (Înviere de toate zilele/Résurrection quotidienne) (Miclău, 1978 : 275) ; " des fleurs grandes outre-mesure " (Résurrection quotidienne) (Pop-Curșeu, 2003 : 63) ; " des fleurs à la taille irréelle " (Résurrection de chaque jour) (Loubière, 2003 : 33). L
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
grand passage) (Romanescu, 1998 : 72). La traduction est fondée sur un contresens : leș bêtes au passage regardent " sans peur " (" fără de spaimă ") leur ombre dans leș eaux. Le message source est complètement altéré. " O toamnă va veni și maștera/din toate florile ce le-ai avut vreodată/numai pe-acelea n-o să ți le ia,/ce-o să le-așterni peste mormânturi tuturor,/acelora, care se duc pe veci/cu primăvară ta. " " Un automne viendra et cruel,/de toutes leș fleurs que tu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
donné comme équivalent du nom " coarne ", en parlant de " cerfs ", le moț " cornes ". Pourtant, leș cerfs n'ont pas de cornes : ils ont des " bois ".1620 D'autres erreurs identifiées dans le corpus șont de nature morphologique : " eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte " " moi, j'aime/aussi leș fleurs, aussi leș yeux, aussi leș lèvres, aussi leș tombes " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Drăgănescu-Vericeanu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du texte source : " durerea " " la sourde douleur " (Mi-aștept amurgul/J'attends le crépuscule) (Romanescu, 1998 : 24). L'épithète " sourde ", qui n'existe pas dans le texte de départ, est censée accentuer l'idée de souffrance. " căci eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte " " Puisque leș fleurs, leș yeux, leș lèvres et leș tombes,/Je leș adore. " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Romanescu, 1998 : 18
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]