58,470 matches
-
au feuillage de soie " (Anotimpuri/Saisons) (Romanescu, 1998 : 62) ; " lumea aievelor " (" le monde réel ") " monde sans rêve " (Ce aude unicornul/Ce que l'unicorne entend) (Romanescu, 1998 : 84) ; " Numai astfel stihul are un temei/să se-mplinească și să fie floare. Țel est l'unique fondement sur quoi le vers peut s'accomplir et se faire fleur. ") " Autrement le vers pourrait-il des couleurs/Recréer la fleur ? " (Stihuitorul/Le poète) (Romanescu, 1998 : 85). Parmi leș solutions de traduction exposées ci-dessus, quelques-unes contribuent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction (" Țes yeux șont și noirs, mă belle [...] "). Le rythme typographique et le message poétique șont carrément modifiés. → V. Lucian Blaga, Pașii profetului, édition trilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2008 : Flori de mac (Fleurs de coquelicot), p. 107 1 suppression de vers. → V. aussi le recueil Lucian Blaga, Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2010 : Biblică (Biblique), p. 35
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui constitue une rupture du rythme typographique dans le cas de ce poème à prosodie régulière. → V. Lucian Blaga, La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2011 : Bunăvestire pentru floarea mărului (Annonciation pour la fleur de pomme, sic !) 2 suppressions de vers. 2. Compensation au niveau phonique/prosodique dans la traduction de Paul Miclău : Cu mișcări oprite ades cad bolti prăbușite în apă. Din frunzele satului ies că dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Ce aude unicornul (Ce qu'entend la licorne), p. 547, Catrenele fetei frumoase (Leș quatrains de la belle fille), p. 551, Poezia (La poésie), p. 557, Vara lângă rău (Été près de la rivière), p. 559, Drumeție (Chemin), p. 563, Oda simplisimei flori (Ode à la plus simple fleur), p. 567, Sonata lunii (La sonate de la lune), p. 569, Ermetism (Hermétisme), p. 571, Madrigal (Madrigal), p. 573, Cântec în doi (Chanson à deux), p. 575, Oglindă din adânc (Le miroir des profondeurs), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Baudelaire, la plural, Editura Paralelă 45, colecția " Deșchideri ", Pitești, 2008. POPESCU, I., Poèmes, Editura Ștefulescu, București, 1999. POPESCU, Spiridon, Essai sur la gloire, Alcor, București, 1998. ROMANESCU, Paula, Avril de mă jeunesse en fleur, Imprimerie Semco, Dijon, 1993. ROMANESCU, Paula, Flori rare de poezie franceză, anthologie, 2 volumes, Helicon, Timișoara, 1993. ROMANESCU, Paula, Hypocrite poète, mon semblable, mon frère, Helicon, Timișoara, 1995. ROMANESCU, Paula, Univers poetic francofon, anthologie, 3 volumes, Helicon, Timișoara, 1995. ROMANESCU, Paula, Haïga, recueil bilingue, roumain-français, Alcor, Bucarest
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
franceză de Veturia Drăgănescu-Vericeanu, Editura Junimea, Iași, 1982. BARBU, Ion, Joc secund, traducere de Yvonne Strat, Editura Eminescu, București, 1973. BARBU, Ion, Nadir latent/Nadir latent, volume bilingue, sélection, traduction et préface par Paul Miclău, Minerva, Bucarest, 1985. BAUDELAIRE, Charles, Florile râului, ediție alcătuită de Geo Dumitrescu, traducere de Tudor Arghezi, introducere de Vladimir Streinu, tabel cronologic de Mircea Braga, Bibliotecă pentru toți, Editura Minerva, București, 1978. EMINESCU, Mihai, Poésies/Poezii, traduit par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, préface par Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Minerva, Bucarest
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pratiques de la traduction littéraire, Éditions Armând Colin, Paris, 1999, p. 116. 730 Le syntagme émane de Paul Ricœur. V. Paul Ricœur, " Défi et bonheur de la traduction ", în Sur la traduction, op. cît., p. 11. 731 Charles Baudelaire, Bénédiction (Binecuvântare), în Florile râului, ediție alcătuită de Geo Dumitrescu, traducere de Tudor Arghezi, introducere de Vladimir Streinu, tabel cronologic de Mircea Braga, Bibliotecă pentru toți, Editura Minerva, București, 1978, p. 20. 732 V. Marcela Aniela Cîrstea, " La traduction du niveau prosodique de la poésie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Steiciuc et alii, Sud, Marseille, 1996, p. 228 (texte source : " Chiar și atunci când scriu stihuri originale/nu fac decât să tălmăcesc./ Așa găsesc eu că e cu cale./ Numai astfel stihul are un temei/să se-mplinească și să fie floare./ Traduc întotdeauna. Traduc/în limba românească/un cântec pe care inima mea/mi-l spune, îngânat suav, în limba ei. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 456). 758 Basil Munteano, Panoramă de la littérature roumaine contemporaine, Éditions du Sagittaire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
paraîtront quelques traductions qui t'appartiennent. " Notre traduction. 963 En ce qui concerne l'anglais, on apprend des données biographiques que Blaga ne le maîtrisait pas très bien ; dans son travail îl était aidé par să femme, Cornelia, ou par Flori Gavrilă, maître de conférences d'anglais. V. le témoignage de Blaga dans Ion Bălu, Viața lui Lucian Blaga, op. cît., vol. 4, p. 365 : " De multe ori ne consfătuiam în trei, mai ales când transpunerea unor cuvine în limba română
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1998 ; Paula Romanescu, Dialog/Dialogue, recueil bilingue, roumain -français, Alcor, București, 1999 ; Paula Romanescu, Pensées/Catrene, recueil bilingue, roumain-français, Alcor, București, 2001 ; Paula Romanescu, Dar noi, iubire, noi ?/ Mais nous, mon âme, nous ?, Semne, București, 2007. 1263 V. Paula Romanescu, Flori rare de poezie franceză, anthologie, 2 volumes, Helicon, Timișoara, 1993, 1996 ; G. Beza, Între două lumi/Entre deux mondes, român autobiographique, Editura Niculescu, București, 1994 ; Paula Romanescu, Univers poetic francofon, anthologie, 3 volumes, Helicon, Timișoara, 1995 ; Paula Romanescu, Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la traductrice : elle remplace ce graphème par une virgule. 1410 L'ajout du tiret qui marque un hiatus dans le discours poétique nous semble inspiré dans le cas du poème Ardere (Combustion) : le texte source " Mă-ncredințez acestui an tu, floare mie, ca să sfârșesc arzând. " est traduit par " Je me confie à cette année, țoi, mă fleur -/pour finir en combustion. " La virgule, marque d'une pause plus brève, est remplacée par le tiret, ce qui offre au lecteur un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș mots respectifs commencent par une minuscule. Îl décide par exemple de faire commencer par une majuscule le pronom " Elle " désignant la Vierge lors de l'Annonciation : leș vers " [...] cu ciocul întins peste ea/o pasare, plutind, a scuturat o floare. " șont traduits par " Un oiseau, le bec droit vers Elle,/A, en voletant, troublé une fleur. " V. Lucian Blaga, În amintirea țăranului zugrav (En souvenir du paysan peintre d'icônes), în În marea trecere (Au fil du grand parcours), traduit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
perioadă pentru dezvoltarea papilelor ruminale în vederea pregătirii pentru ingestia unor cantități mai mari de energie necesară în perioada de lactație timpurie, Furajele verzi sunt recomandate pentru conținutul bogat în săruri minerale și vitamine, Concentratele măcinate (porumb boabe, orz, șrot de floarea soarelui) se vor administra cu 15 zile înainte de data probabilă a fătării în cantitate mică (2-2,5 kg/zi), corespunzătoare unei producți de 10 litri de lapte, cantitate care se va crește zilnic până la fătare, când se va ajunge la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
inedit consemnat de către Alexandru Oproescu la locuința scriitorului, joi, 29 ianuarie 1981, și republicat după „Opinia” din 24 mai 1991). Există aici o interesantă informație despre debutul publicistic al poetului Ion Caraion într-o revistă școlară condusă de Alexandru Mocanu, „Flori de primăvară”, unde semna cu numele real, dar și despre „premiera pseudonimului”, consumată în „Acțiunea Buzăului” din 1940 (Scrisoare). Tot din paginile acestei reviste școlare este de reținut informația referitoare la existența, în 1933 și 1934, a unui alt „Albatros
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285217_a_286546]
-
de la romantism la simbolism și decadentism / 175 Capitolul VI. VI.1. Sculptura simbolistă între secesionism și arta lui Rodin / 185 VI.2. Universul chimeric al lui Paciurea / 199 Capitolul VII. VII.1. Spectrul decadentismului: la Femme Fatale / 213 VII.2. Florile răului: tentația și maleficiul estetizat / 223 VII.3. Figuri ale reveriei și melancoliei: simbolismul ca état d'âme / 230 VII.4. Muzica înainte de toate orfismul decadent / 241 Capitolul VIII. VIII.1. Kimon Loghi simbolistul / 251 VIII.2. Ștefan Luchian între
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gustave Moreau, cu incursiunile sale în ținutul himerelor și pentru care există un cult care atinge un înalt grad de fervoare", acest Rochegrosse, cu al său Chevalier aux fleurs, mărșăluind către cucerirea Ideii, îndepărtând cu un gest sigur și nobil florile tentante care răsar în drum"41. Imaginația, visul, misteriile apar nu doar ca subiecte, ci devin creatoare de atmosferă în pictura simbolistă, fapt pe care-l ilustrează exemplar Gustave Moreau. Himericul nu reprezintă doar un grad înalt de intensitate al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sens spiritualizat al pauperității. Chipul emaciat și corpul consumat al pescarului, ca și atitudinea sa de resemnare și umilitate, contribuie la impresia de decuplare hieratică de lumescul acțiunii, de franciscană simplitate. În fundal se află probabil soția sa, care culege flori și copilul său, barca în care se află pescarul este goală. În ciuda mișcării din fundal, impresia de stagnare a întregului peisaj provine și din verticalele făcute de firul care suspendă o plasă și a corpului subțire al bărbatului. În cazul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dante (Gabriel Rossetti) a dispărut, există două figuri-siluete difuze în fundal, reprezentându-l pe Eros în roșu și pe Dante însuși. În prim plan se află Beatrice-Siddal, cu o expresie extatică, primind din partea unui porumbel, simbol al Sfântului Duh, o floare de mac, simbol al uitării, dar și al unei evaziuni psihotrope. De altfel, fundalul încețoșat se deschide asupra unui amurg incert, în care deslușim abia schițat un pod. E posibil ca acest fundal să facă parte din viziunea lui Beatrice-Sidall
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au făcut în urmă un mare nume cu picturile ce au executat la Muzeul de Bele Arte și la teatrul Burg din Viena. Sunt mai cu seamă două panouri drăgălașe pe care se văd niște fete tinere de tot, culegând flori de primăvară"96. În Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, Carl Schorske evidențiază schimbarea de paradigmă pe care o propune Klimt și care o are inițial drept obiect estetic pe Atena, zeița rațiunii, simbol al vechii Viene imperiale. Atât sub raport
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
său creator și a-l aplica ornamentului existenței noastre". Exemplele sunt edificatoare, un vas de Tifanny la New York care a ieșit din ideea unei cochilii, un flacon realizat prin analogie cu o trompă, Gallé de la Nancy copiază o fiolă după florile plantelor exotice, orhidee sau chiar plante carnivore, pornind de la ideea că prima farfurie a fost o frunză și primul pahar o corolă, așa cum un fruct ne dă ideea primelor recipiente, cutii. De aici, ideea că Art Nouveau-ul este vechi de când
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aurore boreale", Glatigny la Versaille cu emailurile sale, Dalpoyrat Lesbros pentru gama sa cromatică de "roșiuri sângerânde, griuri savante, nuanțe de mucegai rare", demne de cele celebrate de Huysmans. Alphonse Voisin Delacroix la Paris expune fantezii macabre: "aceste lămpi cu flori sub forma unor tibii înverzite, aceste scrumiere sub forma osului iliac roase de compoziții purulente" și alte curiozități bizare care reprezintă o "negare a actului decorativ". Sunt enumerate și vasele de faianță care ornează terasele și galeriile castelui Peleș executate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în special porțelan "albastru și alb". În studiul pe care-l consacră estetismului englez, The Aesthetic Movement, Lionel Lambourne consideră că arta prerafaeliților în ceea ce ține de minuția detaliului și decorativismul ei implicit, întâlnește fertil voga japonizantă. "Ceața fină a florilor de cireș, vrăbii, bambus, și, mai presus de toate, formele evantaiului, au fost reproduse cu o abundență risipitoare și combinate în permutări interminabile. Motivele florale au oferit un teren comun, pe care ambele culturi se puteau întâlni. Acuarele victoriene cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reproduse cu o abundență risipitoare și combinate în permutări interminabile. Motivele florale au oferit un teren comun, pe care ambele culturi se puteau întâlni. Acuarele victoriene cu primule și violete, buchete mici de trandafiri, clopoței au cedat locul crinilor și florilor soarelui, care erau deja popularizate de către prerafaeliți, precum și crizantemelor, bujorilor, florilor de cireș și bambusului"137. Mai mult, în câteva din picturile lui Whistler sunt inserate obiecte decorative japoneze, evocând astfel discret o modă și un gust pe care le
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
florale au oferit un teren comun, pe care ambele culturi se puteau întâlni. Acuarele victoriene cu primule și violete, buchete mici de trandafiri, clopoței au cedat locul crinilor și florilor soarelui, care erau deja popularizate de către prerafaeliți, precum și crizantemelor, bujorilor, florilor de cireș și bambusului"137. Mai mult, în câteva din picturile lui Whistler sunt inserate obiecte decorative japoneze, evocând astfel discret o modă și un gust pe care le împărtășea și pictorul român. Interesat într-un grad mai înalt de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin popularizarea așa ziselor produse industriale" un scop educativ. Tzigara-Samurcaș atribuie meritul de a fi patronat introducerea artei decorative, industriale, în România, principesei Maria, care a participat cu obiecte decorative la prima expoziție a Tinerimii artistice, țesături, broderii, mobile "caracteristice", flori pictate. Ilustrația de carte este și ea prezentă în expoziție prin "cărțile de rugăciuni scrise și ilustrate cu splendide miniaturi de Majestatea sa"139. În acest sens, criticul trimite la Dürer, care ilustra cartea de rugăciuni a împăratului Maximilian și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]