64,222 matches
-
formă ipotetică a pieței în care nici un producător sau consumator nu are puterea de a influența prețurile de pe piață. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ținând cont de definiția standard a economiei (Pareto-eficiența). Analiza piețelor perfect competitive asigură fundamentul teoriei cererii și ofertei. Concurența perfectă trebuie să îndeplinească șase parametri: Acest model este, în cele mai multe cazuri o aproximație distantă a piețelor reale, cu o posibilă excepție a anumitor piețe largi. În general există puține piețe perfect concurențiale, dacă oricare dintre
Concurență perfectă () [Corola-website/Science/299276_a_300605]
-
americani li se oferă subvenții, iar aceștia își exportă produsele la prețuri de dumping, prețuri sub costurile de producție. Orice formă de intervenție guvernamentală, cum ar fi subvențiile, deformează piața, ceea ce duce la dispariția concurenței perfecte. Concurența perfectă este o teorie absolută, deoarece nu există exemple de piață perfect competitivă.
Concurență perfectă () [Corola-website/Science/299276_a_300605]
-
a luat ființă gravimetriea geodezică, care este o importantă disciplină a geodeziei. Perioada a patra a fost deschisă de lucrările fundamentale ale lui , care au dovedit imposibilitatea determinării exacte a figurii geoidului prin măsurători pe suprafața terestră și a elaborat teoria și metodele pentru determinarea suprafeței fizice a Pământului. Cam la jumătatea acestei perioade au apărut aerofotografierea și fotogrammetria care, într-un timp relativ scurt, au devenit cele mai importante metode de cercetare topografică și de reprezentare cartografică a suprafeței Pământului
Geodezie () [Corola-website/Science/299241_a_300570]
-
Astfel, obiectul geodeziei este completat în sensul că el nu se referă numai la determinarea figurii, dimensiunilor și cîmpului gravitațional exterior ale Pământului, ci și la cercetarea schimbării posibile a acestora în timp. De asemenea, a început să se aplice teoria și metodele geodeziei pentru determinarea figurii, dimensiunilor și cîmpului gravitațional ale altor planete, apărînd o altă disciplină, „geodezia planetară”. În accepțiune generală, geodezia are ca obiect determinarea formei și dimensiunilor globului pământesc în ansamblul lui și pe porțiuni, inclusiv reprezentarea
Geodezie () [Corola-website/Science/299241_a_300570]
-
s-au bucurat de un sprijin popular important și au jucat un rol hotărâtor în viața politică a țărilor lor în perioada care a urmat războiului. Ei au dezvoltat o variantă a ideologiei comuniste cunoscută cu numele de Eurocomunism. Această teorie susținea edificarea unei economii planificată de tip socialist sub conducerea unui guvern ales democratic prin alegeri libere într-un sistem multipartit. Această linie politică a fost o ruptură clară cu linia politică sovietică, dar aceste partide au menținut relații bune
Partid comunist () [Corola-website/Science/299810_a_301139]
-
infidel, dar Olah (Român)”. Istoricii români din secolul al XIX-lea și începutul secolului XX l-au considerat pe Basarab ca fiind român, în baza documentelor ungare, inclusiv cel antemenționat. Nicolae Iorga a luat însă în considerare și o altă teorie: „numele e cuman... "numai numele"?” însă nu a mers mai departe. Ulterior, alți istorici, între care Neagu Djuvara, s-au ocupat mai mult de această ipoteză, considerând-o întemeiată. Teoriile lui Neagu Djuvara sunt puternic contestate și critica este bine
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
Nicolae Iorga a luat însă în considerare și o altă teorie: „numele e cuman... "numai numele"?” însă nu a mers mai departe. Ulterior, alți istorici, între care Neagu Djuvara, s-au ocupat mai mult de această ipoteză, considerând-o întemeiată. Teoriile lui Neagu Djuvara sunt puternic contestate și critica este bine documentată, zeci de argumente se opun cu ușurință studiului sumar lingvistic al numelui. De exemplu Djuvara precizează că în comunitățile valahilor sedentari se practica de câteva veacuri obiceiul de a
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
apărători șefi barbari războinici” ("Criticilor mei", p. 79). Însă, de câte ori este menționată “legea românilor” (Lex Valachorum), atât în Croația cât și în Polonia, se precizează că ei, românii, aveau să-și aleagă cnezi din rândurile lor, contrazicând cu ușurință această teorie. Era în dreptul cutumiar românesc ca românii să își aleagă cnezii din rândurile lor, nu dintre străini. Însăși felul în care numele bunicilor, părinților sau unchilor se dădeau nepoților cu consecvență timp de sute de ani infirmă originea numelui cuman. La
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
însă că o bună parte din acțiunile de unificare fuseseră realizate până în 1307, anul când Carol Robert de Anjou a devenit regele Ungariei. Părerile rămân însă împărțite între istorici când este vorba de nucleul inițial al acestui stat. Cele două teorii principale susțin că acțiunea a pornit ori din stânga Oltului, unde se aflau curțile de la Argeș și Câmpulung, ori din dreapta sa, prin extinderea voievodatului lui Litovoi. Basarab I era înrudit cu dinastia bulgară asenidă prin fiica sa, Theodora, căsătorită cu puțin
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
numit-o „antielectron”. Traiectoria unei particule cu aceste caracteristici a fost observată în (1932) de C.D. Anderson; ea a primit numele de "pozitron". Existența perechii electron-pozitron, care poate fi creată/anihilată odată cu absorbția/emisia unui foton, a reprezentat baza pentru teoria cuantică relativistă a "interacțiunii electromagnetice", electrodinamica cuantică, a cărei formulare modernă a fost dată de Sin-Itiro Tomonaga, Julian Schwinger, Richard P. Feynman și Freeman J. Dyson. Existența de perechi particulă-antiparticulă, cu aceeași masă dar deosebindu-se prin alte proprietăți (de
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
de aparenta violare a legii conservării energiei în dezintegrarea beta, Wolfgang Pauli a sugerat în anul 1930 existența unei particule de masă foarte mică sau nulă, care să restabilească bilanțul energiei. În 1934, Enrico Fermi a inclus această ipoteză în teoria dezintegrării beta și a numit particula "neutrino". Existența neutrinului a fost confirmată experimental de Clyde Cowan și Frederick Reines în 1956. În 1936, Anderson și Neddermeyer au detectat în camera cu bule o particulă cu sarcină electrică negativă, produsă de
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
denumit "charm" ("c"), formula 17 fiind fiind interpretat ca stare legată formula 19. Au fost observați noi barioni și mezoni „charmed” (în a căror structură intra quarkul "c"), iar partonii experimentali au fost identificați cu quarkurile matematice. Fusese creată baza experimentală pentru teoria "interacțiunii tari", cromodinamica cuantică. A urmat identificarea quarkurilor din „a treia generație”: "bottom" ("b") (1977) și "top" ("t") (1995). În cromodinamica cuantică, interacțiunea tare dintre quarkuri este mediată de bosoni de masă zero numiți "gluoni"; simetria SU(3) a interacțiunii
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
în anul 2000), a completat lista leptonilor de a treia generație. Modelul standard conține astfel șase quarkuri și șase leptoni. În anii 1960, Sheldon Glashow, Abdus Salam și Steven Weinberg au elaborat o descriere unificată a interacțiunilor electromagnetică și slabă: "teoria cuantică a interacțiunii electroslabe". Teoria presupune existența unor bosoni vectoriali (de spin 1) intermediari, care să acționeze ca mediatori ai interacțiunii slabe. Acești trei "bosoni de calibrare", dintre care doi cu sarcini electrice opuse (formula 22 și formula 23) iar unul neutru
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
lista leptonilor de a treia generație. Modelul standard conține astfel șase quarkuri și șase leptoni. În anii 1960, Sheldon Glashow, Abdus Salam și Steven Weinberg au elaborat o descriere unificată a interacțiunilor electromagnetică și slabă: "teoria cuantică a interacțiunii electroslabe". Teoria presupune existența unor bosoni vectoriali (de spin 1) intermediari, care să acționeze ca mediatori ai interacțiunii slabe. Acești trei "bosoni de calibrare", dintre care doi cu sarcini electrice opuse (formula 22 și formula 23) iar unul neutru (formula 24), au fost detectați de
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
Intensitățile acestora sunt caracterizate prin constante de cuplaj adimensionale, care în realitate depind de transferul de energie-impuls în procesul în care ele sunt măsurate. Informația experimentală acumulată în ultimele decenii al secolului al XX-lea a condus la formularea unor teorii care descriu corect, în primă aproximație, structura materiei până la o scară de ordinul a 1/1000 din dimensiunile nucleului atomic. Ansamblul acestor teorii constituie "modelul standard". Modelul standard recunoaște existența a trei categorii principale de particule elementare: quarkuri, leptoni și
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
măsurate. Informația experimentală acumulată în ultimele decenii al secolului al XX-lea a condus la formularea unor teorii care descriu corect, în primă aproximație, structura materiei până la o scară de ordinul a 1/1000 din dimensiunile nucleului atomic. Ansamblul acestor teorii constituie "modelul standard". Modelul standard recunoaște existența a trei categorii principale de particule elementare: quarkuri, leptoni și mediatori (bosoni vectoriali intermediari). Acestora li se adaugă bosonul Higgs (boson scalar asociat cu ruperea spontană a simetriei, care constituie o a patra
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
în Göttingen, fiind în mai multe rânduri decan al facultății din acel oraș. În 1831 cea de-a doua soție a lui Gauss a murit dupa o boală îndelungată. În 1832 el și Wilhelm Eduard Weber au început să studieze teoria magnetismului terestru, iar până în 1840 scrie trei articole importante despre acest subiect: "Intensitas vis magneticae terrestris ad mensuram absolutam revocata" (1832), "Allgemeine Theorie des Erdmagnetismus" (1839) și "Allgemeine Lehrsätze in Beziehung auf die im verkehrten Verhältnisse des Quadrats der Entfernung
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
din școala primară prin găsirea unei metode de calcul a sumei întregilor până la 100 astfel: 1 + 100 = 101, 2 + 99 = 101, 3 + 98 = 101, astfel încât e nevoie doar de făcut calculul: 50 × 101 = 5050. În liceu, s-a ocupat de teoria numerelor complexe, iar în teza sa de doctorat (1795) a introdus reprezentarea geometrică a acestora. Între 1834 și 1837, s-a ocupat de resturile pătratice, cu determinarea numărului de clase al formelor pătratice, de numere transcendente. La 17 ani a
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
introdus reprezentarea geometrică a acestora. Între 1834 și 1837, s-a ocupat de resturile pătratice, cu determinarea numărului de clase al formelor pătratice, de numere transcendente. La 17 ani a descoperit metoda celor mai mici pătrate. Opera se axează pe teoria numerelor (fiind considerat creatorul acestui domeniu), analiză matematică, geometrie diferențială, sau statistică, Gauss publicându-și doar o parte din cercetări, într-un stil spartan, astfel încât erau puțini cititori ai operei sale în acele vremuri. De asemenea, a studiat teoria congruențelor
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
pe teoria numerelor (fiind considerat creatorul acestui domeniu), analiză matematică, geometrie diferențială, sau statistică, Gauss publicându-și doar o parte din cercetări, într-un stil spartan, astfel încât erau puțini cititori ai operei sale în acele vremuri. De asemenea, a studiat teoria congruențelor, aproximarea fracțiilor zecimale, a completat tabelul numerelor prime. A făcut distincție între congruențele algebrice și cele transcendente și indicat o metodă directă pentru rezolvarea congruențelor binome. În teoria numerelor a introdus semnul de congruență, de apartenență, cel al izomorfismului
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
cititori ai operei sale în acele vremuri. De asemenea, a studiat teoria congruențelor, aproximarea fracțiilor zecimale, a completat tabelul numerelor prime. A făcut distincție între congruențele algebrice și cele transcendente și indicat o metodă directă pentru rezolvarea congruențelor binome. În teoria numerelor a introdus semnul de congruență, de apartenență, cel al izomorfismului, iar cel mai important, axiomatizarea acestui domeniu, operă desăvârșită de către Emmy Noether, cercetările fiind continuate de Dirichlet. În 1825 a redactat prima demonstrație completă și riguroasă a celebrei "Theorema
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
algebra, în teza sa de doctorat a demonstrat teorema fundamentală a algebrei, enunțată încă din 1629 de Albert Girard și demonstrată incomplet de D'Alembert și Euler. În 1801 a creat determinanții, iar în 1812 a introdus seria hipergeometrică. În teoria geometrie diferențiale, a obținut formulele fundamentale ale suprafețelor, curbura totală și reprezentarea sferică a acestora. În 1813 a studiat suprafețelor omofocale de ordinul al doilea. De asemenea, s-a ocupat de studiul triunghiurilor areolar-raționale, de problema Snellius-Pothenot și de cea
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
de reducționism, pe care îl consideră a fi puțin mai mult decât materialism, făcând distincție între acesta și ceea ce el numește "reducționism lacom": ideea conform căreia orice explicație în orice domeniu al științei ar trebui redus până la fizica particulelor și teoria corzilor. Reducționismul lacom merită critica care i s-a adus deoarece explicația de nivel cel mai jos a unui fenomen, chiar dacă ar exista, nu este întotdeauna cea mai bună cale de a înțelege sau explica acel fenomen. Richard Dawkins descrie
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
determinist a fost enunțată în religia, filozofia și literatura occidentală și orientală. Atomiștii greci Leucip și Democrit au fost primii care au anticipat determinismul când au teoretizat că toate procesele lumii au loc datorită interacțuinilor mecanice ale atomilor, dar această teorie nu s-a bucurat de largă acceptanță în acea vreme. În Occident, determinismul este adesea asociat cu fizica newtoniană, care descrie materia fizică a Universului operând potrivit unui set de legi cognoscibile, stabile. Ipoteza numită "Bila de biliard", un produs
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
a obiectului, direcția exactă a obiectului care se deplasează pe vectorul V, câmpuri gravitaționale sau de alt tip care au fost ignorate neintenționat, etc. Experimentele repetate și îmbunătățiri în precizie vor întotdeauna vor apropia observațiile noastre de rezultatele prognozate prin teorie. Când avem de-a face cu situații la scara umană obișnuită, fizica newtoniană a avut atât succes, încât nu are rivali. Dar eșuează lamentabil în experimente care implică viteze care sunt fracțiuni substanțiale din viteza luminii și când se studiază
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]