3,070 matches
-
Ahmed Pașa de la Marea Neagră și Îi dădu puteri depline să adune o armată. Data adunării noii armate este 19 mai. La Adrianopole. Din porturile de la Marea Neagră și Marea Marmara s-au mișcat trei sute de corăbii. Ca să câștige timp, sultanul va Îmbarca armata pe corăbii și va trece marea, cel târziu la Începutul lui iunie. - Spre? - Poate fi spre noi, măria ta. Poate fi spre cetățile genovezilor din Crimeea, mai ales Caffa. După ce Mangopul a căzut, Caffa rămâne singura de cucerit. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
plouă. Pe Marea Neagră avansa spre gurile Dunării o flotă militară de mari dimensiuni. Ultimele rezerve ale sultanului Mahomed. Flota cu dublă destinație. Întâi, aceea de a debarca o nouă armată, capabilă să Înfrângă din nou Moldova. Apoi, aceea de a Îmbarca suita sultanului pentru Întoarcerea la Istanbul. Așadar, căpitanul Morovan plecase În Întâmpinarea acelei flote. Ce putea Însemna asta? Am Întrebat câți oameni se aflau la bord. Pescarii m-au privit puțin neliniștiți, dar unul din ei Își aminti că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
măria sa Ștefan. Deci eram om de Încredere, chiar dacă vorbeam limba română uneori incorect. Adică vorbeam italiana, ceea ce, pentru oamenii de aici, nu e decât o română ușor greșită. Acel om Îmi spuse că, În afară de echipajul obișnuit al corabiei, nu se Îmbarcaseră decât doi luptători. Pe care deja toată lumea Îi cunoștea, fiindcă povestea lor rămânea fabuloasă. Erau frații Alexandru și Ștefan Oană. 10 septembrie. Am avut dreptate. Am avut din nou dreptate. Alianța dintre Ștefan și Vlad este cu totul altceva decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
E vremea despărțirii, Orhideea. Ai grijă unde calci. Cobor cu grijă din lectică. Mama aproape că scapă cutia care îi este dată. E escortată înapoi în lectica ei de către gărzi și i se spune să meargă acasă. Consideră că te îmbarci pe o corabie a milei pe marea suferinței, îmi strigă mama făcându-mi cu mâna. Spiritul tatălui tău va fi cu tine! Îmi mușc buza și dau din cap. Îmi spun în sinea mea să fiu fericită, deoarece cu cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
chircite și stafidite ca vai de ele, acea galerie, deci, a tăbărât cu bâte și tot soiul de alte arme improvizate pe inocenții noștri consăteni. Numai vigoarea și agilitatea acestora din urmă au zădărnicit măcelul care se prefigura: s-au Îmbarcat cu toții, la repezeală, În remorca tractorului care Îi aștepta cu motorul pornit. Unii s-au suit din mers, agățându-se de obloanele de metal care săltau și tremurau diavolește din pricina hârtoapelor și a lipsei suspensiilor, punându-și viața În pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nimic sigur căci, copleșit de numărul lor, dar și epuizat și mahmur după noaptea petrecută În desfrânări, arbitrul nu izbutise să le noteze pe toate În carnețel). La sfârșit, ei au fost felicitați În mod ostentativ de către public, s-au Îmbarcat În liniște În remorcă și duși au fost, fără să li se clintească măcar un fir de păr. Nimănui nu-i trecuse prin cap să folosească pe spinările și bucile lor bâtele ascunse În troscotul din preajma stadionului și șurubelnițele bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
incipientă sau mai avansată de putrefacție; În casa a doi bătrâni pensionari din Învățământ au Început să moară ceasurile; un nefericit conducător auto a negociat greșit curba În unghi drept din mijlocul satului, proptindu-se În fundul autobuzului În care se Îmbarcau pașnic călătorii - aceștia, furioși, i-au aplicat o corecție corporală imprudentului șofer din pricina celor cinci găini făcute una cu pământul sub roțile vehiculului scăpat de sub control, În timp ce așteptau, legate de picioare, să fie introduse În cala de bagaje, În vederea transportării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
era un atac inamic. Hideyoshi era ocupat să atace Gifu. Iar dacă dușmanii lor erau informați despre acest lucru, știau că era momentul să lovească poziția nepăzită a lui Hideyoshi. De cum citi raportul fiului său, pe Niwa îl cuprinse teama. Îmbarcându-și pe cinci sau șase corăbii mica armată de o mie de oameni, traversă lacul, în apropiere de Kuzuo. Întocmai așa cum se temuse, se vedeau flăcări dinspre Shizugatake, iar când, în sfârșit, se apropiară de mal, la Kuzuo, auzi focuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu iuțeală pe culoarele navei. Ba că era un nepot al căpitanului venit să învețe rosturile navigației pentru a prelua la retragerea acestuia cargoboatul, ba că era un individ certat cu legea, care plătise o sumă considerabilă pentru a se îmbarca și a-și face pierdută urma, astfel că nimeni nu mai știa nimic sigur cine era cu adevărat misteriosul pasager. Nici măcar el, care-l adusese la bord nu știa prea multe deși încerca să ascundă acest lucru. Gândurile îi fură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
ca o evadare din Gulag. Aveam de mers până la autobuz mai bine de un kilometru pe marginea liniei ferate, în văzul tuturor mașinilor care veneau pe șosea, mai ales a tovarășilor profesori-maiștri de la liceu care ne luau din drum, ne îmbarcau, ne aduceau de unde plecaserăm... doisprezece Ciorile astea sunt semn de iarnă lungă, cugetă cu glas tare bătrânul V., chinuind filtrul țigării între buzele lui răsfrânte înăuntru. Ne uitam pe geam la ciorile care planau pe șantierul fără finalitate vecin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de la check‑in. — La fereastră, vă rog. — Becky... Mobilul lui începe să sune strident și el îl oprește, iritat. — Becky... vreau să vorbim. — Acum vrei să vorbim? zic uimită. Bravo. Ți‑ai ales perfect momentul. Exact când trebuie să mă îmbarc. Îi dau una ziarului. Și cu ședința de urgență ce faci? — Poate să mai aștepte. Viitorul companiei tale poate să mai aștepte? Ridic din sprâncene. Nu crezi că e cam... iresponsabil din partea ta, Luke? — Compania mea n‑ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Ea și-a petrecut întreaga viață încasând dobânzile de pe urma dezamăgirilor ei. 4 Nu am mai navigat, nu mi-am închipuit nicicând că navigatul poate fi atât de groaznic. Am rău de mare și vomit întruna. Acum zece zile m-am îmbarcat pe vasul Biluța, un vapor cargo ieftin, care merge în josul coastei, de la Shan-dong la Shanghai. Nu am mai fost la Shanghai. Simțeam că trebuie să fac ceva ca să scap din situația în care mă aflu. Ce am de pierdut? Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
decât acea ființă de carne și cerneală, al cărei nevrednic păstrător am fost pentru o vreme. Oare nu eu, Benjamin O. Lesage, am fost acela care a smuls-o din Asia ei natală? Oare nu În bagajele mele s-a Îmbarcat ea pe Titanic? Și cine oare i-a Întrerupt parcursul milenar, dacă nu aroganța secolului meu? De-atunci, lumea s-a acoperit de sânge și de umbră, tot mai mult În fiecare zi, iar mie viața nu mi-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
din numele meu decât o vestigiu de neșters al unei naivități părintești. Până ce o Întâlnire m-a redus la prima dragoste și mi-a Îndreptat cu hotărâre viața pe urmele lui Khayyam. XXVI În 1895, la sfârșitul verii, m-am Îmbarcat spre Vechiul Continent. Bunicul tocmai Își aniversase cei șaptezeci și șase de ani, Îmi scrisese mie, ca și mamei, scrisori lacrimogene. Ținea să mă vadă, fie și pentru o singură dată, Înainte de a muri. Am plecat În goana mare, Întrerupându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
privarea de tutun le-ar putea avea asupra sănătății musulmanilor”. Dar boicotul se Înăspri și fu Însoțit de manifestații gălăgioase la Teheran, la Tabriz, la Isfahan. Și concesiunea a trebuit să fie anulată. — Între timp, reluă Rochefort, Djamaledin s-a Îmbarcat pentru Anglia. L-am Întâlnit acolo, am discutat Îndelung cu el; mi se părea descumpănit, nu făcea altceva decât să repete: „Șahul trebuie răpus”. Era un om rănit, umilit, nu se gândea decât să se răzbune. Cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
un document oficial purtând sigiliul Ministerului Justiției și precizând că eram exonerat de orice bănuială de complicitate la asasinarea bătrânului șah; prin urmare, eram autorizat să circul liber În toate provinciile din Persia. Fără să mai aștept altceva, m-am Îmbarcat pentru Marsilia și, de acolo, pentru Salonic, Istanbul, apoi Trapezunt, Înainte de a da ocol Muntelui Ararat, până la Tabriz. Am ajuns acolo Într-o zi caldă de iunie. Până m-am instalat În caravanseraiul din cartierul armenesc, soarele era deja la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
armamentul său fusese transportat În lăzi purtând mențiunea „apă minerală”, astfel Încât nu purtau nici o răspundere În privința răzvrătirii sale. Așadar, șahul Își părăsise reședința de la Odesa, străbătuse, Împreună cu oamenii săi, cele câteva sute de mile care despart Ucraina de Persia, se Îmbarcase, cu tot cu armamentul său, pe un pachebot rusesc, traversase Marea Caspică și debarcase pe coasta persană, totul fără ca guvernul țarului sau armata acestuia sau Ohrana, poliția secretă, să fi avut știre? Dar la ce bun să te contrazici? Trebuia, Înainte de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
XLVIII Cherbourg, 10 aprilie 1912. În fața mea, cât vedeai cu ochii, Canalul Mânecii, liniștită mișcare de valuri argintii. Alături de mine, Șirin. În bagajele noastre, Manuscrisul. Împrejur, o mulțime confuză, cât se poate de orientală. S-a vorbit atâta despre strălucitoarele celebrități Îmbarcate pe Titanic, Încât aproape că au fost uitați cei pentru care fusese construit acest colos al mărilor: emigranții, milioanele de bărbați, femei, copii pe care nici un pământ nu mai accepta să-i hrănească și care visau la America. Pachebotul trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
șir, În golfulețul Chesapeake. Mulțumit, mă invită să iau loc În barcă și o ajută pe Șirin să pășească peste bord. Acolo se găseau vreo treizeci de persoane, și tot atâtea locuri Încă goale, dar ordinele erau să nu se Îmbarce decât femeile. Și câțiva vâslași experimentați. Am fost coborâți până la nivelul oceanului, Într-un mod cam brusc pentru gustul meu, dar am reușit să stabilizez ambarcațiunea și am Început să vâslesc. Ca să mergem unde, spre ce punct din acea neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Acum, unde se face Îmbarcarea? Ce ziceți de Bacuranao? — E-n regulă. E totul aranjat? — Sigur că da. — Și acum, În legătură cu Îmbarcarea. Aprindeți două lumini, una deasupra celeilalte, la promontoriu. CÎnd le văd, vin. Veniți cu o barcă și Îi Îmbarcăm din ea. Veniți În persoană și-mi aduceți banii. PÎnă nu am banii nu urc pe nimeni. — Nu. Jumătate din bani cînd Începeți să-i Îmbarcați și cealaltă cînd ați terminat. — Bine, i-am spus. E o treabă rezonabilă. Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
deasupra celeilalte, la promontoriu. CÎnd le văd, vin. Veniți cu o barcă și Îi Îmbarcăm din ea. Veniți În persoană și-mi aduceți banii. PÎnă nu am banii nu urc pe nimeni. — Nu. Jumătate din bani cînd Începeți să-i Îmbarcați și cealaltă cînd ați terminat. — Bine, i-am spus. E o treabă rezonabilă. Deci ne-am Înțeles? — Da, așa cred, i-am spus. FĂră bagaje și fărĂ arme. FĂră pistoale, cuțite sau lame de ras - nimic. Trebuie să fiu sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fost bună prietenă pe atunci cu Tănăseasca. Mutați de curând la Pitești și fără copii, ar putea găzdui perfect pe cele trei domnișoare Ștefănescu până va trece primejdia la țară. Nici n-a mai scris să-i întrebe. S-a îmbarcat ieri dimineață cu fetele și cu o încărcătură respectabilă de provizii diferite. A revenit singur și fericit. Scăpase de grija cea mai mare. Acuma putea vorbi liniștit cu țăranii, să mai și glumească și să-i batjocorească: ― V-ați boierit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
asupra lor să-i masacreze. Aristide propuse să meargă repede Dumitru cu careta și s-o aducă încoace, iar până atunci să se pregătească trăsura cu care apoi să plece cu toții la Costești. Platamonu găsi însă mai cuminte să se îmbarce îndată în trăsura cea mare, să treacă prin Lespezi, s-o ia pe Nadina și de acolo să iasă prin Cantacuzu în șoseaua județeană, care e sigură și probabil păzită de jandarmi sau armată. Porunci deci să puie caii imediat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
reprezentată de Kane și echipamentul său, urmați îndeaproape de către Ash care-i ajuta cum putea și el... 6 La infirmerie, îl așezară pe Kane pe platforma medicală culisantă. Un complex de instrumente și controale cu totul diferit de celelalte sisteme îmbarcate pe Nostromo, împodobeau panoul de la căpătâiul "execului". Masa pe care zăcea Kane ieșea din zid, la aproape un metru. Dallas activă câteva controale și dădu drumul la "autodoc". Merse la un sertar, scoase de-acolo un mic cilindru de metal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
-mă în turmă. Vă dați seama cum îmi bătea inima? Un vameș m-a numărat la fel ca pe toți berbecii. Am ajuns pe puntea vaporului în mijlocul turmei. Noroc că era luna octombrie și era răcoare. După ce se termina de îmbarcat, vaporul nu staționa mult. Pleca în câteva ore. Grănicerii nu mai controlau încărcătura de pe vapor, poate și pentru faptul că arabul era cunoscut pentru comerțul cu oi din țara noastră. Înainte de a face nebunia asta, i-am spus prietenului meu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]