38,737 matches
-
trebuie să împărțim lumea în alb și negru". De asemenea "acest tip de om este reprezentativ pentru societatea basarabeana actuala. Omul care e predominant în totalitarism, dar și post, este cel amestecat, tipar recognoscibil și astăzi. Societatea basarabeana a fost împărțită în două tabere: una care ar vrea să se unească cu Rusia și alta cu România. Există acest amestec, dar ponderea este diferită". Pe de altă parte, prof.univ.dr. Dan Pavel a insistat asupra necesității modernizării politice în sensul suveranității reale
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
nu-ncercați! India este a doua țară din lume ca număr de populație, după Chină, cu o suprafață de 3.287.000 km² ți o populație de 1,173.000.000 locuitori, având o densitate de 357 locuitori/km². Este împărțită administrativ în 28 de țări și 6 regiuni autonome. Fiecare dintre ele având guvernul și autonomia lor, fiind comun doar primul ministru și președintele țării. Dacă suprafață ei este de trei ori mai mică decât a Europei, apoi populația reprezintă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
forță de a rămâne mereu proaspătă și mereu nouă stă puterea de artista a Melaniei Cuc. (continuare din numărul trecut) 13 Sunt! Împotriva cerului, niciodată! Sunt! Împotriva rădăcinii, niciodată! Sunt! Cel ce am fost nu mai e, cel ce sunt împarte arome și zile de iarnă în săptămâna nebunilor. Am fost verde, astăzi sunt cărunt de tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sangria se-ntărâtă, crușonul se preface n francmason! Ce vremuri magice trăiesc cu tine, la gură sobei - dor de primăvară, cafeaua da în foc și punch-ul plânge, zăpada râde pentru-ntâia oară! Stingheri de noi devălmășim hotarul și noaptea o-mpărțim ca să se știe: amurgul mie, seara numai ție, a treia straja ochilor din turn, pe la culcate ție, mie să-mi rămâie la cântători, la mânecate-n zori, nimicul revelat fără să știe, cât sunt poet și cât prevestitor... Sau domnișoara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să ne recunoască. Așa că ne-am dus la poarta portului, pe unde știam că vor ieși. Noi rezervasem două trăsuri, iar ei mai luaseră una, cu care veniseră de la vapor până la ieșirea din port, unde ne-am îmbrățișat. Ne-am împărțit în cele trei trăsuri și am pornit spre casă, unde ne aștepta mama cu surorile noastre Chrisanti și Ema. Bagajele au sosit acasă în aceeași seară. În drum spre casă, Stanley ne întreabă de ce tata nu a venit cu noi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
rămase în manuscris, văd lumină tiparului numai după moartea sa, prin grijă fiului său Ionică Voiculescu, cel care a recuperat manuscrisele de la Securitate. Toți cei care l-au cunoscut, medici sau pacienți, scriitori sau foști deținuți politici cu care a împărțit regimul aspru al detenției la Jilava și Aiud, îl descriu în același mod: un om modest, blând, tăcut, cu privirea agera și fruntea înaltă, cu înfățișare de sfânt bizantin, gata totdeauna să sară în ajutorul celui în nevoie, înainte chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc de profitori, care uneori îi luau mâncarea fără ca măcar să-l întrebe. Într-o zi, un bolnav, desi operat, s-a repezit să-i ia mâncarea pe care i-o aduseseră deținuții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
știi, cine ne-a strîns în brâu de confrerii și care muze-n nopți de curara ne-a dat condeiul - amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Casals, iar în timpul primului război mondial se află în România, unde ulterior avea să dirijeze prima reprezentație cu Maeștrii Cântăreți din Nürenberg și prima execuție a Simfoniei a 9-a de Beethoven. Enescu va reprezenta întotdeauna Absolutul După război, își împarte viața între Franța și România. Activitatea sa pedagogică devine în acea perioadă deosebit de importantă. Dinu Lipatti e unul dintre protejații săi - o legendă a secolului - violonist, apoi pianist și compozitor. Maestru al lui Yehudi Menuhin, pe care-l urmărește cu
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
ineluctabila caracteristică a rasei umane. Prognoza pretinde ca mai întâi să se calculeze de câtă hrană se dispune, față de numărul de guri în așteptare. Rezultă, cu evidență, că numărul de amatori de mâncare este mult superior rezervelor existente, că a împărți puținul la toți petenții înseamnă a-i pierde pe toți. Similar, pe o navă care se scufundă și unde bărcile de salvare pot primi doar o câtime din pasageri un triaj sever și ad hoc îi îmbarcă pe unii, iar
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
PR officer-ului de la o multinațională? Sunt diferențe enorme - condițiile de muncă, tipul de responsabilitate, modelul etic pe care îl urmează directorii și angajații, relațiile de muncă, contractul și salariul. Insist pe diferențele generate de natura contractului și salariu, pentru că ele împart piața muncii în mai multe categorii - eu disting trei: sectorul de stat, sectorul privat (în mare parte autohton) și multinaționalele sau organizațiile nonguvernamentale internaționale. în sectorul de stat salariul e mic dar contractul sigur, în sectorul privat salariul e mic
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
Hurubă Din când în când, pe Antena 1, Marius Tucă mai pune la cale câte-un talk-show "Ediție specială", ceea ce nu e rău ca încercare palidă de a mai contrabalansa unele emisiuni ale acestui post, consistent-ajutătoare rating-ului de telespectatori, împărțit frățește cu iubitorii de Pro Tv, recte "Vacanța Mare"... Ultima ispravă mariustucăistă s-a petrecut luni seara (8 mai, ora 20.00), avându-l ca invitat pe domnul Theodor Stolojan, cunoscut și sub numele de alint (sau conspirativ?), "Stolo". Diminutivul
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
nu-ncercați! India este a doua țară din lume ca număr de populație, după Chină, cu o suprafață de 3.287.000 km² ți o populație de 1,173.000.000 locuitori, având o densitate de 357 locuitori/km². Este împărțită administrativ în 28 de țări și 6 regiuni autonome. Fiecare dintre ele având guvernul și autonomia lor, fiind comun doar primul ministru și președintele țării. Dacă suprafață ei este de trei ori mai mică decât a Europei, apoi populația reprezintă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
forță de a rămâne mereu proaspătă și mereu nouă stă puterea de artista a Melaniei Cuc. (continuare din numărul trecut) 13 Sunt! Împotriva cerului, niciodată! Sunt! Împotriva rădăcinii, niciodată! Sunt! Cel ce am fost nu mai e, cel ce sunt împarte arome și zile de iarnă în săptămâna nebunilor. Am fost verde, astăzi sunt cărunt de tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sangria se-ntărâtă, crușonul se preface n francmason! Ce vremuri magice trăiesc cu tine, la gură sobei - dor de primăvară, cafeaua da în foc și punch-ul plânge, zăpada râde pentru-ntâia oară! Stingheri de noi devălmășim hotarul și noaptea o-mpărțim ca să se știe: amurgul mie, seara numai ție, a treia straja ochilor din turn, pe la culcate ție, mie să-mi rămâie la cântători, la mânecate-n zori, nimicul revelat fără să știe, cât sunt poet și cât prevestitor... Sau domnișoara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să ne recunoască. Așa că ne-am dus la poarta portului, pe unde știam că vor ieși. Noi rezervasem două trăsuri, iar ei mai luaseră una, cu care veniseră de la vapor până la ieșirea din port, unde ne-am îmbrățișat. Ne-am împărțit în cele trei trăsuri și am pornit spre casă, unde ne aștepta mama cu surorile noastre Chrisanti și Ema. Bagajele au sosit acasă în aceeași seară. În drum spre casă, Stanley ne întreabă de ce tata nu a venit cu noi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rămase în manuscris, văd lumină tiparului numai după moartea sa, prin grijă fiului său Ionică Voiculescu, cel care a recuperat manuscrisele de la Securitate. Toți cei care l-au cunoscut, medici sau pacienți, scriitori sau foști deținuți politici cu care a împărțit regimul aspru al detenției la Jilava și Aiud, îl descriu în același mod: un om modest, blând, tăcut, cu privirea agera și fruntea înaltă, cu înfățișare de sfânt bizantin, gata totdeauna să sară în ajutorul celui în nevoie, înainte chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc de profitori, care uneori îi luau mâncarea fără ca măcar să-l întrebe. Într-o zi, un bolnav, desi operat, s-a repezit să-i ia mâncarea pe care i-o aduseseră deținuții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
știi, cine ne-a strîns în brâu de confrerii și care muze-n nopți de curara ne-a dat condeiul - amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de a fi împreună lucrător cu El la zămislirea vieții. Referitor la aceasta (că omul este după chipul și asemănarea cu Dumnezeu), Sf. Maxim Mărturisitorul precizează: Patru dintre însușirile dumnezeiești care susțin, păzesc și izbăvesc cele ce sunt le-a împărțit Dumnezeu pentru bunătatea Sa desăvârșită, aducând la existență ființa rațională și mintală: existența, existența veșnică, bunătatea și înțelepciunea; dintre acestea primele două le-a dăruit ființei, iar ultimele două, adică bunătatea și înțelepciunea, capacității de-a voi. Aceasta pentru că ceea ce
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
rude, prieteni și percepția societății; maturitatea persoanei; experiențele avute în copilărie; caracterul mamei și principiile ei etice<footnote Luci Freed, P.Y. Salazar, op. cit., pp. 71-72 și Pius Stössel, op. cit., pp. 94 -95. footnote>. Potrivit structurii de caracter, femeile sunt împărțite în două categorii, după constatarea făcută de dr. psiholog Maria Simion: a) cele cu un gard crescut de inteligență și bine diferențiate din punct de vedere psihic. Acestea sunt sensibile și responsabile și din acest motiv trăiesc conștient trauma avortului
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pieritoare și, potrivit spuselor din Timaios 70d-e, se află situată sub diafragmă. Aristotel face din epithymia doar una din cele trei activități ale facultății deziderative a sufletului înzestrat cu simțire (De anima, 414b). Epithymia are drept obiect plăcutul (Ibidem). Epicur împarte dorințele în firești și necesare, firești dar nenecesare și cele ce sunt nici firești nici necesare (D. L. X, 127; Cicero, Tusc. V, 33, 93). Pentru stoici, epithymia este unul din cele patru afecte principale (alături de durere, plăcere și frică); și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este aceasta un East-Side Story de succes? Cătălin Mitulescu reușește să decupeze ceea ce este surplus, urmărind un fir narativ cu mici ramificații care fac tabloul vieții cotidiene, unde securistul se învecinează primejdios și hilar în același timp cu oamenii simpli împărțind de fapt aceeași mizerie, unde Tarzan, băiatul rrom (probabil) își găsește firesc locul alături de prietenii săi Lalalilu și Vasilică, fără lecții de catehism politically correct, unde evenimentele grave sunt aparent atenuate de o ironie aproape tandră. Copilăria e una din
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
noastră a conservat multă vreme și mahalalele mizere în care ar fi fost greu de găsit urmele vreunei forme de civilizație europeană. Stelian }urlea (îngrijitorul ediției) și Emanuel Bădescu (cel care s-a ocupat de selectarea și prezentarea fotografiilor) au împărțit cronologic bogatul material iconografic. În primul volum sunt grupate fotografii realizate de artiști care au surprins primele semne de modernizare, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza și în primii ani de domnie ai lui Carol I. Într-una dintre fotografii
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
ai: O, vreme de mirări, o, veșnicie-ceas, singurătate, stai. Prin toate să privești departe vrei: bărbați, femei; bărbați, bărbați, femei, copii-n culori pestrițe, mai aparte; și-o casă ici, un câine mai departe, și spaima-ncet cu-ncrederea se-mparte: o, plânset fără sens, o, vis, fior de moarte, abis fără temei. Și să te joci: inel și cerc și mingi, în parcul ce molatic se-ofilește, și pe cei mari în treacăt să-i atingi, de-a prinselea când
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]