34,380 matches
-
povestea unei iubiri imposibile, ca aceea dintre Hyperion și Cătălina. Protagoniștii originalului love story fac parte din secole diferite și din... române diferite. Ei se întâlnesc neștiuți de nimeni timp de optsprezece ani numai datorită imaginației atotputernice a "fetei de împărat", care este deopotrivă cititoare, autoare și eroina. Cătălina contemporană cu noi rostește o invocație postmodernă - " Coborî în românul meu, Luceafăr blând, alunecând pe-o rază" - și dorința i se împlinește. Scrisul că obsesie După debutul (foarte promițător, cu românul Derivă
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
De altfel, a-și bate joc apare, ca expresie populară, într-o anumită măsură eufemistica, de fapt foarte transparență și de aceea crudă, chiar în basme - în culegerile autentice, care păstrează stilul hibrid real al vorbitorilor contemporani. Răpirea fetelor de împărat de către zmei e povestita într-un limbaj în care, pe fodul popular, se întîlnesc fabulosul și cronică infracțională: szmeiit "și-a bătut joc de ele pînă cînd le-a omorît" (Texte dialectale - Muntenia, I). Actualizarea poveștilor (în care, cum se
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
infailibilitatea conducătorului ei, si a proclamat-o atunci cînd la porțile Romei bătea și intră puterea laică; o excelentă coincidență, care vestește "sfîrșitul sfîrșitului". Pînă la căderea lui Napoleon al III-lea, biserica română mai putea spera încă în protecția împăraților, pe care se sprijinea (și mai ales pe Franța) de atîtea secole. De îndată ce Franța a părăsit-o, a scăzut și suveranitatea laică a Bisericii. Totuși, biserica catolică nu va ceda pentru nimic în lume, niciodată și nimănui, această putere a
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
Constantin Țoiu Iată răspunsul împăratului german: "Berlin, 3 septembrie 1873. Mă bucur că Înalt Prea Sfinția Voastră, ca în vremurile de odinioară, m-ați onorat cu o scrisoare, cu atît mai mult cu cît această îmi dă ocazia să corectez inadvertentele, care, judecînd după scrisoarea
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
de sub pana unuia dintre cei mai mari prozatori ai lumii ar putea oferi, în întregime, o înțelegere complexă a problemei. Ironia, ca și umorul, nu lipsesc, la o cotă imensă, îndeosebi în scrisoarea magnifica și atît de cultural germană, a Împăratului... * N-ar strică deloc, cred, dacă aceste două scrisori ar fi fost, sau vor fi cîndva citite în cor, într-o ședință specială, de mai marii noștri conducători politici, în frunte cu președintele. Măcar ele să fi fost lecturate de
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
ar face un roman de-al nostru, simplu; ...ce-ar zice, de pildă, nea Gogulică din Vergului, frizer de meserie, dacă ar avea răbdarea de a citi ambele scrisori, si mai ales pînă la capăt scrisoarea, țeapăna și ea, a împăratului... Nea Gogulică, pe care îl cunosc de mult, ar face așa: "Uite-al naibii, neamț, i-a zis-o" (papei). Și oricît m-aș sili eu să nu fiu ordinar, n-aș rezista să nu spui pe șleau cum explică
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
face așa: "Uite-al naibii, neamț, i-a zis-o" (papei). Și oricît m-aș sili eu să nu fiu ordinar, n-aș rezista să nu spui pe șleau cum explică bucureșteanul nostru concis, ce înțelegea el prin aceia că împăratul i-ar fi zis-o; ...sensul, care ar fi fost... Iar nea Gogulică, lăsînd de rușine ochii în jos, nu s-ar fi dat la o parte s-o spună, verde: Ba pe-a m., în românește.
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
Dostoievski, volum tradus de Ilie Danilov și prefațat de Emil Iordache la același nivel estetic. După articolul de față publicat la 15 octombrie 1873 în jurnalul Cetățeanul (titlu tradus din limba rusă) va urma în numărul următor al rubricii Scrisoarea Împăratului. Al treilea articol, denumit "Diviziile Vaticanului", si care cuprinde unele păreri ale marelui scriitor rus despre problema catolicismului, va încheia ciclul cărții anunțate mai sus. Reproducem aceste fragmente, dată fiind actualitatea lor excepțională. * * * "15 octombrie 1873 În ultimul nostru articol
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
pe teme de politica internațională (...) al revistei... vorbind despre faptul că există semne de agitație politică romano-catolică în favoarea restaurării suveranității papei, semne care pot fi observate în Europa, am amintit, printre altele, de două scrisori interesante: cea a papei, adresată împăratului Wilhelm, și cea a împăratului Wilhelm către papă. Am promis să dăm aceste scrisori publicității. Ele datează încă din august, anul curent, însă au fost făcute cunoscute la Berlin în Buletinul oficial abea pe 14 (2) octombrie. Iată scrisoarea lui
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
al revistei... vorbind despre faptul că există semne de agitație politică romano-catolică în favoarea restaurării suveranității papei, semne care pot fi observate în Europa, am amintit, printre altele, de două scrisori interesante: cea a papei, adresată împăratului Wilhelm, și cea a împăratului Wilhelm către papă. Am promis să dăm aceste scrisori publicității. Ele datează încă din august, anul curent, însă au fost făcute cunoscute la Berlin în Buletinul oficial abea pe 14 (2) octombrie. Iată scrisoarea lui Pius al IX-lea: * * * "Vatican
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
Maiestatea Voastră, mă rog lui Dumnezeu să așeze deasupra dumneavoastră și a mea acoperămîntul indurării sale." * Text țeapăn și din care răzbate, ultragiata de protestanți, autoritatea declarat universală a Șefului spiritual al religiei romano-catolice, precum și infailibilitatea Să, străveche. Ce vremuri!... Împăratul Henric al IV-lea mergînd desculț prin zăpadă pe jos la papă Grigore al șaptelea să-l ierte de îndrăzneala de a i se împotrivi, de unde formulă celebra în lume: "a face Canossa", - castelul din nordul Italiei, - a ispăși, a
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
eminesciene. E vorba, mai exact, de poeziile din prima perioadă a creației eminesciene, publicate în Convorbiri literare (Venere și madona, Epigonii, basmul Făt-Frumos din lacrima și Mortua est și, mai apoi, de Sârmanul Dionis, Egipetul, Înger și demon, Floare albastră, Împărat și proletar). În încercarea de reconstituire a unei mitologii autohtone, speciile predilecte la care recurge Eminescu sunt epopeea, pastorala, basmul, "îmbinare de ficțiune istorică și basm popular, totul așezat într-un peisaj miraculos (grădină lui Eutanasiu), dar cu elemente de
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
-ndepărteze, călcînd încet peste pămînturi/ De parcă-ar merge mai departe pe umerii unei femei" (Ursul). Caracteristic însă, iubitul prezumat are constituția unui spectru: " Apoi începe și el să mă cheme,/ Pe numele mic, și mi-e frică să strig,/ Aurelian, împăratule dă-mi mîna,/ nu-mi pasă că lipsesc trei oase din ea" (Aurelian, împăratul). Nu mai puțin spectrală e făptura femeii care imploră iubirea: Acum neclintit rămîi și strig,/ Doamne, de ce nu ai făcut atunci/ Să vină cineva să-i
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Ursul). Caracteristic însă, iubitul prezumat are constituția unui spectru: " Apoi începe și el să mă cheme,/ Pe numele mic, și mi-e frică să strig,/ Aurelian, împăratule dă-mi mîna,/ nu-mi pasă că lipsesc trei oase din ea" (Aurelian, împăratul). Nu mai puțin spectrală e făptura femeii care imploră iubirea: Acum neclintit rămîi și strig,/ Doamne, de ce nu ai făcut atunci/ Să vină cineva să-i dea de veste/ Să se apropie cu ochii-nchiși/ Că trupul meu asemenea ielelor
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
că trăznaia se realizează. Și că, într-una din zilele lui martie, aprilie, cît va mai dura expediția, îl vom auzi, la BBC, - tradus și în limba română - pe prințul Frederik spunîndu-ne povestea, ... să zicem a Hainelor celor noi ale împăratului: A fost odată ca niciodată un împărat căruia îi plăcea mereu să se îmbrace în haine noi și care tot timpul se fîțîia înaintea oglinzii iubindu-se atîta pe sine... Într-o zi, - ne povestește Frederik - la împărăție apar doi
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
una din zilele lui martie, aprilie, cît va mai dura expediția, îl vom auzi, la BBC, - tradus și în limba română - pe prințul Frederik spunîndu-ne povestea, ... să zicem a Hainelor celor noi ale împăratului: A fost odată ca niciodată un împărat căruia îi plăcea mereu să se îmbrace în haine noi și care tot timpul se fîțîia înaintea oglinzii iubindu-se atîta pe sine... Într-o zi, - ne povestește Frederik - la împărăție apar doi escroci mari ce se laudă că ei
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
Nimic, nici o stofă. Lucrînd, escrocii vîră în buzunarele lor firele de mătase și de aur, continuînd să lucreze la războaiele goale și care acționează în vid. Cînd escrocii anunță că stofa-i gata (UTOPIA, adică zexe, fără să fie nimic) împăratul cel mereu îndrăgostit de haine noi, îl trimite pe cel mai bun sfetnic al său, să vadă materialul. Nu că el, împăratul, s-ar fi temut să nu facă față probei, că ar fi putut fi un rău sau un
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
care acționează în vid. Cînd escrocii anunță că stofa-i gata (UTOPIA, adică zexe, fără să fie nimic) împăratul cel mereu îndrăgostit de haine noi, îl trimite pe cel mai bun sfetnic al său, să vadă materialul. Nu că el, împăratul, s-ar fi temut să nu facă față probei, că ar fi putut fi un rău sau un prost... Dar, e mai bine, - așa, obiectiv. Se duce primul sfetnic. Se uită la stofă, nu vede nimic. Escrocii o lăudau... Atunci
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
obiectiv. Se duce primul sfetnic. Se uită la stofă, nu vede nimic. Escrocii o lăudau... Atunci, sfetnicul, ca să nu se facă de rîs că e un viclean sau un tîmpit, începe să exclame: "Vai ce desene frumoase! Vai ce culori!" Împăratul, auzind, și tare curios, trimite pe un al doilea sfetnic, să probeze... Și acesta pățește la fel. Minte, oricît de bun și de drept era... Și-așa, cu toții ce se perindă pe-acolo, în timp ce escrocii triumfă... Atunci, convins, împăratul, fălos
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
culori!" Împăratul, auzind, și tare curios, trimite pe un al doilea sfetnic, să probeze... Și acesta pățește la fel. Minte, oricît de bun și de drept era... Și-așa, cu toții ce se perindă pe-acolo, în timp ce escrocii triumfă... Atunci, convins, împăratul, fălos, și care toată ziua se uita și se învîrtea în fața oglinzii, se decide să se ducă, personal, să vadă stofa abia țesută. Se duce, nu vede nici o stofă, desigur, dar face ca toți ceilalți, să nu treacă drept un
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
desigur, dar face ca toți ceilalți, să nu treacă drept un prost sau vreun hoț. " Ce stofă frumoasă! - se minuna el, - făcîndu-se că vede acolo ce nici nu putea vedea, întrucît escrocii nu făcuseră nimic! Văzînd acestea, escrocii îi propuseră împăratului să nu mai stea pe gînduri și să-i facă ei niște haine nou-nouțe din stofa aia de care zicea că-i atît de frumoasă (sanchi! n.n.) Împăratul acceptă. Escrocii se fac că-i iau măsura; se fac că-i
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
putea vedea, întrucît escrocii nu făcuseră nimic! Văzînd acestea, escrocii îi propuseră împăratului să nu mai stea pe gînduri și să-i facă ei niște haine nou-nouțe din stofa aia de care zicea că-i atît de frumoasă (sanchi! n.n.) Împăratul acceptă. Escrocii se fac că-i iau măsura; se fac că-i croiesc hainele; se fac că i le pun pe el; se fac că-i mai croiesc și o trenă pentru ceremonii, totul, dar absolut totul, nimic, fals, zero
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
i le pun pe el; se fac că-i mai croiesc și o trenă pentru ceremonii, totul, dar absolut totul, nimic, fals, zero: o minciună și-o prefăcătorie, ca toate programele politice. La urmă de tot, escrocii, îmbrăcîndu-l, cică, pe împărat, îl iau cu alai cu toți curtenii, la plimbare. Cum mergea împăratul așa în alaiul său, aclamat, un copil care îl vede, strigă tare: ÎMPĂRATUL E GOL! Tatăl lui vrea să-i astupe gura. Nimic, - poporul începe și el să
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
o trenă pentru ceremonii, totul, dar absolut totul, nimic, fals, zero: o minciună și-o prefăcătorie, ca toate programele politice. La urmă de tot, escrocii, îmbrăcîndu-l, cică, pe împărat, îl iau cu alai cu toți curtenii, la plimbare. Cum mergea împăratul așa în alaiul său, aclamat, un copil care îl vede, strigă tare: ÎMPĂRATUL E GOL! Tatăl lui vrea să-i astupe gura. Nimic, - poporul începe și el să strige, ca și copilul, ÎMPĂRATUL E GOL! Sau Jos Utopia!... Dragă Frederik
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
și-o prefăcătorie, ca toate programele politice. La urmă de tot, escrocii, îmbrăcîndu-l, cică, pe împărat, îl iau cu alai cu toți curtenii, la plimbare. Cum mergea împăratul așa în alaiul său, aclamat, un copil care îl vede, strigă tare: ÎMPĂRATUL E GOL! Tatăl lui vrea să-i astupe gura. Nimic, - poporul începe și el să strige, ca și copilul, ÎMPĂRATUL E GOL! Sau Jos Utopia!... Dragă Frederik,... dacă, ajungînd aici, vei auzi un hohot de rîs zgîlțîind toată planeta, cu
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]