962 matches
-
ar fi nuntit pe spatele lui, tăvălindu-l zăcut și moale, torturîndu-l cînd și cînd cu biciul tăios al muchiei de aripă. Năruindu-l cu ecoul tremurător al zbaterii lor... "Plouă cu vin..." Își spuse; și hoitul i se încruntă împietrit și proaspăt sub tulbureala beată a pianului. Un balamuc de sunete și tot îi palpita lui în lăuntru; frămîntîn- du-l, mucegăindu-l și uimindu-l cu fiecare șoaptă ce îi strecura. Lucruri pe care el nu le știa despre sine
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
Tamarei . Se hotăra cu dânsul ce-i . El stă din nou în fața ei , Dar , Doamne! Cine să-l cunoască? Ce crunt mai știe să privească ! Ce plin de iad e !Ce-nnegrit De uriașă vrăjmășie ! Răceală de mormânt adie De pe obrazu-i împietrit . Piei duh al îndoielii crunte ! Cerescul spirit i-a răspuns . De-ajuns ai triumfat , de-ajuns; Dar judecată , să te-nfrunte , În clipa asta a venit , Și Domnul drept a osândit ! Azi ,de-ndoieli ea nu se teme , Cu-al
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
clipa aceea în care Jidovul încercuit vede căștile grele ale jandarmilor nemți. ACESTA este precum fiul regelui care a plecat o dată în oraș Unde a văzut lumea cea adevărată: mizeria, boala, bătrânețea și moartea. ACESTA poate fi comparat cu fața împietrită a aceluia care a înțeles că a fost părăsit pentru totdeauna. Sau cu vorbele doctorului ce nu îi mai dau nici o speranță. Pentru că ACESTA înseamnă zidul din stâncă pe care l-am atins - Înțelegând că-i zidul ce nu se
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
voce puternică, de nerecunoscut: - Che putana! Ea își puse mâna la gură, se dădu un pas înapoi, pe urmă încă unul; făcu repede stângamprejur și fugi printre mărăcini cu picioarele ei lungi. Am rămas în loc o bucată de vreme, ca împietrit. Fruntea îmi era plină de sudoare. Mi-am revenit auzind-o pe mătușă-mea strigându- mă la masă. În următoarele patru zile cât am mai stat la tata-mare n-am zărit-o deloc pe Suzana. Deși uneori aveam impresia că
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
după cunoștințele pe care le avea despre opera lui, Dragomir era cel mai îndreptățit să vorbească despre filozof, și totuși nu a făcut-o: a stat așezat pe un scaun, lipit de perete, și a privit spectacolul cu o mimică împietrită. Fața sa ridată de fumător incorigibil (trecuse deja prin două infarcte) era efigia inexpresivă a unui om pentru care ieșirea în public nu mai însemna nimic. Și mai există un motiv pentru care Dragomir alesese scrisul ca mod de conservare
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
exasperate, țîșnesc fantasmele fanteziei cele mai impenitente: "...cu umbre, lande, doamne în crinolină albă. (În crin, o lină, albă, zadarnică ardoare.) Cu ore, lan de doamne. (În crinolină albă: za darnică, ard oare?) Cu doamne-n voal (ten palid, ovaluri împietrite). Cu doamne-nvoalte ('n palid, - o, valuri împietrite!) Cu doamne nulipare. Cu-n umede rumori eoliene (din insule Hebride, nu Lipare), un evantai de doamne nulipare. Într-un tîrziu fief; regate - norii. Într-un tîrziu, fie fregate - norii!) Cu nume de
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
cu umbre, lande, doamne în crinolină albă. (În crin, o lină, albă, zadarnică ardoare.) Cu ore, lan de doamne. (În crinolină albă: za darnică, ard oare?) Cu doamne-n voal (ten palid, ovaluri împietrite). Cu doamne-nvoalte ('n palid, - o, valuri împietrite!) Cu doamne nulipare. Cu-n umede rumori eoliene (din insule Hebride, nu Lipare), un evantai de doamne nulipare. Într-un tîrziu fief; regate - norii. Într-un tîrziu, fie fregate - norii!) Cu nume de rumori eoliene: Aura, Favonia, Zéphyrine. Cu Umbre
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
într-o carte). Ori un grandios decor mort, o istorie provocatoare prin contrastul sau față de prezentul viu: "Oare lașitate se cheamă întîrzierea în utopii?/ Voci. Mereu voci. Stau în camera mea/ ca-ntr-un templu de cretă/ ca-ntr-un împietrit Babilon. De-o parte și de alta cărțile./ Dincolo sau dincoace de fereastră-i visarea?" (Preludii pentru trompeta și patru pereți). Cartea nu e, ca la autorul Herodiadei, o hieroglifa a Neantului, o răscruce a limbajului cu Absolutul, ci o
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
Dezbrăcate să/ celebreze, la mormîntul copilăriei lor, la gura peșterii, «sărbătoarea/ trandafirilor care ascund ieșirea/ genitală pe lumea/ cealaltă» - iaca! Speriate de țipătul continuu, de alaltăieri, al/ unei cucuvele...// Femei îngenuncheate la cules, nu/ departe de o grămadă de bărbați împietriți, pe care își fierb mămăliga” ( Te învăluie un miros de arsură, fără să ardă ceva). Peste tot plutește un sacrilegiu vesel, precum cel analizat de M. Bahtin, în legătură cu Rabelais, probă că meridianele arhaice își răspund. Realismul grotesc sau carnavalescul, spre
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
nord. Copilașii ăștia de lut, diferiți unii de alții, ne salutau de pe fundul ieslelor unde erau puși și, cu toate că Maestrul nu le pictase încă fețele, păreau că erau plini de viață. Wang-Ficat ne mărturisi că Maestrul rămânea zilnic așa ca împietrit și că, uneori, noaptea, nici nu se culca. Dar la o anumită oră, ca mișcat de nu știu ce resort, începea să frământe lutul pe planșetă, până-l făcea moale și omogen. Putea să rămână așa fără să facă nimic o zi
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]
-
că moartea meșterului ar fi putut opri progresul arhitecturii bisericești. În schimb, meșterul a plătit cu viața pentru mândria lui. Unii spun că Manole n-ar fi trebuit să o jertfească pe Ana. Se prea poate ca Dumnezeu, cunoscând inima împietrită a domnitorului, să fi zădărnicit special lucrarea pentru a evita tragicul sfârșit. Fiindcă, de multe ori, pe acele meleaguri, era mai bine să nu faci nimic, decât să faci un lucru nemaipomenit. A fost odată ca-n povești, a fost
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
dar nu tocmai din acelea cu teroriști. Și ei continuă... de-au ajuns să omoare și români tocmai în Iberia. Dar, înăuntru, teroriștii suntem noi. Și azi și mâine, ca și ieri. Oare când vom dărâma și noi zidul/gardul împietrit? Să mai călătorim puțin, psihi-mu! Paremiologii, și nu numai ei, vor fi observat desigur inversiunea lac-puț din titlu. A fost din partea mea o timidă încercare de adaptare la politica românească de astăzi. Adică: viceversa.
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
ochii observatorilor îl cercetau drept creatură necunoscută, de neînțeles. Dintr-o astfel de noapte rămâneau toți în urechi cu noțiuni de o masivitate apăsătoare, de metal greu, ce începeau să ocupe în conștiințe locul unor piloni. Lozinci bombastice, sforăitoare, părți împietrite ale unei scheme de valori strivitoare. Însăși scara valorilor era o schemă. Societatea - în mare și în mic -, așișderea omul, gândirea, vorbirea, toate erau schemă. Schematizarea trebuia să evite ieșirea din canon, imprevizibilitatea, surpriza cu conținutul ei incomod, uneori riscant
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
cu umbre, lande, doamne în crinolină albă. (În crin, o lină, albă, zadarnică ardoare.) Cu umbre, lan de doamne. (În crinolină albă: za darnică, ard oare?) Cu doamne-n voal (ten palid, ovaluri împetrite!) Cu doamne-n-voalate ('n palid, o, valuri împietrite!)" (p. 31). De tot hazul este proza In care debutează în stilul unui discurs critic modern sufocat de cuvinte alcătuite cu prefixul "in" (ineficace, inactual, inacceptabil, inconsistent, inutil, inalterabil, inuman, inacesibil, indecent, invalid, incomod, incomparabil etc.). O simplă pauză introdusă
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
întrebam cum ar fi procedat el în situația dată. Cotruș s-a stins cu cîteva luni înainte de sora mea, într-un spital din Cluj. L-am vizitat, împreună cu Marius, la care ținea foarte mult, chiar în preziua morții. Am asistat, împietrită, la scena în care a fost bărbierit pentru ultima oară, de un prieten al său, care îi făcea serviciul acesta și cînd a suportat un alt fel de condamnare. El zîmbea. Poate se gîndea că, dacă atunci a scăpat cu
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
primi interpretarea, oricare ar fi ea. Iar pentru asta e nevoie de receptivitate. Toată structura cărții lui Pleșu stă pe acest termen: receptivitate. Ești receptiv, înseamnă că solzii ți-au căzut de pe ochi și poți înțelege. Nu ești receptiv, inima împietrită va bloca întîlnirea cu mesajul evanghelic. Sub unghiul toleranței față de latura ininteligibilă a pildelor, Andrei Pleșu este un apărător al lui Iisus. Dacă pericopele sunt ezoterice, vina neînțelegerii nu ține de obscuritatea emițătorului divin, ci doar de proasta plasare a
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
îl asalta să vină la salut. "Hai bă, Vocea Romnâniei! Ai venit să te uiți la meci?" Odată cu jocul slab al Rapidului scade și entuziasmul. Liderul de galerie pare că nu înțelege ce se întâmplă pe gazon și se uită împietrit. "Hai bă, Vocea României! Ai venit să te uiți la meci? Mai cântăm și noi azi?", îi strigă un fan lui Bulgaru. Momentul greu al echipei a fost imediat simțit. Fără a mai aștepta îndemnul liderului, fanii au preluat inițiativa
Poveste din galeria Rapidului la meciul cu Legia Varşovia: "Bă nu joacă nimic, dar uite ce galerie mişto avem!" () [Corola-journal/Journalistic/76460_a_77785]
-
Zidul Plângerii noastre singura scenă din viață/ în care te simți tu însuți/ spatele la public cu degetele răsfirate, plângând/ cu inima pe zidul de granit/ te rogi pentru copiii tăi, poporul tău/ când lume-ți pare surdă..../ și zidul împietrit îți dă/ speranță/ îl părăsești, încet, cu fața spre el/ simțindu-i încă energia/ te întorci apoi spre cei care te-au rănit, ne-au rănit/ și încerci din nou să-nfrunți/ legea junglei noastre./ Ierusalimul meu, redă-mă..." (Noaptea
Cele opt note ale gamei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7647_a_8972]
-
acest spațiu de starea de coșmar pe care imaginația bolnavă a comunismului a așezat-o în sufletul și în măruntaiele sale. Scriitorul Ștefan Drăghici, prin al cărui efort ieșit din comun s-a putut clinti cîte ceva în această lume împietrită, asistă acum, ca într-un scenariu suprarealist, cum predecesorul său de la cultură, actualul șef al campaniei PDSR și fostul secretar de partid al Inspectoratului de miliție Călărași, plagiatorul lui Pompei Samarian într-o Istorie a Călărașilor, pe numele său Constantin
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
de ostatici vor răscumpăra sângele acela... În vreme ce noi petrecem, ei sunt adunați... casă cu casă... Chipul doctorului rămase imobil. Auzise ceva, dar crezuse că ordinul va fi anulat. Toți îi așteptau răspunsul. Un răspuns trebuia să iasă printre buzele lui împietrite. Să întrebe, de exemplu, de ce-mi spui mie toate astea? Sau: te-am invitat ca pe un prieten, onorează-mă așa cum te onorez și eu. Sau pur și simplu să rostească vechea formulă despre masa batjocorită. După care, așa cum
ISMAIL KADARE Cina blestemată by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/3276_a_4601]
-
O femeie din Liverpool a rămas împietrită când, logându-se pe facebook, a descoperit un mesaj de la fiul ei, pe care îl dăduse spre adoptie, cu mai bine de 36 de ani în urmă. autor: Cerasela Stafie Pat Corlett, a fost contactată pe rețeaua socială anul trecut de către
Facebook reuneşte o familie: Şi-a găsit mama care l-a dat spre adopţie cu 36 de ani în urmă () [Corola-journal/Journalistic/69693_a_71018]
-
am privit stupefiați. Ce-l supărase pe bătrînul poet? Ce voia să spună? Cui i se adresase? E posibil să-i fi displăcut chiar pe-atît poemele citite? (...) Acum, după intervenția inopinată a bătrînului poet clujean, Blaga își întoarse chipul parcă împietrit spre acesta, rostind încet, cu o perfect simulată inocență: - Poți să știi ce e talentul? Vorbise diplomatul. Apoi, după o scurtă pauză, categoric, fără replică: - Este un lucru bun! Împreună cu Baconsky, am răsuflat adînc, liniștiți. Poemul a fost salvat. Cenaclul
Blaga în evocări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5245_a_6570]
-
încearcă să o menajeze, ea vrea să afle pînă la capăt insuportabilul adevăr și se întîlnește cu tînărul, care îi povestește în amănunt ultimele luni ale poetului, gazat la 3 octombrie 1944. Relatarea Genevièvei către Maritain e de o simplitate împietrita: "soțul meu, sosit la Auschwitz la începutul lui iunie 1944 și care declarase că e scriitor, a fost din această cauză cu atît mai chinuit ". Dar de o vitalitate morală și intelectuală pe care tînărul medic declară că nu a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
obiect de cult din Cortul Mărturiei, realizat după indicațiile lui Dumnezeu. El reprezenta pentru evrei semnul vizibil al prezentei lui Dumnezeu în mijlocul poporului. Reprezentanții bisericii spun că ar fi un argument de necontestat al faptului că Dumnezeu există, multe "suflete împietrite urmând să fie convertite la credință". Biserica Ortodoxă din Etiopia susține că are Cufărul Sacru. Obiectul de cult ar fi adăpostit în Biserica "Sf. Maria” din Aksum. Cufărul ar putea fi mutat din cauza lucrărilor de renovare la care va fi
Misterul "Chivotului Legii", pe cale de a fi elucidat () [Corola-journal/Journalistic/62545_a_63870]
-
nu numai aici. Satul era un sat cum nu se mai văd în zilele noastre, dacă ar fi iarnă ar fi ca o mocirlă mustind de apă și împroșcînd cu noroi în toate direcțiile, acum amintește de altceva, de resturile împietrite ale unei civilizații străvechi, acoperite de praf, așa cum, mai devreme sau mai tîrziu, se întîmplă cu muzeele în aer liber. Au ajuns într-o piață și acolo era palatul. Bătrînul s-a dus să sune un clopoțel la poarta de
José Saramago - Călătoria elefantului by Mioara Caragea () [Corola-journal/Journalistic/6458_a_7783]