5,710 matches
-
tu, Eva? Nu e vorba despre dragoste, ci despre putere. În spatele lui Stridie apune soarele. În spatele lui sunt scaieți rusești, mătură scoțiană și iederă japoneză. În spatele lui, lumea întreagă este cu susul în jos. Și Mona, cu ruinele civilizației occidentale împletite în păr, cu piesele plasei de prins visele și cu pietrele chinezești de ghicit, se uită în poală la unghiile ei negre și zice: — Stridie, să știi că nu e bine ce-ai făcut. Stridie își vâră mâna în mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
sub pălăria mucegăită în magazia închisorii, gemenii stau pe genunchiul tatălui, cu nasurile lipite de geam, mama lor se sprijină cu tîmpla de umărul soțului, fata în minijupe își mișcă genunchii goi în ritmul mizicii, o bătrînă cu ochelari, care împletește de zor, face cînd și cînd o pauză, așternînd pe pieptul bătrînului bucata împletită, iar Dorin, încă transpirat de fuga pînă la autogară, stă jos, la ușa din spate, cu bărbia pe genunchi și cu privirea pierdută în gol. Muzica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pe genunchi, apoi, cînd obosește, ori cînd simte că s-a odihnit, își încrucișează brațele la piept; cîteodată mai trage cu coada ochiului spre femeia de alături, încruntîndu-se, rămînînd așa un timp. Singurii treji în toată cursa sînt bătrîna care împletește și șoferul. Ștergătoarele de parbriz abia mai dovedesc să măture zăpada, ceea ce-l face pe șofer să încetinească uneori. Pe șosea au început să apară mici valuri albe, la curbe, ori între capetele podurilor de beton. La o curbă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
broboadă cățelușa după ce a hrănit-o cu carne de la o jumătate de pui, strîngînd-o la piept, îngrozită de gîndul că omul cu pălăriuță ar putea să i-o ia dacă adoarme. La masa de alături, bătrîna cu andrelele continuă să împletească, ascultînd răsuflarea liniștită a bătrînului. Mircea Emil doarme dus, întins pe cele trei scaune, țăranul și țăranca au pus scaunele alături și se sprijină umăr în umăr, arhitectul s-a aciuat la o masă, cu piciorul bolnav ridicat pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Emil, întins pe cele trei scaune, doarme dus, cu palmele sub cap, cu pălăriuța peste obraz. De teama lui, pe la miezul nopții, bătrîna cu cățelușa învelită în broboadă s-a retras la masa vecină cu cea a bătrînei care a împletit. Părinții copiilor, îngrijorați că i-ar putea scăpa din brațe, au lipit cîteva scaune, peste care și-au așternut hainele, improvizînd un pat, în care au culcat copiii. Femeia și-a culcat fruntea pe o masă iar tatăl, călare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
acum, tocmai pentru că fusese pus să se gândească la ceea ce simțea, Bull nu prea putea să afirme că simțea efectiv durere. Era mai degrabă vorba de o sensibilitate exacerbată, un fel de mesaje neuronale cu totul noi, în care se împleteau afectul și voliția; sentimentul de a fi atins și de a dori să atingi. — John, poți să-mi descrii durerile acestea? întrebă Margoulies. Din nou, vocea venea de undeva din zona sudică a lui Bull. Capul său brun dispăruse încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
doi bani, dorințele periculoase, izvorâte din frustrare - și cea a omului liniștit, aproape rafinat, care o primise. Lipsit de suspensorul cu buline și îmbrăcat în marouri și bejuri autumnale, Razza Rob arăta serios și atent. Pe când reportofonul înregistra conștiincios, își împleti degetele și îi dădu niște replici profunde, grave. Aș zice că, dat fiind că noțiuni precum „revoltă“ sau „repulsie“ există doar la nivel mental, este o prostie să încercăm să delimităm elementele care le-ar putea genera de cele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
chineze surprinsă în evoluția sa de la antic la modern și contemporan, menționând și figurile remarcabile ale unor arhitecți de seamă. Învățământul, știința și tehnologia, alături de medicina tradițională sunt capitole de referință pentru a descifra cum tradiția și vechea înțelepciune se împletesc cu ultimele cuceriri ale geniului uman în materie, într-un sistem coerent cu sine și capabil a furniza expertiză de primă mână pentru decidenții din societate. Un capitol important și actual prin conținutul său se referă la protecția mediului, una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ale omenirii, chestiune deja ideologizată în anumite părți ale lumii și în diverse societăți. Îndelungata și fascinanta istorie a Chinei este evocată alături de cele mai importante descoperiri arheologice făcute pe teritoriul acestei țări, iar aceste informații sunt convenabil și atent împletite cu operele istoriografice celebre și legendele istorice pline de farmec și mister. Literatura înaltă, clasică și cea populară cu toate genurile lor specifice sunt și ele prezente în cuprinsul lucrării ilustrând geniul popular, ca și talentul unor mari literați născuți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
adresa afabil lui Corleone cu „nea Mitică”! Acest „nea” și acest „Mitică” transmit populației uitătoare la televizor mesaje simple și puternice: Geoană și Dragomir au un trecut comun, au păzit porcii împreună, au spart ceapa în patru în Boeing, au împletit diplomația cu bișnița pe la Bruxelles sau Washington, diplomatul și barbugiul fiind, la urma urmei, doi românași de-ai noștri. Mai mult, „nea” este prescurtarea lui „nenea”. Cel mai tânăr, mai presupus a fi lipsit de experiență, îi spune cotoșmanului matur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pomeni nas În nas cu Hilfe. Hilfe nu era singur. În fața lui ședea o doamnă În vîrstă, pe care-o ajuta să desfășoare un ghem de lînă. MÎinile erau prinse ca-n cătușe În lîna aceea aspră, din care se Împletesc de obicei ciorapi pentru marinari. MÎna dreaptă avea Încheietura prinsă Într-un soi de bandaj gros, În jurul căruia bătrîna Înfășura cu sîrg lîna. Era un spectacol comic și trist În același timp. Rowe zări buzunarul umflat, În care Hilfe vîrÎse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
se păruse gol și steril, o expulzare de țesut inutil. Am vizualizat în gând habitaclul mașinii lui Helen, duritatea lui de crom și vinilin, adus la viață de sperma mea, transformat într-un alcov de flori exotice, cu plante târâtoare împletite prin trapa de aerisire, podeaua și scaunele pline de iarbă umedă, luxuriantă. Uitându-mă spre Helen, pe când ea accelera de-a lungul punții descoperite a autostrăzii, m-am întrebat brusc cum aș putea-o răni. M-am gândit s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
învățată.“ Acela a mai tras un zero. „Femeia mea știe să lucreze lucruri de menaj, să facă prăjituri de tot neamul, bucate la mese mari.“ Acela a mai tras un zero. „Femeia mea știe să coase broderii artistice, coase flori, împletește, face flanele cu mașina sau cu mâna. Uite câte talente are femeia mea!“ Acela a mai tras un zero. La urmă a adăugat: „Femeia mea are frica lui Dumnezeu și este credincioasă!“ Acela a pus un unu înainte, după ce pusese
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
accede la vârful piramidei erau mai mari. Într-un atare sistem, gândirea era întemnițată și, constant, insultată. Minciuna fusese instituționalizată și își conferise o funcție socială precisă. Pentru Kolakovski, revoluțiile sunt, în ultima instanță, inutile; în textura lor sângeroasă se împletesc farsa și strategia, iar mijloacele violente nu pot decât să genereze norme injuste și atrocități sistematice: «De-a lungul istoriei, masele au fost folosite sub diverse standarde ideologice pentru a înlătura clasele privilegiate ale momentului; totuși rezultatul a fost doar
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cultură. Marele critic Garabet Ibrăileanu afirma: „Cultura nu e un lux, este un strict necesar. Fără cultură un popor nu poate rezista în concurența vitală dintre popoare.” Făcând deosebire între cultură și civilizație, filozoful Petre Țuțea scria că: „Omul este împletit din natură și cultură. [...] Cultura este zămislită de puterile sufletești, iar civilizația de rațiunea zămislitoare de bunuri materiale.” Părintele Teofil Pârâian are și domnia sa o părere: „Ce este un om cult? Un om care învață tot și uită tot! Dar
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
furios. - Bine, mișto, am îngăimat, trăgându-mi pătura peste urechi. - Zău? - Da, da... - Am mai învățat ceva, zise ea, pocnind de veselie. - Bravo, Mona, dar e șapte... - Ascultă! Începu să zgârie corzile cu furie. Știam prea bine ce încerca să împletească din notele zbuciumate: Ashes To Ashes al lui Bowie. Dar nu era bine, nu, nu era bine deloc, hotărât lucru. - Mona, am zis, termină. Înnebunesc. Nu m-a auzit. Mânuia vioara cu ochii închiși, din când în când își dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de pagini și povestirea a început să te pasioneze. La un moment dat observi: „Dar fraza asta nu mi se pare nouă. Mi se pare chiar că am mai citit acest pasaj.“ E clar: sunt motive ce revin, textul e împletit cu repetiții, care servesc la exprimarea fluctuației timpului. Ești un cititor sensibil la asemenea subtilități, gata să captezi intențiile autorului, nimic nu-ți scapă. În același timp, însă, ești puțin dezamăgit; tocmai acum, când începeai să fii cu-adevărat interesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
i se facă sete și regreta că nu luase apă cu sine. Bău cu sete și, între timp, o privi pe fetiță. Era încă mică - să fi avut vreo unsprezece, doisprezece ani - și avea un chip plăcut, sincer. Avea părul împletit în codițe de care erau prinse mărgeluțe. Purta o rochie albastru-decolorat, aproape albită de atâtea spălări, și o pereche de teniși uzați. — Locuiești aici? o întrebă el. La orfelinat? Ea încuviință dând din cap. — Sunt aici de aproape un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ea recupera, deoarece dormea câteva ore în după-amiezile de sâmbătă, iar duminica nu se scula niciodată devreme. Așa că o oră de somn pierdută pe la două-trei în fiecare dimineață nu avea nici o importanță. Nu de mult, în timp ce își aștepta rândul la împletit părul la salonul Fă-mă frumoasă, remarcase într-o revistă un articol despre somn. Era un doctor vestit, citise ea, care știa totul despre somn și avea câteva sfaturi pentru cei care sufereau de insomnie. Acest doctor Shapiro avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Ramotswe, care nu avea nevoie de coș, îl cumpărase ca s-o ajute. Era un coș tradițional botswanez, cu model în împletitură. — Semnele astea de aici sunt lacrimi, îi explică ea. Girafa le dăruiește femeilor lacrimile ei, iar ele le împletesc în coș. Americanca primi coșul politicoasă, cum era obiceiul în Botswana, cu ambele mâini. Cât de nepoliticoși sunt oamenii care primesc darurile cu o singură mână, de parcă îl smulg de la cel care le oferă; ea știa lecția. — Sunteți foarte amabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și urît mirositoare din găleată gudronă ambarcațiunea, strecurînd-o Între Încheieturi și acoperindu-le cu trei straturi succesive, pe dinăuntru și pe dinafară, obținînd astfel o barcă hidrofugă pe cinste. Ridică apoi, de la prova la pupa, un fel de cort scund, Împletit din trestii și ramuri, care proteja perfect de soare, și sfîrși prin a Înlocui ultimele două bănci cu patul pe care Îi obligase pe Souza și Ferreira să-l aducă din peștera de pe faleză. Încărcară mîncarea, apa, armele și sacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
din mărfurile astea nu prea mult, parcă le trecuse cheful de cîștig ori deveniseră înțelepți și pricepuseră că oricare cîștig în Vladia nu avea cum să iasă. Lumea se așeza cuminte în fața prăvăliei, unii veneau cu scăunele de acasă, femeile împleteau pieptare din lînă veche, deșirată din alte haine, se puneau la taifas, îl mai înjurau pe Iacobescu, ori pe Bercu, ori pe Șmil că o duc prea bine și continuau pălăvrăgeala cu cele mai proaspete amintiri despre prințul Șerban Pangratty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
gît. Era semnul sigur al emoției, o emoție specială, asemănătoare, probabil, cu aceea care cuprinde orice fiară de pradă cînd se pregătește să facă saltul decisiv. Locotenentul Georgescu îi oferea, se pare, celălalt fir de care avea nevoie pentru a împleti ceva din toată afacerea asta. Basarab Cantacuzino voia să provoace, cum s-ar spune, revărsarea paharului, să-i determine să-și dea seama că pot face ceva. Se vede că reușise și încă destul de rapid. Ori poate nu mersese pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și să-și controleze respirația, se cam lenevise, treaba i-o făcea "garda civică" și el începuse să se îngrașe. "Nu eram sigur că..." N-apucă să termine ce avea de spus. Domnișoara K. F. s-a întors împreună cu balansoarul împletit din nuiele, era nemaipomenită, o frumusețe severă, interogativă. îmbrăcată, de astă dată, în alb, toată numai dantele, panglici și funde, chiar era ieșită dintr-un basm. "Frumoasa din pădurea adormită", se gîndi și aproape că roși. Îi treceau tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a reuși, fiecare dintre membrii săi trebuia să-și pună tot sufletul în munca pe care o făcea, ajutându-l, astfel, pe zeu să realizeze acest lucru. Așezați la umbră palmierilor, pe nisipul alb al plajei, bătrânii își petreceau timpul împletind curele din fibră de cocotier și dovedeau atâta îndemânare și atâta sârguința, încât obțineau, cu mijloace atât de primitive, funii care nu erau cu nimic mai slabe decât cele din cânepă. La rândul lor, bătrânele strângeau frunze de arbore de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]