743 matches
-
la mîini. Au asigurare Casco, îmi comunică un vecin din rînd. Dar eu n-am! Nici eu, mă consolează vecinul. Unde am rămas cu firul ideii? A, da. Noi, românii, față de ăia, adică față de noi... ăăă... Na, că m-am împotmolit. Ducă-se naibii comparațiile astea tîmpite între nații! Am ajuns la concluzia că peste tot omul este aproape la fel, cu ceva calități și cu multe defecte nu numai comportamentale. Accentuez că sînt aproape le fel dar nu chiar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
produselor bucovinene, aici fiind vorba de fapt mai ales de vite, trebuie prin urmare căutată în Moldova. Însă aceasta are ea însăși un exces de produse și suferă, chiar și pe timp de pace, din pricina lipsei pieței de desfacere, care împotmolește circuitul puținelor lichidități. Moldova e astfel favorizată numai de războaiele statelor învecinate sau a celor mai îndepărtate din Europa. Plecând de la această situație a Moldovei, binecuvântată astfel de mâna naturii, putem ușor concluziona cât de rea este aceea a Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
un destin cosmic, într-un mers de viață totalitar, dincolo de al cărei orizont nu mai există nimic 42. Vatra satului a fost locul unde s-a așezat familia Eminovici. Copil fiind, lui Mihai nu i-a fost dat să se împotmolească în mlaștina subțire dar sigură (și singură) a unui târg moldav pe care l-a luat mai târziu în derâdere; a nimerit în chiar centrul satului, în preajma bisericii, din care iradiază Dumnezeu 43, trăind din întregul unei lumi pentru acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai fi propriu Iașului marilor uniri (și, de ce nu, marilor iubiri). "O, nefericit loc, bătut de Dumnezeu și soartă!" exclamă, într-un text amar, Nichita Danilov. Spre a continua: "e aici și o anarhie slavă, transplantată de peste Nistru și Prut, împotmolită pentru totdeauna în Bahlui..." La festivitatea lansării, autorul a mărturisit că-i vorba de trăiri încercate la cumpăna dintre '89 și '90. Poate ar fi fost util ca o astfel de datare explicativă să figureze și la finele textului. Întrutotul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care azvârlise în pripă, ceea ce găsise în cale: schimburi de drum, câteva cărți și puținele economii pe care le adunase în anii tulburi din ajunul războiului. Când la Yalta discuțiile contradictorii între Cei Trei Mari Stalin, Churchill și Roosevelt se împotmoliseră și chiar se opriseră în loc, părând imposibil de soluționat problema frontierelor Poloniei, tătucul Stalin scosese pe masă trei bețișoare de chibrit, le așezase cap la cap și, cu acel calm, sub care se căznea să-și ascundă cinismul care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mai putea schimba. M-am Încins și deja a Început să-mi fie frig. Mi-e sete. M-am aplecat și-am băut câțiva pumni de apă din gârla aia și mi s-a lovit mâna În Întuneric de ceva Împotmolit În nămolul malului. Era un catastif Îngreunat de apă pe care l-am aruncat lângă boscheți. - V-am spus că nu-i de glumă cu ăștia, spuse Carol. Îngenuncheat În iarbă ca pentru rugăciune, Hansi Își trecea mâinile prin plete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se păru fără sfârșit. Deveni absent.. O mulțime de gânduri îl năpădiră.. mai ales, „anchetarea” uncheșului.. a tatălui său și a Mădălinei... ce însemna suferința lui, pe lângă sacrificiul lor.. Nu durerea ci, umilința îi devasta sufletul. Simți cum i se împotmolește mintea în învălmășeala aceea de gânduri. Totul s-a petrecut ca un vârtej. Soarele începu să se arate printre vârfurile brazilor. Niște păsări despicară văzduhul ca niște săgeți sclipitoare. Clopotele bisericilor din .. Poiana Teiului... din Fărcașa și din Borca.. începură
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
care mi se propune, nu pot spune decât că devenirea mea a infirmat imaginea tipică a feminității pe care o reprezintă pălăvrăgeala prin care mă identifica tata pe mine ca fiică. Devenirea mea, ca și a lui, nu s-a împotmolit în marasmuri care să țină de gen. Da, îmi șoptește la ureche plină de reproș Virginia Woolf, gândește-te că ești de fapt "fiica" unui "bărbat educat." Într-adevăr, Virginia avea dreptate în privința ei și a femeilor care au trăit
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a organismului. Odată formată, urina este transportată din bazinetul renal prin două conducte musculo-membranoase numite uretere, până la vezică. Ureterele, lungi de aproximativ 25-30cm, nu au calibru uniform ci prezintă niște Îngustări “anatomice”, unde calibrul ureterului este 2-4mm și unde se “Împotmolesc” calculii ce au plecat din rinichi. În spatele ureterului, pe toată lungimea lui, se găsesc și anumiți nervi (femuro-cutanat și genito-crural, ramuri ale plexului lombar) care explică iradierea durerii (de cele mai multe ori tipică!) din colica nefretică , din regiunea lombară, oblic și
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
mai tare, cu atât acest lucru se va Întâmpla mai rapid. Mexicul a pornit pe calea cea bună, efectuând reforma angro, dar apoi, dintr-o mulțime de motive, tangibile și intangibile, a rămas acolo și reforma en détail s-a Împotmolit. Cu cât Mexicul rămâne mai mult În drum, cu atât va fi călcat mai mult de alții. COMPANIILE ȘI PĂMÂNTUL PLAT UNSPREZECE Cum fac față companiile Găsește simplitatea dincolo de neorânuială. Găsește armonia din conflict. În miezul greutăților se află oportunitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
devin mai religioși, mai atașați de castele/subcastele din care provin, mai radicali În gândire, mai dornici să șterpelească decât să creeze, șși ț privesc politica murdară ca pe singurul mod de a obține mobilitate, de vreme ce mobilitatea economică s-a Împotmolit“, afirmă Vivek Paul de la compania Wipro. O fi având India cea mai inteligentă avangardă high-tech din lume, dar dacă nu găsește un mod de a aduce la liman pe tot mai mulți dintre cei neputincioși, infirmi, semianalfabeți și neasistați social
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
proprii - reprezintă o forță redutabilă În vederea păstrării și a creșterii autonomiei și specificității culturale. Platforma lumii plate Îți permite să iei cultura ta regională și să o Încarci În computer pentru a o transmite lumii. Aceasta nu Înseamnă că rămâi Împotmolit la nivelul celor care descarcă produse gen Mickey Mouse și McDonald’s. Nu, de trei ori nu. Astăzi poți să-ți scrii propriul cântec, să creezi o versiune podcast În orice limbă dorești, și să-l Împărtășești lumii Întregi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pe care nu le-aș fi făcut niciodată fără el. Craig Mundie, director tehnic la Microsoft, m-a inițiat În domeniul evoluțiilor tehnologice care au făcut posibilă aplatizarea Pământului și s-a asigurat că, scriind despre ele, nu mă voi Împotmoli pe traseu. Domnia Sa s-a dovedit a fi un dascăl neobosit și exigent. Paul Romer, economist la Universitatea Stanford, care a adus o contribuție masivă la dezvoltarea economiei contemporane, și-a făcut timp să citească manuscrisul cărții, punând ceva din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
a provocat dezastrul economic multor popoare; libertinajul spiritual a creat societatea satanizată americană. Toți au schimbat obiectul de adorație. Hristos a devenit un ins oarecare, mai elevat între alți oameni; finalitatea vieții a fost mutată pe pământ unde s-a împotmolit în patimile libertine. Deasupra tuturor tronează, în sens negativ, poporul evreu, care instigă și întreține stadiul moral cel mai de jos cu puțință, cum îl demască Elie Ravage. De ce? Răspunsul ni-l dă Sfântul Apostol Pavel (Tesalonicieni 3, 14-16): „Bisericile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
atras de la bun început către aceste locuri. În spatele plajei, o cărare duce în diagonală la satul așezat spre interior, dar dacă urmezi drumul drept înainte, ajungi la un intrând foarte atrăgător cu un minunat chei din piatră, povârnit, un golfuleț împotmolit de mâl și complet părăsit. Bănuiesc că, pe vremuri, era folosit pentru bărcile de pescuit, care se avântă acum departe, spre nord: uneori le zăresc pe fâșia mea de mare, altminteri remarcabil de pustie, în spatele intrândului, a fost cioplită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
poți face să înnebunească de suferință și regret, o poți face să se îndrăgostească din nou de tine în chip disperat, ne poți distruge pe amândoi. — Gilbert, oprește-te. N-am de gând să joc jocul tău și să mă împotmolesc în mocirla ta. N-ai decât să te împotmolești de unul singur și să visezi de unul singur. De ce n-a venit Lizzie să-mi spună ea ce gândește și ce vrea? Se teme să dea ochii cu mine pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
poți face să se îndrăgostească din nou de tine în chip disperat, ne poți distruge pe amândoi. — Gilbert, oprește-te. N-am de gând să joc jocul tău și să mă împotmolesc în mocirla ta. N-ai decât să te împotmolești de unul singur și să visezi de unul singur. De ce n-a venit Lizzie să-mi spună ea ce gândește și ce vrea? Se teme să dea ochii cu mine pentru că mă iubește. — Charles, dragule, tu știi că țin foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu-mi pierdusem încă mințile din cauza ei. Mi-a povestit, cu tact, numai ceea ce îmi făcea plăcere să aud, despre ratările, și fiasco-urile, și prăbușirile financiare, și dezastrele personale ale altora. Proiectul lui Fritzie de a filma Odiseea se împotmolise în greutăți bănești. Marcus îl dăduse în judecată pe Al din cauza contractului lui Nell; cel de-al treilea soț al Ritei fugise cu un balerin, Fabian fusese din nou internat într-un azil de alienați mintali. Après moi le déluge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
femei. — Ai mai fost în ultima vreme prin Irlanda? Era o întrebare menită întotdeauna să-l declanșeze pe Perry și deci un garantat schimbător de subiecte. — Irlanda! Altă târfă! Doamne, ce idioți sunt irlandezii! Irlandezii suferă stupid, ca o vacă împotmolită într-o mlaștină. Nu pot să înțeleg cum de tolerează englezii această insulă; ar fi trebuit să ajungă la o soluție finală cu mulți ani în urmă, când au încercat. Unde ești tu, Cromwell, acum când e atâta nevoie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
până la limita limitelor, să te găsesc, eu n-am fugit, nu m-am căsătorit cu altcineva, totul s-a întâmplat din vina ta, mă înnebunești dacă începi să... Nu trebuie să vorbim despre lucrurile astea... nu facem decât... să ne împotmolim... și acum nu mai au nici o importanță...Uite ce-i, trebuie să-ți spun anumite lucruri, numai că tu nu vrei să mă asculți... Am reflectat, mi-am spus că nu trebuie să-mi pierd capul din pricina emoției, că aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
orice rațiune. Niciodată, parcă, nu mă impresionase ca acum lipsa lor de noimă. Încercam să mă țin în apropierea țărmului, dar stâncile îmi înfrângeau intenția, nu din rea voință, ci din simplă dezordine, și piciorul îmi aluneca întruna pe povârnișuri, împotmolindu-se în smârcuri îmbâcsite de ierburi, sau împletindu-se în crăpături negre, înfundându-se în hârtoape sau izbindu-se de suprafețe verticale, cu neputință de urcat. Intuiam o lumină pe suprafața mării, și aș fi vrut să pot privi într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
face să crezi că mariajul meu e atât de nefericit? Se uita acum la mine cu o privire aproape vicleană, de parcă era gata să producă o peremptorie probă negativă, la orice i-aș fi răspuns eu. — Hartley, iubito, te-ai împotmolit în mâl. Ai recunoscut tu singură că ești nefericită, și chiar adineaori ai vorbit de suferința acestei nefericiri. — Suferința e altceva, în orice căsnicie există suferință, viața însăși e suferință... dar poate că pentru tine... toate au trecut pe lângă tine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sistematice și-și începe terapia cu „citirea simultană”, la copii mici cu pronunțarea comună (asociată) a unor propoziții scurte, de preferat pe bază de ilustrații. Prin citirea sau vorbirea unisono copilul este abătut de la propriul său limbaj. În caz că copilul se împotmolește, terapeutul n-are voie să se oprească, ci trebuie să citească nestingherit mai departe. Trecerea la cea de-a doua etapă, la vorbirea reflectată, se face lent, și anume vocea profesorului devine din ce în ce mai înceată (slabă) până când acesta imită doar mișcările
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
căci la el mă ntorc, dacă nu întotdeauna cu pasul, cum aș dori, cel puțin cu gândul, să mă verific, să mi dau seama dacă am ajuns undeva, și unde anume sau dacă nu cumva m-am rătăcit, m-am împotmolit și, eventual, cum aș lua-o de la capăt. Cu toată nostalgia, o fac, mai întâi, din nevoia de rigoare, fie ea chiar iluzorie, pe care tot aici am căpătat-o. Multe lucruri aflate mai târziu, în alte părți, mi s-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
jumătatea distanței de animalitate. Sau că, uneori, ceva mai spășiți, scriau că, deși nu este așa și suntem egali de la natură totuși așa trebuie să fie după ce ne naștem din nou întru cultură (Rousseau, în Emile sau despre educație). Se împotmoleau în argumente când să extindă umanitatea rațională asupra tuturor bipezilor fără pene și cu unghii late. Se împotmoleau când să afirme universalitatea scopului în sine, blocându-se în problema libertății pentru toți, a legitimării ei drept constanta universală (Kant, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]