48,029 matches
-
de Educație Rutieră” a fost coinițiat de Asociația Profesională a Politiștilor Locali - “A.I. Cuza” și Poliția Locală Sector 3, în parteneriat cu Primăria Sectorului 3 - București, Inspect oratul Școlar București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației (Universitatea București) și Asociația “Împreună Pas cu Pas”. La prima ediție a proiectului, cea de anul trecut, specialiștii în educația copiilor au realizat un studiu anterior demarării programului educațional, din care a reieșit că 3 din 4 elevi nu știau cum trebuie să circule corect
Proiectul educațional “Ora de Educație Rutieră” [Corola-blog/BlogPost/94036_a_95328]
-
cum trebuie să circule corect, cel puțin teoretic. Scopul proiectului este să le oferim copiilor o educație rutieră corespunzătoare și să contribuim la reducerea numărului de accidente în care sunt implicați, în genere, pietonii”, declară psihologul Nicoleta Burlacu, președintele Asociației “Împreună Pas cu Pas” și coordonatorul studiului. „Menționăm importanța felului în care părinții/adulții din preajma copilului reușesc să transmită aspectele ce țin de atitudinea și de comportamentul corecte, prin asta ințelegând vigilența, capacitatea de a înțelege pericolul și de a prețui
Proiectul educațional “Ora de Educație Rutieră” [Corola-blog/BlogPost/94036_a_95328]
-
ce țin de atitudinea și de comportamentul corecte, prin asta ințelegând vigilența, capacitatea de a înțelege pericolul și de a prețui viața mai presus decât multe datorii pe care le avem zi de zi”, afirmă Irina Ionescu, psiholog în cadrul Asociației Împreună Pas cu Pas. Chestionarul a fost aplicat elevilor de clasa a-III-a, în perioada 16-20 noiembrie 2015, totalizând un număr de 1.918 elevi din 32 școli din Sectorul 3, fiind un studiu parțial, care are drept scop verificarea cunoștințelor acestor
Proiectul educațional “Ora de Educație Rutieră” [Corola-blog/BlogPost/94036_a_95328]
-
de Știință din România un membru valoros și extrem de activ. Gheorghe Buzatu - un mare istoric și patriot român - Prof. univ. dr. Ioan Scurtu Veste morții lui Gheorghe Buzatu, în ziua de luni 20 mai 2013, m-a uluit. Am participat împreună, duminică 19 mai, la „Zilele Culturale ale Bârladului”. Profesorul a fost în formă, activ, incisiv și documentat, ca de obicei. Ne-am despărțit la orele 16,15, dânsul plecând la Iași, iar eu la București. Luni, între 9,15 și
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Buzatu!”. Cu greu mi-am putut reveni, după care am început să dau telefoane unor colegi, anunțându-le incredibila veste. Personal, am pierdut un prieten drag și un colaborator apropiat, pe care-l cunoșteam de aproape cinci decenii. Am publicat împreună mai multe lucrări, între care „Istoria Românilor în secolul al XX-lea” (Editura Paideia, 1999, 685 p.). Am răspuns invitațiilor sale de a prezenta comunicări la conferințele și simpozioanele interne și internaționale pe care le organiza, după cum profesorul nu m-
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
câteva pagini. Ar trebui să se scrie și probabil că așa se va și întâmpla, tomuri întregi. Ne-am întâlnit și am colaborat fructuos pe baricadele slujirii muzei Clio. Am avut în comun un subiect drag amândorura - Mareșalul Ion Antonescu. Împreună am descifrat tainele acestei inconfundabile personalități. Pentru acest subiect, la fel ca și Mareșalul, s-a sacrificat petrecându-și ani buni, zile întregi între rafturile și colbul arhivelor, adunând noi și noi date, fapte și evenimente din viața și activitatea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
așezată între slănină și cașcaval) Poezia e-o moarte onorifică mai tîrziu după ce toți șerpașii te vor fi părăsit și armele și bagajele toate se vor fi acoperit de zăpadă statornică în marsupiul prăpastiei și clopoțeii efectelor și dangătul cauzelor împreună legate vor fi crăpat odată cu zeci de cîini salvatori în teribila zloată a narațiunii acesteia (oricum poezia e-o moarte onorifică atunci cînd vîrful pleșuv se află-ngropat numai în ochiul tău orb și asta cu mult înainte ca tu
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
Emil Brumaru Sînt tot mai tăcut de o vreme Privirile-mi lunecă-n gol Spre-un înger ce vrea să mă cheme Făcîndu-mi din aripi domol Să luăm împreună o birjă Dar eu mă sfiesc să-l ascult Încerc să nu-l văd și am grijă Să țin ochii-nchiși cît mai mult Ci el știe veșnic s-aștepte Căci are-o răbdare de înger Cînd stă peste razele
Plecare amînată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12255_a_13580]
-
calitatea artistică, cît și prin plăcerea pe care o aduce și o menține la lectură, merită atenția noilor generații de cititori. Aceștia au șansa să întîlnească un roman viu, puternic, fără vîrstă, avînd doar vîrsta adolescenței, universale, în care stau împreună spaima, exaltarea și necruțarea, ca și gîndul cutezător și fără egal că, da, "totul începea simțeam, acum, cu mine".
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
ale sănătății sale. Numai un suflet de mare om face gesturi într-atât de nobile. Nu sunt în acest moment destul de iscusită în a găsi expresiile cele mai pregnante, prin care să-i mulțumesc, pentru fiecare zi cât am fost împreună. Nu doar eu am pierdut un prieten, cred că România a pierdut un mare om. Căldura și protecția lui fizică au dispărut, dar ne va consola poate opera spiritului său vizionar, de artist, de scriitor cum altul nu vom mai
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
în viața culturală - ar putea spune chiar, în viață, pur și simplu - s-a întrebat cu ce să înceapă. Înainte de toate, dorea să transmită publicului de care fusese despărțit timp de două decenii atroce, bucuria de a fi, din nou, împreună, de a elimina spaima și ura, care pustiise sufletul societății în care trăia, de a regăsi certitudinile identității, până atunci interzise, în fine de a ne recăpăta fața umană. Nu era ușor. Destinderea, cel puțin în primii săi ani, părea
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
toate sînt la locul lor dintotdeauna, că nu mai ai un rost, că ești foarte nou, în această ordine, unde toate vorbesc o limbă mai veche decît toate ale tale Și-așa,acum, senzațiile, din cripte adînci, cu toți strămoșii, împreună, învie alte vîrste.Ești martorul, un fel de prezență fără de care s-ar putea să nu mai existe moarte, dar tu, instanță a vorbirii mele, martorule, știi că eu, umblînd prin timpuri trecute, simt că sînt multe ce nu ni
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
s-a lovit îngrozitor cu capul de scara porumbarului lui Cioran din Dieppe, unde ne dusese anume, n-am insistat cînd el a spus că nu-i nimic... Atunci, la Cluj, am făcut cu Vona faimosul meu interviu: am prînzit împreună, singuri în salonul albastru al restaurantului Siesta, cu un serviciu bun. Mînca puțin și vorbea continuu. Reportofonul meu a înregistrat tot. Eu n-am băut decît apă, el - un pahar de vin alb. Nu mi-a dat voie să public
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
e foarte clar: și Tatăl și Fiul lucrează la Spitalul Militar, proprietate a țării românești. Și tot deocamdată bolnavii țării vin la Spitalul Militar cu gloata să-și caute de sănătate. Oricum însă atât Medic-Tatăl, cât și Medic-Fiul, operând mereu împreună, devin și Domniile Lor două identități absolut impresionante...
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
și de-a lungul istoriei - lumea cărții și a Ťmentalității moderneť" (p.144). Autoarea crede că "nostalgia paradiziacă" "supraviețuiește, codificată, în povestire" și că povestind, omul se sustrage temporalității istoriei, reactualizând acel illo tempore în care "oamenii și zeii trăiau împreună". Funcția povestirii ar fi, așadar, aceea de a crea universuri compensatorii, de a facilita ieșirea din timpul istoric și intrarea într-un timp special, augural, în care, raportându-se la mit și ritual, poate opera acea identificare cu zeii. Mai
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
să-mi umple acest timp întotdeauna: Grațiela fiindcă era prea musculoasă și rigidă și seacă (de pildă, visa numai cifre), iar Adriana, deși mi se potrivea întru totul, era la fel de frântă de oboseală ca și mine, așa încât de obicei tăceam împreună. În drumul de la gimnaziu la școala cu încăperi luminoase, pavoazate cu oglinzi uriașe, unde învățam să facem serii de piruete și tot felul de alte învârteli de mâini și picioare, aveam nevoie de un însoțitor, mai ales când treceam pe lângă
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
Ne jucam în nasturi, avea vocea nazonată și ceva neobișnuit în mers. Făcea mereu pași de dans! Însă adevăratele legături "sexuale" le aveam cu Profira, servitoarea. Ea mă lăsa s-o "aud". Un adevărat ritual! Cînd se făcea noapte coboram împreună scările (stam într-o haltă, la etaj) pe întuneric. Ne țineam de mînă. Ajunși jos, ea ieșea afară, închidea ușa și se pișa în praful de lîngă zid. Pentru mine era ca o rugăciune! Ceva sfînt și necunoscut! Cu urechea
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
și produseseră efectul în democrațiile occidentale, și nu unde fuseseră ținute. Am fost surprinsă să descopăr că dacă în democrație libertatea religioasă e o realitate, pe de altă parte ambianța culturală e impregnată de ateism și materialism, acestea două mergînd împreună. în țară sărăcia și viața mohorîtă favorizau sentimentul religios, și propaganda oficială rămînea ineficace; aici, societatea de consum, ajunsă la maxima ei dezvoltare, încurajează toate dorințele, toate poftele, de la cele mai legitime pînă la cele mai fanteziste și vicioase, și
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
strecurată în fraze mai mult sau mai puțin directe care lucesc ici și colo, fie ca să ia în derîdere ideea de Dumnezeu, fie valorile morale. E inteligent să asociezi noțiuni ca "raisonnable" și "plaisir" (care uneori pot foarte bine merge împreună, dar alteori se exclud) ca, de pildă, în formula publicitară: "Soyez raisonnable faites-vous plaisir", sugerînd că omul e rezonabil de cîte ori își satisface poftele, oricare ar fi acestea. Dorința care trebuie stăpînită e cea care guvernează. Cursurile de ateism
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
zice și tremură și așteaptă * barbarul a cântat înainte să-l ucidem era prea slab să muncească dar avea o voce melodioasă spunea povești despre spirite era de-acum acasă printre ele se poate spune că Hun și Sen trăiesc împreună ca soț și soție tot așa se și ceartă azi Hun a tăiat ciucurele de aur de la șaua lui Sen atâta a zbierat ăla atunci că dușmanul a venit să ne iscodească de pe deal au crezut că ne-a murit
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
infanterist a fost făcut bucăți legat de patru cai de pe dealuri dușmanii priveau azi ne întâlnim în câmp stăpânul meu și cu mine am băut noaptea-ntreagă tăcuți * unii camarazi ai mei cred că omul și calul merg la ceruri împreună dar de ce-ai călări acolo dacă ești mai ușor ca lumina solară vom călări alături unul de celălalt cai și oameni ca buni prieteni în punga pe care i-am tăiat-o de la gât erau trei bani de aur
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
sfert, Tu ai, e drept, cătușe și lănțuguri. Iar domnii tăi, la care tu ești șerb, Mi-au născocit mulțimi de beteșuguri Și, puși pe clevetiri și pe buclucuri, îmi iau obrazul oacheș în deșert. Iar când ne văd, naivule,-mpreună, Asmut în gând asupră-ne dulăi Și fac ce răutăți le mai cășună, încât, știindu-i nărăvași și răi, Eu mă gândesc, privindu-mi fața brună, Ce-ar mai zgâria la ea stăpânii tăi. 9 Când calci, Domniță Brună, prin
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
poem mîncîndu-se din ochi una pe alta sorbindu-se pe de-a-ntregul una pe cealaltă nesăturîndu-se niciodată una de alta scurt pe doi domnul cîine și doamna pisică copilul cîine și fetița pisică bunicul cîine și bunicuța pisică iau cina împreună la capșa mănîncă delicați cu bețișoare de orez salată de frunze de pătrunjel scurt pe doi bărbatul care sînt va naște fiii și fiicele lui izbînzi strălucite ale amorului suprapotent dintre coapsele mădularelor lui și literele imprevizibile de pe cîmpiile de la
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
îngrozitor și păianjenii pîntecoși au tresărit prin somn. am intrat. prin lumină umblau o mulțime de oameni. felul în care ei mișcau aerul părea ca o muzică. m-am luat după ei. s-a făcut noapte, apoi iarăși zi, mergeam împreună. pe lîngă noi treceau în grabă zilele, nopțile, anotimpurile, anii. de cum se lumina, porneam cu toții. drumul era drept, era drumul cel bun. la o vreme, felul în care și eu mișcam aerul s-a făcut ca o muzică. ușa rămăsese
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
a găsit un șoarece și s-au împrietenit. îi aduce țigări și fumează amîndoi pe ascuns. îi place acolo: șoarecele îl calcă pe spate, îl curăță și-l adulmecă exact ca pe nou-născuți. 22 aprilie. își adoră șoarecele. deapănă planuri împreună și povestesc întreaga zi. iar dacă doarme acum, e pentru că doarme și șoarecele lîngă el. 25 aprilie. este paștele. a venit mama lui, iar el s-a trîntit în genunchi și-apoi pe burtă. s-a rugat cu vorbe imposibil
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]