2,200 matches
-
Sinbad își dă seama de ceea ce se întâmplă, și refuză să mănânce plantele care induc nebunie. Deoarece canibalii și-au pierdut interesul pentru el, Simbad scapă. Niște culegători de piper îl transportă pe propria lor insulă, unde regele lor se împrietenește cu el și îi dăruiește o soție frumoasă și bogată. Mai târziu Sinbad află de un obicei ciudat de-al locului: când unul dintre partenerii de căsătorie moare, cel rămas este îngropat de viu împreună cu cel mort, în hainele lui
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
ani, schimbând pe parcurs șapte adrese. În timpul Primului Război Mondial, orașul elvețian se afla în plină efervescență culturală și politică, găzduind numeroși refugiați și figuri revoluționare precum Tristan Tzara, Marcel Iancu, Carl Gustav Jung sau Vladimir Lenin. În Zürich, James Joyce se împrietenește cu Ottocaro Weiss, Frank Budgen și Rudolf Goldschmidt. Continuă să se bucure de notorietatea câștigată de ultimele publicații, dar situația sa materială rămâne neschimbată. Predă lecții particulare de engleză și este susținut, moral și financiar, de Pound, Yeats, H. G. Wells
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
1890, la New York. El a fost educat din copilărie în Anglia, deoarece tatăl său voia ca el să primească o educație britanică. El a petrecut doar trei luni într-o vacanță de vară la New York unde, fiind copil, s-a împrietenit cu Reginald Marlow. Trecutul familiei Dickson este necunoscut, dar se știe că Arsène Lupin a studiat magia la Paris în 1893, cu un magician pe nume Dickson. La varsta de 15 ani, Dickson a studiat la Pertwee Private School din
Harry Dickson () [Corola-website/Science/323276_a_324605]
-
proteste. Reacții la fel de furioase provoacă și lucrările expuse în anul următor. Când Millais expune în 1852 tabloul "Ofelia", totul se schimbă însă după intervenția celebrului critic de artă John Ruskin în favoarea operelor pictorilor prerafaeliți. Millais repurtează un succes imens. Se împrietenește cu Ruskin, în 1853 petrec împreună vacanța în Scoția. Ruskin este însoțit de soția sa, Effie, de care Millais se îndrăgostește. Effie se desparte de John Ruskin, după un divorț scandalos, și - în 1855 - se căsătorește cu Millais. Pe la 1856
John Everett Millais () [Corola-website/Science/325891_a_327220]
-
mână. Parțial imobilizați, cei doi sar de pe pod în neant pentru a scăpa de vânători și aterizează într-o baltă. După ce încearcă inutil să se furișeze, înfruntă împreună o mică armată de vânători de recompense. După bătălie, cei doi se împrietenesc.
Jack și Scoțianul () [Corola-website/Science/319285_a_320614]
-
Aveam 17 ani amandoi cand ne-am încercat norocul la Medicină. Direcția sanitară a județului Suceava organizase, în acel an, cursuri pregătitoare pentru candidații la facultate. Noi doi printre ei. El venea din Itcanii Burdujenilor, eu din Botoșani. Ne-am împrietenit pentru că puteam discuta...literatura, ne aflam amandoi după debutul în presă. La Institutul de Medicină din Iași eu am reusit sa intru pe baza tezei despre Rebreanu și a notei mari la limba rusă. Oricît de ciudat ar părea acum
Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
de prietenia celorlalți: studenții Marin Sorescu, Roni Caciularu, Cezar Ivanescu, Virgil Cutitaru. Adi Cusin, Cristian Simionescu... La începutul anilor '70, dup anii de medic de țară, mă aflam la București, la un stagiu de specializare în dermatologie și venerologie. Mă împrietenisem cu poetul Florin Mugur care ma publicase cu ani în urmă la „Tanarul scriitor” și acum la „România literară". El mi-a „explicat” ce noroc grozav aveam că lucrăm într-un spital în care se petrec atîtea drame personale, se
Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
la "Eu, robotul": Un episod al , „I, Mudd”, descrie o planetă de androizi care au nevoie de oameni, o referire directă la „Eu, robotul”. O altă referire apare în titlul episodului „I, Borg” din "", în care Geordi La Forge se împrietenește cu un membru pierdut al borgilor, pe care îl învață simțul individualității și al liberului arbitru. Unul dintre personajele serialului, Data, este dotat cu un creier pozitronic, concept inventat de Asimov. Același tip ce creier apare și în alte spectacole
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
în consecință, nu mai primește bani de acasă. Pentru a-și asigura existența în capitala Franței, muncește seara în restaurante, spălând vasele, în timp ce ziua, copiază operele marilor maeștri în muzee, cópii pe care le vinde ieftin. În acest timp se împrietenește cu unii din artiștii avangardei pariziene precum Brâncuși, Modigliani, Pascin, Soutine și alții. De asemenea, frecventează cercul dadaiștilor în frunte cu Tristan Tzara, și el originar din România, care exercită o puternică influență asupra picturii sale. În mijlocul anilor douăzeci, se
Jean Negulesco () [Corola-website/Science/298262_a_299591]
-
reprofileze. A trecut la jurnalism și, în prezent, lucrează la Radio România. În spectacolul Nu ne-am născut în locul potrivit e una dintre cele cinci „voci” ale migrației. Pentru că îl joc și pentru că e primul „personaj” cu care m-am împrietenit, am încercat să aflu mai multe despre el în lunile în care am lucrat la rol (rolul meu și ...al lui). Nu a fost greu, pentru că Bashar e generos când vine vorba despre experiența lui de viață. Poveștile lui sunt
„Povestea mea putea fi spusă de altcineva” () [Corola-website/Science/295728_a_297057]
-
griji, în favoarea unui fiu de colonel. Dezamăgit, s-a îndreptat către Brăila, unde a frecventat o scurtă perioadă liceul "Nicolae Bălcescu", la care însă a fost nevoit să renunțe după câteva săptămâni din lipsă de bani. În Brăila s-a împrietenit cu învățătorul și scriitorul Ion Adam, care i-a oferit tânărului de 18 ani catedra sa din Cursești, Rahova, de vreme ce Adam urma să plece la cursuri în Belgia. S-a descurcat destul de bine ca învățător, însă a intrat în conflict
Constantin Tănase () [Corola-website/Science/298692_a_300021]
-
al lui Truus Muysken (1855-1920), o activistă feministă și socială. Tatăl ei se mutase la Londra în 1881 pentru a lucra pentru Westinghouse Air Brake Company și din 1887 a fost directorul general al sucursalei londoneze. Mama ei s-a împrietenit cu oameni cu preocupări comune precum Bernard Shaw și Piotr Kropotkin. Olga a învățat la North London Collegiate School, fiind o prietenă apropiată a Mariei Stopes. La sfârșitul secolului, familia Kapteyn s-a mutat la Zürich (Elveția), unde mama ei
Olga Fröbe-Kapteyn () [Corola-website/Science/334904_a_336233]
-
City. Într-un interviu acordat revistei românești Maximum Rock, Grutle a spus că a mai fost în România: "Am fost in Mamaia de două ori. Am luat un zbor ieftin, m-am cazat într-un loc ieftin și m-am împrietenit cu staff-ul hotelului. Am mers și la plajă de vreo două ori, apoi m-am dus la Constantă unde am ieșit în barurile de rock. Am luat trenul până la București și m-am simțit grozav. Este adevărat că am
Enslaved () [Corola-website/Science/309502_a_310831]
-
un apărător în fața altor animale sălbatice. Amerindienii adorau acest animal deoarece îl considerau puternic, devotat, în care se poate transforma și omul dacă are tărie suficientă. Astfel, în zona Americii de Nord, în cadrul tribului tlingit există legenda conform căreia strămoșul tribal se împrietenește cu un lup care avea să îi poarte noroc, astfel că animalul devine totemul tribului, fiind venerat pentru puterea și cruzimea sa. La algonkini, lupul este asociat lumii subterane a morților (spiritul Nanabozho). Conform mitologiei romane, viitorii întemeietori ai Romei
Lupul în folclor și mitologie () [Corola-website/Science/325768_a_327097]
-
și îi oferă un contract. Oskar obține în curând faimă și bogăție. Într-o zi, în timp ce mergea pe jos pe un câmp, găsește un deget retezat: degetul inelar al sorei Dorothea, care a fost ucisă. El se întâlnește și se împrietenește apoi cu Vittlar. Deși era nevinovat, Oskar se lasă condamnat pentru crimă și este închis într-un azil de nebuni, unde își scrie memoriile. Romanul este împărțit în trei cărți. Personajele principale din fiecare carte sunt: Cartea întâi: Cartea a
Toba de tinichea (roman) () [Corola-website/Science/333177_a_334506]
-
lui Bethe i-a surprins pe Franck și pe Bohr. Deși fizician eminent, Bethe nu avea să mai fie invitat să viziteze Institutul Niels Bohr decât după al Doilea Război Mondial. Levi nu s-a căsătorit niciodată, dar s-a împrietenit cu mulți fizicieni care au vizitat Institutul, între care Otto Frisch, George Placzek, Rudolf Peierls, Leon Rosenfeld, Edward Teller și Victor Weisskopf. Levi a lucrat ca asistentă a lui Franck, publicând împreună cu el două articole despre fluorescența clorofilei, până când acesta
Hilde Levi () [Corola-website/Science/334751_a_336080]
-
Sheep?") este un roman al scriitorului american Philip K. Dick. Acțiunea principală îl prezintă pe vânătorul de recompense Rick Deckard, care vânează androizi, în timp ce acțiunea secundară îl prezintă pe John Isidore, un om cu o inteligență sub medie, care se împrietenește cu unii dintre androizi. Acțiunea romanului se petrece într-un apropiat viitor post-apocaliptic, în care Pământul și populația sa au fost grav afectate de un Război Nuclear. Majoritatea speciilor de animale au fost exterminate sau sunt pe cale de dispariție din cauza
Visează androizii oi electrice? () [Corola-website/Science/320780_a_322109]
-
J.R. Isidore, șofer la un magazin pentru repararea animalelor care nu este calificat să părăsească Pământul și locuiește singur, contactul lui cu exteriorul fiind limitat la cutiile empatiei. Pris Stratton se mută în clădire, iar singuraticul Isidore încearcă să se împrietenească cu ea. Se dovedește că Pris este un android scăpat, identic la înfățișare cu Rachael Rosen. Deckard reușește să retragă toți androizii ilegali, primind o citație pentru numărul record de ucideri într-o zi. Revenit acasă, descoperă că Rachael Rosen
Visează androizii oi electrice? () [Corola-website/Science/320780_a_322109]
-
The Clash”. Rowling a studiat pentru BA în Franța la Universitatea din Exeter, despre care a zis că este puțin cam dezamăgită, așteptându-se să fie printre ei mai mulți oameni care să gândească radical ca ea. Atunci când s-a împrietenit cu oameni cu care împărtășeau aceleași opinii, a început să se simtă mai bine în pielea ei. După un an de studiu la Paris, Rowling s-a mutat la Londra ca să lucreze ca secretară pentru Amnesty International. După ce a lucrat
J. K. Rowling () [Corola-website/Science/296819_a_298148]
-
1544 și 1608, maică-sa (cea de a doua soție a principelui Sigismund) a fost Anna Gerendi. Tatăl lui l-a trimis încă în copilărie (la 12 ani) în curtea domnească al principelus István Bocskai, la Cașovia unde s-a împrietenit cu Gabriel Báthory și cu Gabriel Bethlen care și-au copilărit și ei în curtea principelui (ulterior toți trei au devenit, la rând, principi ai Transilvaniei). În 1615 a fost numit prim-ișpanul Comitatului Borsod, apoi căpitanul cetății de la Ónod
Gheorghe Rákóczi I () [Corola-website/Science/310187_a_311516]
-
Quevedo și umanistul Justo Lipsio, în care cei doi deplâng războaiele care amenință să distrugă Europa. Când Curtea își mută din nou sediul la Madrid, Quevedo o urmează și locuiește acolo între 1606 și 1611, dedicându-se activității literare. Se împrietenește cu mari scriitori ca Félix Lope de Vega sau Miguel de Cervantes dar scrie și opere satirice împotriva dramaturgului Juan Ruiz de Alarcón (ironizându-l, culmea, pentru defectele sale fizice) sau a lui Juan Pérez de Montalbán, fiul unui librar
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
scris satira „"Unui nas"”, în care se leagă de acest „apendice” al lui Góngora, relaționându-l cu un stereotip ce privea evreii. Pe de altă parte, însă, nici Góngora nu s-a lăsat mai prejos. Tot în acest timp Quevedo se împrietenește cu ducele de Osuna, pe care îl va acompania ca secretar în timpul călătoriei acestuia din 1613 prin Italia. Quevedo este trimis să se ocupe de unele comisioane la Nice, Veneția și până la urmă la Madrid, unde trebuie să se ocupe
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
lui Joseph Charlot, iar din 1850 devine profesor la Conservator, ca și alt frate al său. La vârsta de 24 de ani este considerat cel mai bun pianist din Franța. Joseph Zimmermann l-a introdus în lumea bună pariziană. Se împrietenește cu Victor Hugo, Frédéric Chopin și Eugène Delacroix. Chiar și Franz Liszt îl admiră. Prima sa nocturnă face să fie supranumit "Berlioz al pianului". Tot el le prezintă parizienilor muzica lui Bach. Întreg Parisul se înghesuie atât la rarele sale
Charles-Valentin Alkan () [Corola-website/Science/298337_a_299666]
-
bun, mai puțin amabil [ca fratele său], dar, când se afla într-o dispoziție proastă, privea adesea lumea prin ochelari fumurii, se aprindea ușor, lăsa bunele maniere, uneori uita de sine și devenea violent. În timpul anilor de studiu, Dostoievski se împrietenește cu Ivan Nikolaevici Șidlovski, un tânăr funcționar public cu o vastă cultură literară. Șidlovski îi influențează mult gândirea și îi îndrumă lecturile. Cei doi îi citesc și îi discută pe Homer, Shakespeare, Schiller sau Hoffmann. Pentru Dostoievski, Șidlovski este întruchiparea
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
și Sfinți Părinți. Deoarece oamenii mai educați ai orașului Semipalatinsk se bucurau de orice contact cu un intelectual în acea parte izolată a lumii, Dostoievski le câștigă ușor atenția. Devine profesor particular pentru câțiva copii de familie bună și se împrietenește cu locotenent-colonelul Belihov, comandantul batalionului său, care îl invită adesea pentru a-l auzi cum citește ziare și reviste. De asemenea îl întâlnește pe tânărul baron de origine germano-baltică Aleksandr Wrangel, care, din spirit de aventură, a aplicat pentru un
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]