888 matches
-
fără s-o dibuie, să scoată țigara din pachet. — Nici vorbă. Treaba lui e, cât sunt clienți, să stea cu ochii pe ei să nu plece vreunul fără să plătească ori să nu șterpelească ceva de pe tejghea. Și, când se împuținează și rămân doar bețivii, să-i scoată afară pe sus. La asta se pricepe de minune. Ia câte doi odată, ca pe dovleci. — N-aveam nicio îndoială, spuse Maca. Tăcură, bătrânul așteptând întrebarea, ceilalți trei gândindu-se care s-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
adevărat duhovnic, și iau, în felul ăsta, asupra mea toate păcatele lumii. Luă asupra lui, pe îndelete, cu înghițituri mici, o parte dintre păcatele lumii, apoi, după acest exorcism global, trânti paharul pe masă. — Da’ ele, păcatele, tot nu se împuținează. Zâmbi, plimbându-și degetul pe buza paharului : De-aia nici setea mea nu are leac. — Cu afurisenii ai încercat ? Popa ezită. — Sigur nu bei vinul ăla ? întrebă, ca să câștige ceva timp. Maca dădu din cap, atunci popa întinse mâna după
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
uită în dreapta și-n stânga. Un om bântuit nu poate fi cu desăvârșire singur. — Mai are șapca aia ? întrebă Tili. — Singurul lucru care i-a rămas. Și fața ascuțită. În rest, n-ai ce alege. Merge greu, e peticit și împuținat pe dinăuntru. Am stat lângă el. Nu m-a simțit, i s-au tocit sim țurile. Se uita cu ochii holbați la film, îi plăcea de procuror și de milițienii care îi cotonogeau pe băieții ăia. Îmi venea să-i
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era făcut bucățele, dar fiecare fărâmă continua să îngâne același răspuns, cu glas subțiratic. Sutele de voci firave, ca niște glasuri de copii, îl sfidau cu inocența lor cinică. Luă câteva bucățele și încercă să le lipească la loc, ca să împuțineze vocile. Nu se lăsară lipite, nu se potriveau, vocile lor chinuite se transformau până la urmă într-un vaiet. Brusc, se făcu din nou liniște, când Jenică înșfăcă foarfecele de pe tejghea și clănțăni din ele de câteva ori. Lozurile se cutremurară
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Dar ele nu s-ar fi destrămat, dimpotrivă, s-ar fi eliberat. L-ar fi înconjurat, cu chipurile lor alungite și dansurile lor parșive, și atunci ar fi devenit el însuși umbra a ceva mult mai mare. Pe măsură ce lumânarea se împuțina, umbrele își strângeau cercul pe perete. Nu putea să iasă din captivitatea de amintiri și fantasme decât smulgându- se. Lovi cu lama cuțitului în zid, cam acolo unde ar fi trebuit să fie gâtul umbrei lui. Bucăți din tencuială căzură
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
asista în permanență pe Gavrilcea și aștepta în câte un loc dinainte fixat, intrarea Cotești, intrările vecine și chiar o casă de peste drum, unde apartamentul din față, de la parter, aparținea acoperit organizației, erau fățiș blocate. Dispersiunea membrilor din cauza afacerii Bogdan împuținase locurile de refugiu. Un acoperământ se putea spera la Hangerliu sau la una din numeroasele familii din sfera sa. Hangerliu, primind mai devreme decât toți instrucțiuni de la prințesă, plecase la o moșie de munte, să vâneze lupii pe care gerul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca om pe om se esploatează, om pe om se nimicește, față cu acest bellum omnium contra omnes, un ochi mai limpede zice: Stăi! Nimicind pe vecinul tău, tu lovești în tine, căci puterile care esploatează natura brută s-au împuținat, tu ești mai sărac cu o sumă oarecare de puteri. Deci vecinul să trăiască. El produce grâu, el are trebuință de mine, eu de el, nimicirea sa ar fi o pierdere vădită pentru mine, care nu mă pot ocupa cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acestui sistem economic vor fi aceleași ca și la noi: mortalitatea și sărăcirea populației producătoare, a țăranului, și într-adevăr, în cei din urmă cinci ani, populația autohtonă a Ungariei a scăzut cu 144. 000 suflete. Cu aceasta însă se împuținează puterile ce esploatează pământul, prin urmare începe regresul agriculturei și o esploatare a brazdei din ce în ce mai extensivă și mai istovitoare. Mai adaogă apoi înmulțirea clasei neproductive a advocaților și scribilor și burlăcia ei, apăsarea din ce în ce mai mare a țăranului și proletarizarea lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un rezumat atenuat al cererilor formulate de puteri. Câteva puncte ar fi chiar părăsite. Nu s-ar face mențiune despre escorta de jandarmerie, despre cantonarea trupelor în fortărețe, despre împărțirea Bulgariei în două provincie. Atribuțiunile comisiunii de supraveghiare ar fi împuținate. Aprobarea puterilor pentru numirea guvernatorilor n-ar fi cerută decât pentru întîia dată. Plenipotenții par a fi de părere că turcii vor adera la această comunicare. [5 ianuarie 1877] FOAIE NOUĂ [" COLECTORUL LITERAR PENTRU AMBELE SEXE "... "] Colectorul literar pentru ambele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va lua grabnice măsuri în contra scumpirii artificiale a pînii. Drept că în Iași nu se află făină înmagazinată și, mersul trenurilor din țara de sus fiind întrerupt din cauza apei între Iași și Podul-Iloaiei, masa de proviziuni esistente părea a se-mpuțina prea repede față cu consumțiunea mare a orașului. Dar circulația întreruptă la punctul pomenit mai sus s-a restabilit deja, încît grânele țării de sus nu vor întîrzia a se prezenta pe piața Iașilor. În privirea scumpirii pînii mai aflam
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu păduri întinse, predispunând pe locuitori să practice meșteșugul obținerii obiectelor și bunurilor materiale din lemn. Ce mai putem constata acum ? Lipsesc de mult timp din rândul meseriașilor și gama meseriilor olarii, au dispărut și muzicanții (lăutarii), ciubotarii, s-au împuținat fierarii, ici-colo mai întâlnim câte un croitor sau cojocar, torsul și țesutul în casă s-au diminuat fiind aproape de dispariție în economia casnică, limitându-se la sortimentul impropriu numit adămască. Nici vorbă ca cineva să mai țeasă pânză sau prosoape
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al excrementelor Rolfi (se aude cum câinele mârâie furios și se zbate în lanț) Sepp cel turbat îți aduce o mâncare (scoate din cada cu sânge un ficat stricat) Am găsit un ficat spurcat Mereu vreau să-ți vând vita împuțină și putrezindă Dar Femeia mă îndoapă în secret Soția mea mă hrănește în taină Până și fiul hrănește în taină totul Tot ce poate să găsească Totul îndopat secret Și de aceea îndoapă în secret câinele Eu îndop câinele numai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Oh! Milă... milă! trecători!...” * Peste ani, în perioada 1958 - 1962, pe strada Ștefan cel Mare, vis a vis de Biblioteca Centrală, zilnic, pe trotuar, într‐o parte a ușii unui imobil cu ieșirea la stradă, stătea în scaun un bătrânel împuținat la trup, dar care‐ și păstra voioșia, jucându‐ se sau glumind cu copiii: era C.S. Lețcae... me reu pașnic.. Monografia municipiului Bârlad (1174-1974) Monografia municipiului Bârlad (1174-1974). Lucrare editată de Comitetul municipal pentru cultură și educație socialistă Bârlad cu un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
este încă o parte din viața mea... Autorul Școala cu clasele I-VIII din Priponești de Sus 455 În loc de postfață Faptele de cultură au început să aibă importanț ă mai ales pentru sine... Muzeele, librăriile și bibliotecile parcă și‐au împuținat și ele oferta... Teatrele rezistă atâ t cât în fruntea lor au conducători cu simțul economiei libere... Cinematografele se împuținează de la o perioadă la alta. Realizarea unei cărți devine un efort prea mare pentru un autor, mai cu seamă dacă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Faptele de cultură au început să aibă importanț ă mai ales pentru sine... Muzeele, librăriile și bibliotecile parcă și‐au împuținat și ele oferta... Teatrele rezistă atâ t cât în fruntea lor au conducători cu simțul economiei libere... Cinematografele se împuținează de la o perioadă la alta. Realizarea unei cărți devine un efort prea mare pentru un autor, mai cu seamă dacă e pensionar... Vânzare a cărții depinde de buzunarul celui interesat de carte.. 5. Recent, o femeie dintr‐ o localitate din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pulverizate În atmosferă cu ajutorul avioanelor și constituie unul dintre mijloacele prin care așa zișii „iluminați“ din spatele cortinei profită de apatia, de inconștiență și de ignoranță a marilor mase de oameni, pe care se străduiesc să le manipuleze și să le Împuțineze prin anumite căi. Ei Încearcă la ora actuală să-și ducă la Îndeplinire planul criminal de reducere drastică a populației globului până la 1 miliard de ființe umane. În urma analizelor independente la care au fost deja supuse substanțele chimice din care
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
realitatea instalată de Revoluția rusă, de neimaginat, totuși, pentru cei doi predecesori: constatarea că omul nu vrea să audă adevărul, că își propune chiar să-l uite cu bună știință, în ciuda tuturor evidențelor care i-l arată permanent și-l împuținează de el însuși printr-o constantă și prea evidentă umilire a naturii umane și chiar a lumii, în totalitatea ei. Cu acest sentiment, autorul Primului cerc a perseverat în a spune adevărul, în a înfrunta ostilitatea totalitarismului, dar și a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Realitatea lagărului este trăită atât în conștiință, cât și în corp, dar corpul este cel care dă adevărata măsură a acestei lumi. Mărci ale suferinței trăite de Ivan Denisovici, pentru el adevărate repere în spațiu și timp, sunt dinții "rari, împuținați de scorbut la Ust-Ijma în patruzeci și trei, când era să dea ortul popii"146. Hrana foarte proastă și distribuită în cantități foarte mici, somnul mereu insuficient și hărțuirea permanentă (numărătoarea deținuților în mod repetat dimineața și seara, perchezițiile nesfârșite
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a trebuit să dea 12 viței, 30 de claponi, 30 de gâște, 5 000 de ouă, 40 de cupe de unt și cinci butoaie de miere. A dat și Dan, partea lui, vânzând fasolea și meiul. Așa, grânele s-au împuținat și mai mult. Îndată după nuntă, domnul conte a poftit să facă o vânătoare în pădurile Lăpușului. Și pentru că nu prea au ieșit nici cerbii, nici căpriorii, nici iepurii, domnul conte a poruncit satului să aducă la castel câte un
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Tène și alta din secolul al III-lea e.n. Faptele demonstrează că pământul Curseștilor rămâ ne în continuare un izvor de valori materiale și spirituale. Acum, după sute de ani de prefaceri structurale în economia țării, valorile materiale s-au împuținat, s au părăduit, curseștenii s-au împrăștiat prin lume după o bucată de pâine dar valorile spirituale continuă să iasă din pământul lui miraculos și parcă îmi vine să-i dau dreptate lui Constantin Hușanu când își numește un capitol
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să vă exprim atât D voastră câ t și tuturor membrilor ei, sentimentele mele de mare și si ncer ă gratitudine. Mă folosesc însă de acest prilej, Domnule Președinte, pentru a-mi exprima nedumerirea, că în veacul nostru s-au împuținat așa de surprinzător, marile ctitori i și marii iubitori de bine și de lumină. E un adevăr dureros că generațiunea din trecutul apropiat ca și generațiunea ai cărei contimporani suntem, n-a prea fost darnică cu Academia Română, care are atâtea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
foșnetul pământului răsturnat și aproape imediat scârțâitul roabei trecând prin fața casei. Fata, așa cum stătea acum în lumină părea mult mai mică decât i se păruse inițial. Avea capul și bustul dezvoltate normal, cu sâni provocatori, proeminenți, apoi trupul se împuțina din ce în ce devenind infantil, de o mare fragilitate, de abia bănuit prin veșmintele care le avea. De abia după ce o privi un timp, își dădu seama că nu se cade acest lucru, roși, apoi bâlbâi ceva neinteligibil, ca
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nume românizat? Și profesorul consideră că trebuie să ne coborâm la nivelul cerebral al acestei nații gregare care ne agresează, agasanți și insistenți cu orice ocazie! Să ne coborâm și să vorbim, așadar, pe înțelesul minții lor, și așa mult împuținată de ură și năluciri deșarte! Profesorul propune ca să se facă două liste, riguros alcătuite, care să fie făcute publice și să se tranșeze odată și pentru totdeauna disputa artificială, nefirească, la care suntem obligați să participăm, oricât de neserioasă ni
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
creație, ca El să fie Tatălui sfetnic pentru creația Lui (Pilde 8, 27-30)”. (Herma, Păstorul, pilda IX, în PSB, vol. 1, p. 364) 31 „... Atunci când spunem un cuvânt, noi dăm naștere unui cuvânt nu prin sciziune, pentru ca să credem că se împuținează cuvântul din noi atunci când vorbim. Și, după cum vedem că dintr-un foc ia naștere alt foc, nemicșorându-se acela din care s-a făcut aprinderea, ci rămânând același, iar acela care a fost luat de el se pare că este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vorbim. Și, după cum vedem că dintr-un foc ia naștere alt foc, nemicșorându-se acela din care s-a făcut aprinderea, ci rămânând același, iar acela care a fost luat de el se pare că este același și că nu împuținează pe acela din care s-a aprins. De altfel, și cuvântul Înțelepciune îmi va fi o mărturie că acest Dumnezeu Însuși, Care S-a născut din Părintele tuturor, este și Cuvântul și Înțelepciunea și Puterea și Slava Celui ce L-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]