3,912 matches
-
Ierusalimul cu o sută de turnuri, triumful și căderile, dorința neostoită de cunoaștere și strălucirea curții sale. Versurile lui... Sări la ultimele file. Proza solemnă a episcopului scanda sfârșitul Împăratului În tonurile unei drame antice. Chinul provocat de boală, speranțele Înșelătoare ale unei aparente Însănătoșiri. Tulburea Împletire de patimi și de rivalități din preajma patului său de moarte. Apoi, cu stupoare, observă o frază pe care Mainardino o introducea parcă din Întâmplare: „... i-a fost adusă lui Frederic vestea morții unuia dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de o forță necunoscută, fie și În faptele cele mai obișnuite, În dispreț față de libertatea pe care ne-a conferit-o Creatorul? - Libertatea ce ni s-a Îngăduit este la fel cu aceea dată ghindei pentru a deveni stejar. Numai Înșelătoarea mărginire a simțurilor noastre ne amăgește cum că lucrurile ar fi schimbătoare și ne constrânge să vedem fragmentar ceea ce, dimpotrivă, este stabilit dintotdeauna. - Dar din asta rezultă că Însăși mișcarea corpurilor e o iluzie, obiectă Dante. Și totuși, suntem Înconjurați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
m-așeze-n copârșeu,/ La un loc cu Dumnezeu./ Copârșeu de scânduri ude,/ Unde jalea nu pătrunde,/ Nici dragostea nu răspunde./ Nu-i lumina nicări,/ Or muri toți oamenii... Că la palat, pe stâlpul porții,/ A cântat pasărea morții./ Mult ești moarte-nșelătoare,/ Cât e omul ca o floare!!!.., n-o mai văd alții. Și taică-meu termina cu: Trei în lume nu se poate:/ Să le iubească pe toate,/ Să-ntinerească nu poate/ Și să fugă de la moarte... — Eheee, nimeni n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cânta departe, prin alte locuri, o auzeam slab, acuma vine doar la noi, a apucat-o strechea. Va muri cineva. Și Maestrul începe să murmure un cântec vechi. La palat, pe stâlpul porții, A cântat pasărea morții, Mult ești moarte-nșelătoare, Cât e omul ca o floare!!! Teribile cuvinte. Și vocea Maestrului se ridică din nou, gravă și melodioasă, vocea lui caldă. Pasărea morții... S-au întors de la doctorul Codrescu, prietenul Maestrului, cel mai bun reumatolog din București. În apartamentul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
la cea de contemporani distractivi și atât. Atenția sa vrăjită nu mai era cucerită decât de claritatea superioară și consistența strălucitoare ale lui Shaw și de eforturile glorioase ale lui H.G. Wells de a potrivi cheia simetriei romantice În broasca Înșelătoare a adevărului. Ar fi dorit să-l revadă pe Monsignor Darcy, căruia-i scrisese imediat după debarcare, dar acesta nu-i răspunsese; În plus, știa că o vizită la Monsignor Însemna să-i povestească episodul cu Rosalind, iar gândul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
foarte presantă în viscere. Nu poate să‑și explice sentimentul ăsta, dar nu e nici iubire copilărească, nici loialitate față de prieteni. Sigur e ceva mai degrabă negativ și nu trebuie să asculți de un asemenea sentiment, fiindcă sentimentele sunt totdeauna înșelătoare. Hai, Sophie, șuieră Rainer și o ia în brațe. Ea se scutură de el și țâșnește înapoi pe stradă, ca un fir negru de ață pe care cineva îl trage pe suprafața netedă a unei mese. # Ca să facă ordine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
închipuie că o să-i facă să pară demni de luat în serios. Numai că la Korsch, mustața, doar un pic mai mare decât linia trasată de un creion de ochi, servea doar la a atrage atenția asupra aerului său evaziv, înșelător. Îl făcea să arate ca un proxenet, un efect în contradicție însă cu caracterul său, pe care, în răstimpul celor nici două săptămâni îl descoperisem a fi unul voluntar și de încredere. Observând privirea mea, se simți îndemnat să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
situație, a-i ajuta pe unii echivalează cu a le face rău altora... De fapt, ca sofist deprins cu mânuirea vorbelor iscusite, a verbului eficace, a retoricii eficiente, Antiphon știe că, întotdeauna, nu adevărul triumfă, ci discursul mai abil, mai înșelător. Minciuna practicată cu măiestrie produce efecte superioare, în termeni de eficacitate trivială, celor ale veracității celei mai riguros respectate. De unde și oferirea competențelor sale de filosof unor particulari pe care-i asista în fața instituțiilor politice sau judiciare - adunarea poporului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
totuși, imuabilă, eternă și bine reglată din punct de vedere mecanic. Practicând această metodă, nu mai gândim lumea la suprafață, ci în adâncimea pe care o reclamă. Luciditatea se dobândește astfel: trebuie să nu ne mulțumim cu aparența, prea ades înșelătoare, să recuzăm evidențele transmise din generație în generație și să preferăm efortul filosofic, să refuzăm părerile și să optăm pentru investigație. Să ne folosim de simțuri, desigur, să nu uităm că orice cunoaștere le implică, evident, dar să nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
poeziei? - E posibil, în văzduhurile Cetății Vecinice, îngerul din Apocalips să fi sunat întîia trâmbiță chiar în aceste timpuri; și să fi început să se dărâme această parte din Soarele Consolator. Dar numai ca o dreaptă încercare a închinătorilor Feței înșelătoare. Cei vrednici de harul inalienabil al poeziei vor învia în și mai înalte lumini. - Ce credeți despre noile curente poetice: expresionism, futurism, dadaism etc.? - Vrei să zici: vechile curente, mă îndreaptă d-l I. Bar-bu. În măsura în care au însemnat o revenire
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cuvinte. Dar catolici sau freudieni se înșală cu toții căutând să-l încorporeze pe Rimbaud clanului lor. Asemeni poemelor cosmogonice ale lui Parmenide sau asemeni lui Lucrețiu, opera lui precede și chiar prelungește știința. Dacă am fi fost ispitiți de împerecherile înșelătoare de cuvinte, ar fi trebuit să vorbim aici nu de suprarealismul, ci de infrarealismul lui Rimbaud. Un "infrarealism" care cercetează bazele percepției pentru a-i deduce legea. * Împunsă chiar de natura obiectului căruia se aplică, metoda rimbaldiană rămâne inseparabilă de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
se năruie în jur, e timpul jertfei de sine și al iubirilor fundamentale. Calea e lungă și scara înaltă” - scrie Mariana Cristescu în cele câteva cuvinte „În loc de prefață” la noua ei carte, „Timpul iubirilor” (Editura „Nico”). Un titlu - capcană, oarecum înșelător, într-adevăr, într-un moment al existenței românești, în care, așa este, „totul se năruie în jur” într-un timp al „jertfei de sine”. De fapt, este o vreme a implicărilor responsabile și necesar benefice prin dragoste de meserie, inspirație
CĂRŢI NOI-MARIANA CRISTESCU TIMPUL IUBIRILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364386_a_365715]
-
mă-ndrepți cu sfaturi când fac ceva pe dos. Iubire și cald era mamă lângă tine În universul casei în amintire rămas, Dar o chemare încolțea, pe-atunci, în mine, Destinul îmi pregătise-un Pegas... De-atunci colind prin păduri înșelătoare Tezaur de invidie, ură și venin. Am mai venit la casa albastră pe-o cărare Iar tu în ochi aveai lumină mai puțin Așteptai tăcută cu fruntea de fereastră Aveai în ochi așchii de întuneric Iar gându-ți trimis spre
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
mine-n suflet vrăjind cuvânt, gânduri și umblet, speranțe mi-ai dat și într-o seară ai plecat cu toate... pentru-a câta oară? Mi-ai răvășit gânduri și vise și le-ai amestecat cu frunzele ucise de sărutul brumei înșelător, uitând că sunt un simplu muritor... Ai zburat toamnă printre ulmi cu alai de frunze și ceată pe culmi, mi-ai lăsat sufletul în ruginiu îmbrăcat m-ai fermecat toamnă ș-apoi ai plecat... Referință Bibliografică: Cu tine toamnă / Mariana
CU TINE TOAMNĂ de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364579_a_365908]
-
să fie condus de o Republică, monarhia nemaifiind viabilă. Ca și Franța, ce se declară la 4 noiembrie 1848, Republică Democratică unică și indivizibilă, Ploieștiul va deveni, printr-o fulgerătoare lovitură nocturnă, o unică, în felul ei, Republică. „Turbulența este înșelătoare dar nici calmul nu este mai puțin. Cetățeanul oscilează întotdeauna între papuci și baricadă”, va remarca Pascal Bruckner în Melancolia democrației, de parcă s-ar fi referit în mod special la ,,Conu Leonida față cu reacțiunea,,. Care sunt avantajele într-o
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
luptă cu materialul în care își obiectivează ideile și sentimentele: materialul operei. Mănat de dorință cât mai perfectei traduceri al lăuntrului sau stufos, orice artist e nemulțumit până în cele din urmă de rezultatele obținute. Procesul autoexprimării e dur, anevoios și înșelător. Cand socotești că te-ai captat din zbor și exulți, bagi seama că de fapt n-ai izbutit decât să-ți frângi un elan și să-l tunzi de toate traiectoriile posibile zborului în viitor, ca și de toate ecourile
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
1944 din 27 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Rațiunea se cufunda. Un leș într-o vâltoare, În ochii strânși și-nchiși ard flăcări violete, Mintea se zbate, rămasă fără apărare. Cuprinsă de-o încinsă, mistuitoare sete. Iluzii fără fete, fantome-nșelătoare. În cioburi de oglindă,contururi tremurânde. Corpul întreg se-ncoardă, ca o săgeată franța. Cuprins de fierbințeala iluziilor arzânde. Știi c-o să se oprească, dar groază te zugrumă. O clipă de supliciu, cât o eternitate. În care viața pare-o înfiorătoare
CALEA DESERTACIUNII de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363587_a_364916]
-
mai mult zeița gânditoare, Decât un om întruchipat din huma. Eu te priveam ascuns între nisipuri, Ințelegându-ți chinul, spaimă, gerul, De-a fi doar unul dintre miile de chipuri, Si de a nu putea vorbi direct cu cerul. Din larg înșelători corăbieri cu plete, Te invitau în viața de apoi, Zeița , nu lasă parfumul să te- mbete, Si mai rămâi o viață printre noi! N-am înțeles iubirea niciodată. Deci poate te- am iubit , sau poate doar, Ca pe o perla
ZEITA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363585_a_364914]
-
că se va putea apropia de mine. Nu vorbele voastre, nu cadourile pe care mi le promiteți, nimic nu va avea vre-un efect asupra mea. De altfel chiar vă rog să uitați vremurile când am crezut în vorbe, toate înșelătoare. Acum sunt complet un alt om, iubitoare și dornică de fericire pentru care voi lupta cu toată puterea ființei mele. Era o bună gospodină, harnică, modestă necerând niciodată nimic pentru ea decât Leon să o iubească. Nu a durat mult
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
din 31 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Suflet unic nemuritor ca semeni îți suntem datori năpăstuiți între răsărit și apus de soare trăim în timpul dintre aceste două momente în clipa intermediară lor continuăm a căuta fericirea o mare amăgire ascensiune înșelătoare vântul continua să bată suflet influențat închizi ochii o frunză pică fără să plângă o doare iubește tot ce a trăit și simțit omul ca frunza senin precum cerul bucurându-se de viață se-ntreba continuu de ce s-a născut
TRĂIM ÎN TIMPUL DINTRE ACESTE DOUĂ MOMENTE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361211_a_362540]
-
e dor de el. Nici nu plecasem și îl și doream din nou. Lucrurile erau clare. Nu ne legau doar cerințele fizice ci un sentiment prin care nenumindu-l ne era necesară prezența celuilalt. Căpătasem și acel sentiment fie el înșelător al siguranței.. - Tu nu observi că soțul tău este de fapt un egoist, te vrea numai a lui dar nimic nu-l mai îndreptățește acum?. Am avut o tresărire. Reîntoarsă acasă, viața părea acum și mai plictisitoare și obositoare. Exista
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
desen transparent, însă de o ironie subtilă, volumul „ Aparent “ al poetei Dacina Dan, premiată la Festivalul Național de Poezie „ George Coșbuc “, ediția a XIII-a, se impune cu naturalețea talentului. Ambivalenta real - imaginar, ideea reflexivității pierdute, imaginea deschisă și totuși, înșelătoare, a lumii, natura perisabila a ființei umane care și-a pierdut accesul la tot ce înseamnă etern, guvernează întregul volum. De asemenea, tot ce e simbol consacrat, se transformă în poezia Dacinei Dan, în contrasimbol. Ființă poetica se ridică în fața
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
Care poate fi o soluție pentru depresie? Prof.Dr.Iosif Țon, teolog: Ideea aceasta - cunoaște-te pe tine însuți, ideea aceasta de a face tot timpul introspecție și de a coborî în tine ca să găsești acolo resurse, este o idee total înșelătoare, pentru că în tine însuți nu poți găsi nimic. Tu ești un gol. Tu ai fost făcut să te umple Dumnezeu. Tu ai fost făcut pentru trăirea aceasta în comuniune cu Sfânta Treime. Și degeaba cauți în tine ceva, când în
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
66 kg. Fără a intra în politică și cu rezervă că în acea perioadă, prin acest lucru, se încalcă drepturile omului, eu cred că programul era gândit foarte bine și structurat pentru un grad satisfăcător de sănătate publică, fără abundență înșelătoare de acum. Știu că a fost văzut că o ” înfometare științifică” dar o să mă justific prin a compara cifrele propuse în program cu cele recomandate acum, de nutriționiști. Eu nu văd mare diferență. În zilele noastre consumul de calorii zilnic
„PROGRAMUL DE ALIMENTAŢIE ŞTIINŢIFICĂ A POPULAŢIEI” de DALELINA JOHN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/360995_a_362324]
-
una, apostolească, și sobornicească Biserică Ortodoxă Română spunea ( citez din memorie): “În vremurile din urmă, oamenii vor fi mânați cu turmele, cu turmele, în iad, de “buni sfătuitori” precum neștiința, nepăsarea, și lenea.” Să nu uităm că, luptând împotriva acestor înșelători, primul izvor de știință, de suflet, și de hărnicie, prima Școală Românească, a fost înființată de Biserica noastra, Ortodoxă, Română, în Șcheii Brașovului. Acolo unde, deschizând o poartă de lemn, mergi pe o alee de piatră, și ajungi sub un
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]