185,071 matches
-
canalele și scurgerile iar apa învolburată și murdară cucerește, nestingherită, teritorii după teritorii, cum zgomotul furtunii acoperă și nimicește șoaptele rugăciunilor mele, cum aburii se ridică din pămînt și îmbracă clădirile, rămînînd doar firmele luminoase suspendate, ireal, la înălțime, am înțeles că, prea păcătoasă fiind, am să fiu lăsată aici. Întotdeauna mi-a fost frică de apă și de necunoscutul întins pe la fundul ei. Deși am făcut înot de performanță, n-am deschis niciodată ochii. Nici în bazin, nici în mări
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
apă și de necunoscutul întins pe la fundul ei. Deși am făcut înot de performanță, n-am deschis niciodată ochii. Nici în bazin, nici în mări sau oceane. Nu vreau să văd ce este în măruntaiele ei. De cîteva minute, am înțeles de ce. Pentru că acolo se adăpostea sfîrșitul meu. Minutele de panică. Vreau să mă sustrag, să ies din trafic. Imposibil. Nu mai există nici dreapta, nici stînga - ca în politica de la noi - nici înainte și-napoi, nici trotuar, nici bordură. Doar
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
a.m.d. Într-o împrejurare, Napoleon Bonaparte a făcut o criză de furie cu teribile imprecații, când a citit într-un ziar - cu toatele erau ale Puterii - laude la adresa blândeții sale: optase pentru imaginea războinicului vindicativ. Cel mai de timpuriu au înțeles importanța imaginii despoții Orientului, magicieni ai protocoalelor, demoni ai regiei, dispensatori de fast și de fantastice onoruri, fii ai soarelui, infailibili, norocul sau pierzania fiecărui muritor de pe întinsele ținuturi. De la ei s-au inspirat comunismele de nuanță instaurată, cu magnificele
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
ei demonstrează eficacitatea experienței anilor petrecuți în biblioteci, unde au căpătat dexteritatea intuirii labirintului care înseamnă lumea ziarelor și revistelor, adevărată rețea, nicicând exact delimitată, dar oricând deschizătoare de perspective. Experiență similară au dobândit autorii atâtor cărți despre I.L. Caragiale, înțelegând fiecare în felul său să se impună în aprofundarea acestei opere complexe: Mircea Tomuș, Florin Manolescu, Ion Vartic, Eugen Simion, Valeriu Cristea, Mircea Iorgulescu, Al. Călinescu, Vasile Fanache, Silvian Iosifescu, Maria Vodă Căpușan, Liviu Papadima, Maria Cap-Bun, I. Constantinescu, Șt.
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
servesc pentru a vărsa d. Sturdza ura sa particulară în contra lui Cuza-Vodă". Sentimentele și resentimentele politice nu au ce căuta în publicațiile academice, iar precedentul grav cu introducerea la volumele de cuvântări ale Regelui Carol I demonstra că Dimitrie Sturdza înțelegea să facă din istorie câmp de acțiune politică. Maiorescu, postulând autonomia absolută a domeniului cultural, nu putea accepta o asemenea atitudine. Răspunsul ministrului Cultelor la interpelarea lui Maiorescu pomenește doar dreptul lui Dimitrie Sturdza de a avea propriile sale păreri
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
replică Maiorescu îi atrage atenția ministrului că nu la aceasta se referea interpelarea sa: "Obiectul discuției este acesta: Nu d. Sturdza ca persoană privată, nu eu ca om privat, ci oficialitatea publicațiunii în numele țării este în chestie". Cum ministrul nu înțelege să revină asupra hotărârii de a-i încredința lui Colescu-Vartic capitolele de istorie contemporană, Maiorescu își încheie pesimist replica: "Regret că d. ministru a însărcinat pe un sectar politic și n-a primit cel puțin părerea ca profesorii din comisie
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
creatoare de diferențe și ierarhii și fundamentarea ei pe iubire de aproapele și de dușman. La fel este contra-argumentată ideea că femeile nu-și pot transcende interdependența și nu pot accede la transcendent. Semnificația lui agape este aceea a carității înțelese ca grijă altruistă față de toți oamenii, or, potrivit eticilor feministe chiar și celor mai radicale (vezi Juliet Mitchell, Dworkin, Germaine Greer), femeia este principalul îngrijitor (caretaker) de aici și rolul ei de mamă și poziția subordonată în societatea patriarhală. Astfel
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
patria trebuie să aibă răbdare cu cei pe care îi plătește, pînă se întorc din vacanță. Am o temere că și blocajul despre care am fost misterios informat dinspre CNSAS are aceeași cauză, ceea ce mi se pare lipsit de scuză. Înțeleg că dl Năstase, cu amicițiile și protecțiile pe care le acordă are toate motivele să considere CNSAS o instituție inutilă. Înțeleg și că asta poate că îl sperie pe dl Onișoru la retribuție. Dar banul pe care îl dă contribuabilul
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
blocajul despre care am fost misterios informat dinspre CNSAS are aceeași cauză, ceea ce mi se pare lipsit de scuză. Înțeleg că dl Năstase, cu amicițiile și protecțiile pe care le acordă are toate motivele să considere CNSAS o instituție inutilă. Înțeleg și că asta poate că îl sperie pe dl Onișoru la retribuție. Dar banul pe care îl dă contribuabilul pentru CNSAS e prețul suferinței, al morții și al terorii. Dacă dl Onișoru nu înțelege acest lucru, ci se consideră un
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
să considere CNSAS o instituție inutilă. Înțeleg și că asta poate că îl sperie pe dl Onișoru la retribuție. Dar banul pe care îl dă contribuabilul pentru CNSAS e prețul suferinței, al morții și al terorii. Dacă dl Onișoru nu înțelege acest lucru, ci se consideră un bugetar printre alții, dator să-și apere funcția, nu știu ce rost mai are CNSAS-ul. Cînd e vorba de informatorii Securității, instituția condusă de dl Onișoru nu suferă nici un fel de blocaj. Aceștia sînt dați
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
Tombouctou imaginar, rod al fanteziei europenilor dornici să intre în orașul despre care se știa că se află în stăpînirea tuaregilor sîngeroși și că e interzis creștinilor. Acesta din urmă e subiectul cărții Simonei Corlan-Ioan iar referentul său real e înțeles ca simplu pretext al legendei. Cum reprezentări stereotipe și clișeizate compun imaginea orașului, istoria sa se lasă lejer rezumată: "Avînd în minte poveștile despre fastul și bogăția ce domneau în cetatea africană, europenii au plecat mînați de curiozitate să descopere
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
străluceau cu linii puternic irizate în ocru, urcând în sus, pe când numele dușmanilor îmi întunecau câmpul cu amestec de culori-lături și mișcări în jos. Apoi întrebam soarele despre anumite lucruri și mi se arătau hieroglife complicate, apoi rune ușor de înțeles. Materiile scrisului solar: culori și semne! Mai târziu am simțit în jurul tâmplelor ca un curent rece. Parcă spiritele bune și demonice s-ar lupta în jumătățile creierului meu, în aripile creierului meu, cum Swedenborg și alți mari savanți l-au
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
de inteligență, adică de modul activ al naturii) care te golește de tot. A doua zi a Târgului de carte de la Geneva: vizita neașteptată a unei verișoare a lui Renè: Yolande! De ce scriu aici despre ea? Pentru că văzând-o am înțeles mai bine familia în care am intrat. Yolande e un fel de Lionel feminin, al cărui altruism e întors pe dos, foarte interesată de Africa, a lucrat acolo cu mare succes. Ne-a povestit, cu o participare afectivă extremă, despre
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
ne vom duce peste câteva zile, la Festivalul internațional de poezie, și la care Renè a insistat atât să vină și el. Acolo era ca de obicei multă lume: cunoscuți și necunoscuți. Deodată cineva vine dinspre lac strigând, dar nu înțelegeam ce spune și îi întrebam pe alții despre ce e vorba. Mi se spunea: Cineva a fost omorât sau cineva va muri! M-am trezit într-un lac de sudoare, totul mi s-a părut atât de îngrozitor, ca și cum ar
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
lumea umbrelor, nu a fost un lucru ușor. Când am scris despre soarta rudelor apropiate, - mărturisește autoarea într-un interviu 4 - am avut sentimentul că le retrăiesc viețile, că gândesc, trăiesc și sufăr împreună cu ei. Am început astfel să-i înțeleg. A fost însă, chinuitor. îmi aduceam uneori aminte de câte cineva, ca în transă." Ca singură supraviețuitoare și martoră a unor evenimente, Marina Tarkovskaia a trecut și prin chinuitoare procese de conștiință stârnite de legitima întrebare: se pot dezvălui oare
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
nici o promisiune, nici o garantare a vreunui sens salvator" și "pentru că nu ai de la ce început s-o iei/ sunt tot timpul niște resturi accidentale/ cu care te schimbi cum ai schimba o vorbă" sau "Vorbim limba sării și nimeni nu înțelege tot/ asta ne-ar mai lipsi". Realitatea - sau ce-a mai rămas din ea - nu mai poate fi percepută decât la nivelul simțurilor și numai parțial: "sau dacă nu ar mai trebui să spui ceva și/ te simți totuși plin
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
oricît de încercat nu poate ține pasul. Și apoi mulți, cred, nici nu se mai referă la ele, așa cum nici o carte nu scrie în mod special despre closete. Trăim, de fapt, o perioadă de absență a literaturii." Să nu se înțeleagă de aici că scriitoarea ar fi recalcitrantă la tot ce înseamnă literatură română sau scriitori români sub comunism. Există în acest jurnal mari admirații și mari prietenii: aceea cu Radu Petrescu, care o stînjenește într-un fel, dar pe care
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
falimentarea celui care trăia cu ex-soția eroului principal, cel ce pune la cale planul loviturii. Și, în cele din urmă, recîștigarea ex-soției cu pricina. (Nu spuneam noi mai devreme ce băieți buni sînt bandiții, niște sentimentali pe care nu îi înțelege nimeni, nimeni). Iar aici intervin problemele serioase: fiind el implicat sufletește mai poate coordona profesionist acțiunea? Ce dorește el - banii sau numai recuperarea soției? Una peste alta, aceasta-i treaba lui, treaba noastră este să votăm (vorba unui slogan de
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
nu ne sîntem indiferenți unii altora, că simțim dorința de a fi împreună, de a rîde homeric, de a ne strînge mîinile (măcar) cordial, de a fi eleganți - la propriu și la figurat - așa cum se cuvine la o sărbătoare. Am înțeles, deci, că seara Galei este o sărbătoare a breslei pe care, la urma urmelor, ne-o dăruim. Cu alte cuvinte, reușita ei depinde în mod absolut de fiecare dintre noi. Valul de căldură și de energie pozitivă care a venit
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
căror contribuție multiplă se cuvine reținută. Am spus intenționat cărturari și nu critici: nu doar fiindcă primul termen acoperă mai bine realitatea, dar și fiindcă, mărturisesc, împărtășesc "prejudecata" maioresciană cu privire la poeții critici pe care o inevitabilă subiectivitate îi împiedică să înțeleagă alte moduri lirice decît al lor. Există, desigur, și cazul invers, al criticilor poeți (numeroși, ei, de la Călinescu la Grigurcu), totdeauna onorabili, niciodată fundamentali. Doinaș nu aparține, propriu vorbind, nici uneia dintre aceste două clase. Ca și Pillat ori alții, a
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
și a filosofilor atenieni, căreia îi va urma o perioadă de căutări comune, marcată de întoarcerea către experiență, de revenirea Căutătorilor în mijlocul comunităților. O a treia perioadă e cea a științelor sociale, a privirilor îndreptate către viitor. S-ar putea înțelege că e și epoca noastră, deși Boorstin evită să afirme direct lucrul acesta. Căutătorii oferă, dincolo de propunerea segmentării în trei epoci, cu care orice cititor e liber să nu fie de acord, spectacolul abil al unei erudite incursiuni în domenii
O istorie a căutării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15291_a_16616]
-
subiectului, devine, chiar nevrînd, o scriere polemică. La noi rămîne una "cuminte", utilă și interesantă pentru cei care vor să descopere sau să redescopere date esențiale ale culturii occidentale. Daniel J. Boorstin - Căutătorii; Istoria căutării continue a omului pentru a înțelege lumea sa; trad. din engleză de Antoaneta Ralian; Ed. Meridiane - col. Biblioteca de artă; București, 2001; 344p.
O istorie a căutării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15291_a_16616]
-
Victor Scoradeț de a face cunoscută dramaturgia pe care o prețuiește; există ceva bun adunat în intonațiile actorilor, în concentrarea atentă din privirea regizorilor, veghind din colțul spațiului de joc, în tăcerea respectuoasă a publicului tânăr, în felul cum își înțelege misiunea Marcel Iureș: în serile de "lectură" de la Teatrul Act viața a palpitat înfiorată în vecinătatea talentului. Întreruperea temporară a curentului Deși se vorbește mereu despre moarte - despre sinucideri și execuții - și spectatorilor li se arată practic aproape toate instrumentele
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
în excesele sale, are toate atributele firescului și de aceea este și atât de înspăimântător. Cei trei tineri veniți la hotel ca să se sinucidă sunt proprietarii unei vieți care nu merită să fie trăită și neputința lor de a se înțelege și de a se exprima este izvorul violenței îndreptate împotriva lor sau împotriva celorlalți. Regizorul construiește bine agitația vană a grupului, permanenta defazare a membrilor săi: ei nu reușesc să se exprime pe ei, nu știu să iubească, nu izbutesc
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
aș ruga să-mi răspundeți acum la o întrebare de ordin mai general. Ce credeți dumneavoastră despre viitorul poeticii? Mai sunt încă lucruri esențiale de lămurit în acest domeniu? Mai sunt încă multe căsuțe goale de completat? G.G.: Depinde ce înțelegem prin gol și ce înțelegem prin a completa. Cred că toate căsuțele - dacă acceptăm această metaforă a tabelelor și a căsuțelor de care sunt în mare parte responsabil - au fost, mai mult sau mai puțin, atinse, tratate, completate, dar în
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]