3,138 matches
-
targui, apoi arătă spre jaima: Cine sunt ăștia? — Fac parte din comisia de organizare a raliului. Eu nu fac decât să pilotez rabla asta. — Sunt înarmați? — Înarmați? repetă celălalt, surprins. Da’ de unde! Cui i-ar trece prin minte să vină înarmat într-o tabără tuaregă? — I-a trecut prin minte unuia dintre ai voștri. — Imbecili sunt peste tot. Și în această competiție mai mult decât oriunde. Se îndreptară spre puț, și când ajunseră la mai puțin de zece metri de intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și să scâncească. Când se află la numai o aruncătură de piatră, numărul doi strigă: — Stați liniștit! Am venit să vă salvăm, dar vă avertizez că vă văd și că la cea mai mică mișcare suspectă vă împușc. Nu sunt înarmat... - veni îndată răspunsul. Și pierd mult sânge. Noaptea continua să fie foarte întunecoasă; numărul doi se asigură a nu știu câta oară că nu-l pândește nici o primejdie, căci îi era imposibil să distingă ceva la mai puțin de zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
din maldărul de Încălțăminte erau cei mai mici și aici În fundul curții vizavi de magazia de lemne locuia Nuți iubita lui Paul Mormînt seara aceea pe dealul Cociocului după ore așteptarea Înfrigurată a luptei și cînd au apărut țigănușii lui Înarmați cu bricege vitejii mei de la Șincai fugeau de rupeau pămîntul eu slăbănogul eu cavalerul tristei figuri trebuia să le dovedesc că sînt mai tare m-au dus ca pe-o captură la căpetenia lor bravo ești curajos nimeni să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
părăsi-o pe Claire, ultimul lucru pe care mi l-aș închipui că l-ar face ar fi să-și construiască un cuibușor de dragoste hippie cu Judy. Din nou, nu era treaba mea să îi spulber visele. în schimb, înarmată cu informația asta, am plecat în căutarea lui Claire, pe care am găsit-o în living, descântând o cană de ceai atât de tare că puteai să îndoi o linguriță în el. Bucătăria era de mult bucătărie doar prin denumire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
și la începutul carierei. Nu se poate să nu ți se întâmple să te confrunți cu omoruri ori cine știe ce alte grozăvii până la pensie. Sper să nu. Nici eu nu-ți doresc, dar nu te baza! Sfatul meu este să te înarmezi cu tot curajul de care dispui și să iei taurul de coarne. Dumneavoastră vă vine ușor să vorbiți. Aiurea! Nici mie nu-mi face plăcere, dar m-am obișnuit. Morții nu sunt primejdioși, nu mușcă și nici nu fac vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de avere, trei lotri, și-au pus în gând să-i fure comoara. Știau că de unul singur era greu să-l biruiești pe Negru, dar dacă se întovărășeau, le-ar fi putut surâde norocul. Zis și făcut, s-au înarmat până în dinți și au pornit la drum încoace. Negru prinsese însă de veste și îi aștepta la hotare. Numai când dădură cu ochii de el și văzură paloșul, cei trei o și rupseră la fugă înapoi de unde au venit. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
partea cealaltă, se rostogoli fără zgomot la pământ. Menținându-se în umbră, se apropie în liniște de clădire. Se strecură în pridvor, așezându-se cât mai aproape de ușă, unde rămase în așteptare tăcut. Era o pată neagră în întuneric. Se înarmase cu răbdare, știa că mai devreme sau mai târziu, bătrânul va ieși afară ca să plece spre Muntele Rău. Se răzgândise între timp, hotărându-se să-l aștepte acolo. Considera că ar fi fost prea riscant să intre în casă peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îl privește întrebător. Înseamnă că se întoarce Boris, trebuie să îl oprim! De acord cu dumneavoastră, numai că nu va fi atât de simplu. Ce vrei să spui? Păi, nu văzurăți ce de pistoale găsirăm jos? Sigur și ăsta e înarmat până-n dinți. Și, ce propui? Pohoață nu răspunse. Frână brusc și opri mașina în mijlocul drumului, astfel încât să nu mai poată trece nimeni pe lângă ei. Haideți, coborâți! Opriseră motorul, dar lăsaseră farurile aprinse și portierele larg deschise. Tânărul agent îl trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
strămoșii voștri, izgoniți din pricina curiozității, a focului sacru, din care țîșnește cunoașterea, au cutezat să culeagă mărul? Nu, popor samarinean, nu ăsta este Dumnezeu, ăsta Îți este vrăjmaș, e un ticălos și un tîlhar, care, cu ceata lui de Îngeri, Înarmați pînă-n dinți cu săbii de foc și săgeți otrăvite, vă aține calea. CÎnd smochinii dau În pîrg, vă trimite o mană, cînd măslinii-s taman buni de cules, vă trimite o vijelie care să le Încovoaie crengile și grindină care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
e cîte-o minciună. Dreptatea - minciună. Iubirea de adevăr - minciună. Denecuprinsul - minciună. Nemurirea - minciună. Și cărțile lor sînt mincinoase pentru că promit minciuna, promit raiul, iar raiul e minciună pentru că e-n mîinile lor, doar ei sînt la porțile raiului, Îngerii lor Înarmați cu săbii de foc, ca și judecătorii lor cu balanța lor măsluită.“ Mulțimea Îl asculta sastisită și temătoare, gîndind că are de-a face cu-n sforar, căutînd Înțelesul ascuns al vorbelor. Căci lumea era deprinsă cu stăpînirea fariseilor, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Încarnează o forță vitală, din care pricină gloata devine o haită de fiare Însetată de sînge.“ Este adevărat că aceste fiare adorm de fiecare dată cînd se Îmbată cu sînge și atunci pot fi ușor ferecate În lanțuri. Armata fanatizată, Înarmată cu o astfel de Învățătură, o pornea cu inima curată la pogromuri. Primele victime În masă ale cărților ucigașe deja se numărau ci zecile de mii. O anume Enciclopedie - a cărei obiectivitate e contestată de mulți, mai ales de adepții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
alți trei țărani executați prin spânzurare și a căror trupuri au fost expuse mai multă vreme la locul execuției. Bejenia ardelenilor spre șara Românească și spre Moldova avea un caracter organizat, erau conduși pe potecile munților de oameni cunoscători, erau înarmați cu puști, lănci și unelte agricole, inclusiv femeile, plecau cu tot avutul și familia. Se poate spune că în șările Române erau așteptați, așezați pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, li se dădeau înlesniri, scutiri de dări până la înjghebarea gospodăriei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jurat credință lui Dumnezeu. Modul în care s-au derulat întâmplările de la Udești-Suceava au fost relatate pe larg în raportul sublocotenentului Johann Dormeister , care arată că cei care au depus jurământul lau rostit „foarte necuviincios” și „în silă”. Noaptea, locuitorii înarmați cu uneltele de muncă au trecut peste „Cordon” în Moldova. Puțini au înțeles gestul de demnitate al preotului din Udești, dar gestul lui nu a fost uitat, i-a călăuzit pe toți cei care voiau o ieșire din „raiul habsburgic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Thomas Cavendish, își propune să prade aurul spaniol adus din America. în 1588, invincibila Armada spaniolă, greoaie și prost înarmată, naufragiază în fața coastelor Angliei; două treimi dintre marinarii și navele ei se scufundă sub ochii echipajelor de pe vasele englezești înarmate cu tunuri mult mai precise. Atlanticul se deschide atunci din nou vaselor comerciale, îndeosebi genoveze, olandeze, englezești și franceze, redevenind un bazin comercial. în timp ce, în 1598, China îi învinge pe japonezi în Coreea fără ca totuși să le ocupe țara îacest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Statele Unite când, în secolul al XIX-lea, s-au impus pe ambele continente americane. Ea va încerca să îndepărteze Japonia și Statele Unite de această zonă. Se va folosi și de sprijinul Coreei de Sud îcare va trebui, la rându-i, să se înarmeze) și va tolera supraviețuirea regimului totalitar din Coreea de Nord, care va dori și ea să se doteze cu noi mijloace, inclusiv nucleare, pentru a se apăra. La rândul ei, Japonia se va reînarma, pentru a rezista unei amenințări coreene și ascensiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Ele însemnau ofițeri care dădeau ordine, însemnau sergenți care răcneau ca să determine îndeplinirea lor, însemnau soldați care instalau bariere și însemnau ambulanțe, unități de transmisiuni, reflectoare luminând șoseaua până la prima curbă, valuri de soldați sărind din camioane și ocupând poziții, înarmați până în dinți și echipați atât pentru o dură bătălie imediată, cât și pentru o lungă campanie de uzură. Familiile ai căror membri își aveau locurile de muncă sau studiau în capitală nu făceau decât să clatine din cap în fața demonstrației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
toată lumea era gata să dezlege parâmele care o ținea legată de palatul președintelui, de micul palat al șefului de guvern și de diferitele edificii ministeriale. Strălucitoarele automobile negre se aflau aliniate în așteptare, camionetele cu arhive erau apărate de gărzi înarmate până în dinți, puteau scuipa săgeți otrăvite oricât de incredibil ar părea, bătăușii poliției se aflau pe poziție, ambulanțele erau pregătite, iar înăuntru, în cabinete, încă deschizând și închizând ultimele dulapuri și sertare, guvernanții evadați sau dezertori, pe care, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nu se putea pune în practică. Editorialul a fost citit, radioul a repetat pasajele principale, televiziunea l-a intervievat pe director și în acest punct se aflau lucrurile când, era exact ora douăsprezece ziua, din toate casele orașului ieșiră femei înarmate cu mături, găleți și fărașe și, fără nici o vorbă, începură să măture în fața casei, de la ușă până în mijlocul străzii, unde se întâlneau cu femeile care veniseră, din cealaltă parte, în același scop și cu aceleași arme. Afirmă dicționarele că fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
asediu, moarte trădătorilor, făcea o justiție sumară. Comisarul ajunsese la barieră. Bărbatul îl privi fără să se miște. Avea degetul mare al mâinii stângi încârligat de curea, mâna dreaptă băgată în buzunarul pardesiului, totul prea natural ca să fie autentic. E înarmat, are pistol, gândi comisarul și spuse, Timpul ajunge întotdeauna. Bărbatul nu zâmbi, nu clipi, spuse, Oh, nu, niciodată nu e timp, și atunci îi înmână plicul, poate acum își vor da bună ziua unul altuia, poate vor conversa câteva minute despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
la jumătatea drumului de Întoarcere când Dante auzi un ropot intens de cai la galop. Abia avu timp să le ordone oamenilor săi să se oprească Înainte ca, din tufișuri, să apară un grup de călăreți În ținută de vânătoare, Înarmați cu arcuri și cu tolbe. Când Îi văzură, noii veniți traseră și ei de hățuri, oprindu-se la câțiva pași de ei. Poetul era sigur că nu mai văzuse niciodată pe nici unul dintre ei, cu excepția celui mai tânăr, care părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
recunoscu uniformele lăncierilor francezi din garda lui Acquasparta și pe acelea ale arbaletierilor genovezi, pe lângă soldații din poliție și garda de cartier. Chiar și armurile greoaie ale câtorva mercenari teutoni se zăreau ici și colo, printre straiele grosolane ale țăranilor Înarmați cu furci. Pe caldarâm zăceau câteva trupuri acoperite de sânge. În fugă, se apropie de unul dintre ele, descărnat și crispat În ghearele morții. Era cu fața În jos. Se aplecă deasupra lui, Înăbușindu-și un geamăt. Bernardo fusese lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o mână grosolană care Îl scutura și un glas aspru ce Îl striga pe nume. - Trezește-te, messer Durante! Ce s-a Întâmplat? În jurul său, câteva forme obscure se agitau, Învârtindu-se prin spațiul gol al Baptisteriului. Recunoscu silueta bondoacă, Înarmată până În dinți, a șefului gărzilor. - Ce s-a Întâmplat, priorule? Îl auzi repetând pe un ton neîncrezător. Sângele ăsta... Dante Încercă să se repună pe picioare, făcând apel la ultimele sale puteri. - Straja de la Porta ad Aquilonem a chemat ajutoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fii ai dezmoșteniților (își căutau moștenirea în noroi, dar n‑o găseau, evident, pentru că o luaseră alții) se revărsau unul asupra celuilalt. Unii - printre care se aflau mulți șomeri fără drept la ajutor social, forțați să‑și apere patria - erau înarmați până în dinți de către stat. Armată federală, artilerie, trenuri blindate. Iar de cealaltă parte: mitraliere fără nici o șansă, cuiburi cu spini ale unor păsări slăbănoage în spatele ferestrelor marilor clădiri ale municipalității, în căminele muncitorești. Cuiburi de mitraliere. Cortina istoriei, croită din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mult decât suficient ca să văd pe unde calc. Totuși, când am pășit în vestibulul nordic, în ceea ce fusese cândva sala de așteptare, am tras zgomotos de cocoșul Mauserului, pentru a da de știre oricui m-ar fi așteptat că sunt înarmat. În tăcerea stranie, plină de ecouri, acest zgomot răsună mai tare decât o șarjă a cavaleriei prusace. — N-o să ai nevoie de ăla, zise o voce de deasupra mea, din galeria de la etaj. — Nu contează, îl mai țin puțin așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
a consacrat vocației lui de prinț al vieții. Singur Velculescu a continuat să învețe egal, la toate. Confruntarea cu Banciu a fost poate cea mai drastică. Ce legătură, ce filiațiune între apariția aceasta de dresor al micilor animale care eram, înarmat până în dinți cu un sarcasm rece, la pândă, pentru a reprima pe loc orice înmuiere a atenției și a disciplinei - și valetudinarul Ion Antonescu, cu lecțiile lui impersonale, clasele lui somnolente? De la început ne-a luat în mână, ca o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]