1,280 matches
-
pusă în valoare, în primul rând, de Kant și apoi de Goethe: „munca (sau datoria la Kantă ca singura compensație a existenței!”. Care „muncă”?! Întoarcerea repetată și obstinată pe solul „unde ți-ai petrecut tinerețea”, tu „și ai tăi”, și încăpățânata revenire la aceleași „unelte, forme, reflexe și ticuri ideatice”, recăderea în același cerc infernal al obsesiilor tinereții tale literare, nevindecat defel de atâtea sarcasme și groase ironii ale celor care ți-au însoțit primele urcușuri pe panta unei arte ingrate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un prilej să revin cu câteva nuanțe, oarecum îngrijorat de un posibil derapaj hermeneutic: înțelegerea autenticității ca „program“ de viață, ca justificare pentru orice, ca virtute privată, de natură să te plaseze deasupra celorlalți. Domnișoara C. se socotește „o practicantă încăpățânată a autenticității“, pe care ar fi moștenit-o „genetic“ de la bunici și străbunici exemplari, „români autentici“, depozitari ai unei „tradiții“ autohtone, pe care și dânsa se simte chemată să o întruchipeze și să o „propage“. Această tradiție a autenticității o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la vreo demnitate lucrativă (cu secretară, mașină, indemnizație și pașaport), el vrea, în sfârșit, să profite. S-a chinuit destul, a aspirat, perdant, la purități utopice. Merită și el, în final, un pic de confort. Nu-i este ușor. Urme încăpățânate ale vechilor idealuri îl șicanează mocnit, îl încurcă. Se străduiește, din răsputeri, să-și confecționeze alibiuri, să-și cosmetizeze portretul. Își ambalează ticăloșia ca luciditate, ca imparțialitate înțeleaptă, ca probă de „independență“. Dar, de fapt, e confuz până la nevroză. E
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de nici un progres, dar nimeni nu avusese ideea să-i schimbe destinația și rostul, nimeni nu-l împiedicase să-și urmeze pur și simplu destinul (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest) dar critica nu poate exista fără literatură, critica îi opune încăpățânata demonstrație a criticii care poate exista prin critică, a criticii care scrie despre critică, a criticii care nu numai că nu respectă literatura, dar nici nu o mai citește (Ana Blandiana, Calitatea de martor). Rar și, conform datelor oferite de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
fie repetat de nenumărate ori?” A da peste nas cu același mesaj îi face pe unii să își piardă rapid răbdarea și sentimentul de auto-respect. Angajații nu trebuie supuși aceluiași tip de dresaj verbal care se aplică, de exemplu, câinilor încăpățânați, unde singura metodă de a le schimba comportamentul este repetarea constantă. Exemplu (șeful echipei se adresează unui membru al echipei): „Ți-am spus de sute de ori înainte și, dacă e nevoie, îți voi mai spune de o sută de
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ăsta pe video de câteva ori. — Vrei să știi ce cred despre tine? — Că-s nebun sau tâmpit. — Cam așa ceva. — Să știi că nu sunt. Nu știu cum să te conving. Poate oi fi eu puțin cam îngust la minte și foarte încăpățânat, ba chiar și un pic înfumurat, dar nebun nu. Nici cei cărora le stau în gât nu m-au acuzat vreodată de nebunie. — De vorbit, vorbești normal. Și mi-ai cumpărat înghețată. Bine, fie, hai să ne întâlnim la cofetăria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ce nu are, eu o iubesc. Nu mă pot păcăli pe mine însumi și de aceea recunosc că voi regreta profund dacă plec acum, știind că nu mă mai pot întoarce. — Te cunosc foarte bine și știu cât ești de încăpățânat și ce greu te lași convins, zise Umbra ridicându-se puțin și rezemându-se de perete. Mai ești și șmecher pe deasupra. Ți-a încolțit în minte ideea că am putea scăpa toți trei. Dar nu se poate. Oamenii fără umbre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de omenie, printr-o comportare fără cusur, prin absența oricărui interes personal și prin acțiuni excelente și care și-a dorit din suflet de la supremul Creator, ca Majestatea Voastră să ia măsuri de îndreptare împotriva poporului necivilizat, superstițios, superficial și încăpățânat al călugărilor, îndrăznesc să înaintez preasupus spre binevoitoarea aplicare treptată a unor modeste mijloace de însănătoșire. Mijloace de însănătoșire și de unde acestea se înlătură fără reducerea vistieriei. Pentru ca veniturile blocate ale mănăstirilor, care se risipesc în modul arătat mai sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să-i facă să nu-și părăsească nicicând colibele. D. Înființarea câtorva colonii, care să-i servească țăranului drept exemplu pentru agricultură, ar putea fi aici avantajoasă, numai dacă s-ar ține îndeajuns seama de păstrarea aceleiași religii a poporului încăpățânat, și în ciuda faptului că împărțirea terenurilor amintită sub C. va fi expusă la mai multe dificultăți și certuri cu proprietarii terenurilor, de vreme ce în Bucovina nu întâlnești nici o bucată de pământ care să nu fie încurcată într-o ceartă de delimitare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să-i dezbare doar de crengi, fără să aibă nevoie de ele sau să le ia de acolo. Din acestea și din alte abuzuri asemănătoare, la care pădurile sunt expuse permanent, spre paguba proprietarilor lor, din partea acestei populații necivilizate și încăpățânate, stă cu aceasta să apucăm vremea ca pădurile, încetul cu încetul, să fie supuse unei aceleiași soarte, precum cele de la Zaliscichi, Coțmani, Suceava, care acum vreo 30 de ani fuseseră într-o stare înfloritoare, iar acum sunt pe deplin pustiite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ai tot ceea ce el nu poate și nu va putea niciodată să aibă. M-ar fi urât poate oricum, dar nu în halul ăsta. Rivalitatea pentru Nastia îmi iese pe nas." Locotenentul făcu o pauză și întrebă cu o mină încăpățânată, de parcă mai descoperise un motiv să fie contrariat: Cine cântă aici la pian?" Nimeni. Înainte, Grig aducea în sezon un pianist de la Chișinău și chiar o mică orchestră. Acum, pianul șomează. Vrei să-l încerci? "Și e adevărat că se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
schițele din Mărturie mincinoasă (1983), cât și romanul pseudopolițist Citație pentru un necunoscut (1988) relevă dispoziția umoristică, verva ironică, ca și maniera nostalgică a scriitorului, evocator al spațiului ploieștean și al împrejurimilor. Eroii sunt tineri îndrăgostiți, visători și ghinioniști, justițiabili încăpățânați, naivi sau înrăiți, gospodine dominatoare în conflict cu vecinele lor, amici, funcționari, microbiști. Nu lipsesc elementele de melodramă și senzațional, exploatate cu simțul înnăscut al poantei surprinzătoare. I-Q. și-a încercat condeiul și într-o dramă, de fapt un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
-i plăcea să nu poată comanda ce-și dorea să mănânce, chiar dacă ce voia el se dovedea a fi mai puțin bun decât ceea ce ajungeau Într-un sfârșit să mănânce. Și-n fiecare an se mustra că este netot și Încăpățânat, Însă tot nu reușea să-și stăpânească zvâcnetul de iritare pe care Îl simțea când venea și descoperea că meniul era deja stabilit și comandat și că nu fusese consultat la comandarea lui. Ego masculin Împotriva unui alt ego masculin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
era de sincer. Era oare posibil ca Brunetti să Înceapă În sfârșit să Înțeleagă cum stăteau lucrurile, să acorde atenție realităților politice? Dacă era așa, Patta credea că meritul i-ar fi revenit pe drept cuvânt lui. Erau niște oameni Încăpățânați, venețienii ăștia, se agățau cu dinții de propriile lor vederi, vederi Învechite. Norocul lor că numirea sa ca vice-questore le adusese o oarecare expunere la lumea largă, mai modernă, la lumea de mâine. Brunetti avea dreptate. Tot ce trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
poate reușesc să obțin o mașină de aici. Chiar când o spuse, știu că era imposibil; vestea cererii sale avea să ajungă cu siguranță la Patta, iar asta cu siguranță avea să provoace nimic altceva decât probleme. — Ești un drac Încăpățânat, nu-i așa? Întrebă Ambrogiani, dar mai mult cu respect decât cu mânie În voce. Bine, vin eu la tren. O să vin cu mașina personală; În felul acesta putem parca În apropierea casei lui, să nu se Întrebe tot cartierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
clipa aceea am observat ochii rotunzi de uimire pe care Doru îi ridicase către mine. A oftat scurt și a pasat. Moldoveanul parcă se scufundase într-o transă hipnotică privind contra mea. După vreo jumătate de minut a dat re-contra, încăpățânat, sfidându-mă. Dacă legile jocului ar fi permis, aș fi dat re-re-contra. Doru păru să mă privească cu o disperare mută. I-am trimis un zâmbet regal și liniștitor. Se resemnă și pasă din nou. Ce să mai vorbim! Partenerul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vorbeau deloc. Podul Kazanski se ridica în unghi peste Canalul Iecaterniski înghețat. În timp ce se apropiau, puteau să vadă spatele aplecate ale mulțimii aduntă pe pantă, încercând să reziste trotuarului înghețat și înclinat. Un polizieski striga și îi descuraja pe voaieurii încăpățânați care refuzau să se împrăștie. Se uitau cu disperare fixă la un punct de pe pod, dincolo de marginea ascuțită, încă ascuns lui Porfiri și Salitov. Un al polizieski putea fi văzut dirijând traficul. O trăsură privată, cu cai albi, era trasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
fără gheață, mai era amenințat, la modul voalat, cu tancurile sovietice, cu davai ceas, davai palton, cu mărirea prețului la gazele populației, smulgerea părului din nas și din urechi, regionalizarea României și alte din acestea. Dar regele, neam de neamț încăpățânat, tot nu și nu, chiar dacă i-au fluturat și pistolul pe la tâmpla sa perfect regală. La care comuniștii cei răi, i-au șoptit o grozăvie regelui, de i s-a făcut părul său regal să i se ridice măciucă. I-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
calitate, care să-i alimenteze tupeul devenit de acum proverbial. Se dă în bărcile puterii, ca un copil răzgâiat, și țipă la toți din jurul său, numai dacă se uită mai lung al jucăriile sale, d-apoi să i le ia. Încăpățânat, nevoie mare, cum pune ochii săi câși pe ceva, gata, nu se mai lasă până nu modifică, dărâmă, strâmbă, face praf, ceea ce i-a suscitat interesul. Multă vreme chiar și eu am crezut că prezidentul acesta, trimis la vatră, de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
-și face rău reciproc. Luana simți că începe să obosească. Se credea, din ce în ce mai mult, prinsă într-o capcană fără ieșire. Pronunță, într-o discuție cu familia Darie, cuvântul divorț și Iuliana se înfioră. Îți dai seama ce spui? Oricât de încăpățânat ar fi Ștefan, el nu merită asta. Te iubește și mai devreme sau mai târziu va face cum spui tu. Luana însă nu era convinsă că mai avea puterea de odinioară pentru a continua această căsnicie. Orice atingere a soțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fostele iubiri ori relații erau perfect normale. Pe un altul, Radu Noia l-ar fi trântit de toți pereții. În fața Iulianei muțea, ascunzându-și în barbă nemulțumirea. Doamnei Darie puțin îi păsa ce se petrece în sufletul lui. Copil neînțărcat, încăpățânat și fără minte, el trebuia să se maturizeze și să priceapă că trecutul reprezintă o realitate de care nu poți fugi. Repetatele mustrări, legate de un moment sau altul al traiului anterior, aruncate cu ciudă asupra soției, erau lipsite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
iasă fără el iar atunci când erau împreună leșina de gelozie văzând cum bărbații își sucesc capetele uitându-se după ea. Făcea un adevărat tărăboi când femeia voia să îmbrace o fustă scurtă sau un tricou mai decoltat. Temperamente puternice și încăpățânate, cei doi se războiau parte în parte, susținându-și punctul de vedere. Se aflau doar la un pas de anul 2000. Luana nu putea accepta o mentalitate de pe vremea luptelor cu turcii. Atitudinea lui o jignea și-o încăpățâna să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Ceea ce interlocutoarea sa ascundea sub rochie îl făcea să se îndoiască, amarnic, că discuta cu cine trebuia. Atunci, asta e, zise Luana cu o detașare care-l făcu pe Bariu să tresară. Hotărî că e cazul să intervină între acești încăpățânați care, trăia vaga impresie, aveau mult mai multe să își spună. Îi determină să-și împărtășească părerile și cerințele. Luana mărturisi că nu mai făcuse așa ceva dar se știa capabilă să-i îndeplinească țelul, la aceleași standarde și cu aceleași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
că alegătorul, neavând altceva la îndemână decât imaginea candidatului, se baza în exclusivitate pe atitudinea acestuia iar Ernest Radak respira, prin toți porii, aroganță și suficiență, fapt ce-l punea, din start, în postura de învins. Văzându-l atât de încăpățânat și preconceput în gândire, concluzionă că nu e capabil de o conlucrare din cea mai fructuoasă. Fără alte fasoane, îi spuse pe șleau. Veți fi nevoit să mă ascultați dumnezeiește. Tot ce vă voi spune va fi literă de lege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de la Ravenna, nu izbutiseră să obțină de la Rodoald permisiunea de a fixa la șale, în perineu și după urechi canule prin care să se scurgă din corp măruntaiele și creierii. Ceea ce vedeam era înfiorătorul rezultat ce se datora și acelui încăpățânat refuz. Cele două cadavre zăceau pe o lespede de ardezie susținută de patru pilaștri de porfir. Păreau a dormi în patul nupțial, Rotari în mijloc, și Gaila la dreapta sa. La stânga regelui exista un loc gol. O aștepta pe a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]