129,052 matches
-
existență tentante sau parfumuri narcotizante. II.Prospecțiune și mefiență Patruzeci de ani fără unul, adică perioada 1925-1964, sunt cuprinși în expoziția din sala Kretzulescu. Pe o asemenea desfășurare în timp, chiar dacă ar fi expuse numai foile pe care s-au încercat vîrfurile creioanelor, și tot am avea un material plastic, psihologic și tehnic suficient de cuprinzător. Cu atît mai mult o expoziție care cuprinde lucrări selectate cu mare grijă, puse într-un discurs natural, fără excese muzeografice și fără voluntarisme curatoriale
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
constituia suportul. În ce măsură a funcționat, dacă a funcționat, bufoneria sa în asemenea condiții? Putem vorbi oare de o bufonerie expiatoare a Divinului, care i-ar fi expurgat conștiința de atitudinile puțin onorabile, adoptate sub imperiul vădit al oportunismului, așa cum au încercat unii comentatori "pudici"? Firește, postura bufonului e una de inconformism, de protest. N-am putea nega o anume ambiguitate a unor texte encomiastice ale autorului Scrinului negru, care n-a renunțat complet la postura sa funciară, de homo ludens. Am
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
-ul Africii de Sud), războiul nuclear mereu iminent spre finele războiului rece, primele discuții despre Statul Unitar, terorism, ș.a.m.d. Paul Virilio - Spațiul critic, prefață de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, colecția Panoptikon, Cluj-Napoca, 96 p., f.p. Atașat Cetății, Ciprian Mihali încearcă să afle în ce constă cotidianitatea în perspectiva ei temporală, după ce o altă lucrare a sa, Sensus communis. Pentru o hermeneutică a cotidianului se ocupa de semnificațiile filosofice ale termenului. "Cotidianul este prin excelență locul de trecere", aflat "la intersecția
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
teama de sine, emoția tot mai intensă, spaima plină de bucurie a unei căderi spre înalt: , gîndi grefierul și - sau așa își aminti după aceea, sau așa crezu că își amintește". Recapitulînd secundele, fu convins că a fost o iluminare, încerca "să-i găsească o explicație, conformă bunului său simț". Pentru autor coexistă în personaj un bun simț comun, dar și în sens contrar revolta împotriva seriei, a uniformului. Petru Cimpoeșu distinge subtil tremurul ca o revelație a unei atingeri cu
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
prăpastia vulgarității. Deși ar fi fost atît de ușor. Înlănțuirea situațiilor aduce pe scenă o linearitate și un soi de imponderabilitate a pașilor. Sublimă iluzie. În spatele acestei aparențe se află investigația regizorului, care sapă în interiorul visceral al fiecărui personaj, care încearcă să descopere ce se întîmplă în profunzimea unui mecanism mișcat de plăcerile trupului, de compromisurile pasionale sau lucide, de ispita sexuală ce nu se poate să nu ne fi vîrît, măcar o dată, pe oricare dintre noi, în păcat. Oare cîți
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
premierele sînt rare, mulți actori de prestigiu nu mai "joacă" decît în reclame). Totodată, confruntată cu grave probleme financiare, literatura română de calitate agonizează și, așa cum am mai scris (în această pagină) mulți scriitori au renunțat să se mai chinuie încercînd să publice. În paranteză fie spus, catastrofalul nivel de trai din România a ajuns să pună sub semnul întrebării ideea de vocație: medici, profesori, magistrați, ziariști își părăsesc profesiile, migrînd spre zone care, speră ei, le pot asigura nu bunăstarea
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
lipsită de aventura ei și din alte cauze: la revenirea aici, în miercurea următoare întâlnirii noastre de la Casa Scriitorilor, pe când dormeam adânc, am fost trezit de troznete mărunte și de fanta unei lanterne plimbându-se pe tavan: un hoț îmi încerca fereastra. Reprezentantul răzlețit al unei bande ce teroriza regiunea, individul nu mai avea de făcut decât un pas până în camera mea, doi până la patul meu. Cum nu se aștepta să fie cineva în casă, e de închipuit că, surprins, m-
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
Fălticeni. Tatăl, Gheorghe Holban, ofițer de carieră, înfățișat de M. Sadoveanu în Amintirile căprarului Gheorghiță sub chipul căpitanului Manoilescu, a murit luetic (boala se transmite fiului, care va suferi întreaga viață din pricina tratamentului încă precar și va muri el însuși încercînd o operație riscantă). Mama, Antoaneta Lovinescu era sora mai mare a lui E. Lovinescu. Școala, Holban a urmat-o la Fălticeni și la Focșani și a încheiat-o, după primul război, la București, unde și-a făcut și studiile universitare
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
acum să-și acrediteze un statut conform cu indiscutabila lor înzestrare. Expozițiile organizate pînă în acest moment, Florin Niculiu, Paula Ribariu, Sabina & Jean Negulescu și Adrian Chira, trimit implicit către intențiile galeriei și indică fără dubii spațiul valoric pe care acesta încearcă să-l acrediteze. Cea mai recentă dintre manifestările organizate aici, expoziția de pictură a Ioanei Panaitescu, are și ea multe puncte comune cu acțiunile precedente, mai ales acelea care privesc vigoarea și coerența lăuntrică a exprimării, dar și un caracter
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
fi doar epigon, prea responsabilă pentru a face doar un exercițiu ludic și prea încrezătoare în harul fondator al imaginii spre a lăsa loc ironiei și scepticismului postmodern, artista face, cumva, o încercare serioasă de autocunoaștere și de autodescripție. Ea încercă o apropiere de propria-i natură prin identificarea unor referenți autoritari și credibili, dar nu face acest lucru prin tehnici arheologice și prin strategii inginerești, ci printr-un dialog explicit înlăuntrul unui spațiu comun. Implicîndu-se atît de profund într-o
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
aspecte ale discursului său, îi pot conferi, în unele momente, o figură de precursor. Mai importantă e însă plenitudinea experienței d-sale, vitalitatea acesteia, de organism care se susține, dincolo de "mode și timp", în autarhia unei incontestabile existențe estetice. Vom încerca să punctăm cîteva din trăsăturile acesteia. Începuturile poeticești ale lui Ioan Flora ni-l relevă, așa cum s-a remarcat, ca pe un "sălbatic", dedat "haiduciei metaforice", pe o nervură intuitiv rimbauldiană. Dar acest strat primordial a fost supus cu tenacitate
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
de rictusul dezamăgirii. Purtat la ceruri de plăcerea vorbelor goale de iubire, Sganarel se zbuciumă în brațele minciunii, al cărei prizonier s-a trezit a fi în realitate. Fără să aibă pretenția că joacă într-un mare spectacol, fără să încerce ostentativ să ne convingă că acesta este rolul vieții, Petru Ciubotaru își înnobilează personajul cu credință, echilibru și rigoare, vindecîndu-l pe Sganarel cel prea plin de el însuși, autosuficient și sigur pe el, prin însăși modestia actorului. Un transfer de
Ora 11 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15542_a_16867]
-
un aleatorism, un fel de cult al întîmplătorului. Dar au trecut cinci ani, în care toți am căpătat sentimentul inutilității omului de cultură, o senzație cumplită de dezbinare a vieții intelectuale, un sentiment de dezorientare, de debusolare. Cred că o să încercăm oleacă de direcție, ca să vorbesc așa, ca în Moldova. Aș vrea, în primul rînd, să refacem - cred că-i prețios ce spun acum - dar aș vrea să refacem țesutul social al intelectualului, al omului de cultură, să resolidarizăm breasla literară
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
intelectualului, al omului de cultură, să resolidarizăm breasla literară, să re-familiarizăm breslele între ele. De pildă, aș vrea să aducem la un loc, să ne întîlnim, lunar, la Lăptăria lui Enache - pictori, sculptori, actori, regizori, dansatori, filozofi etc. și să încercăm să vedem dacă, în tot marasmul ăsta de incultură, de răutate, de agresivitate și de prostocrație, reușim să ne mai găsim un rost. Aceasta ar fi, așadar, direcția pentru recăpătarea autorespectului omului de cultură de la noi. Nu știu cît vom
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
vrut să-mi dea cronica literară săptămînală. M-am îngrozit de ce servituți incumbă asta și am plecat de acolo. Am stat doi ani în carantină, timp în care dl Gabriel Dimisianu de la "România literară" nu-mi dădea - tot ca să mă încerce - decît cronici la cărți de Tina Ionescu Demetrian, Alecu Ivan Ghilia, Silvia Zabarcencu și alte nume de acest gen. Pe urmă, am trecut în istoria literară, am revenit la ziaristică, m-am apucat de Cioran, m-am apucat de Ionesco
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
C. Rogozanu Mileniul III. Scriitorii caută soluții de acomodare cu schimbarea prefixului. Unii sînt deja clasici în viață și sînt indiferenți față de noile realități; alții încearcă acomodări firave, iar cîțiva deja se cred cyberscriitori. Fiecare cum poate. Două cazuri foarte diferite de "trai scriitoricesc" în anii 2000 sînt Horia Gîrbea și Ioan Lăcustă. Alăturarea lor e rodul hazardului cronicii literare. Nu încerc comparații și metafore. Este
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
față de noile realități; alții încearcă acomodări firave, iar cîțiva deja se cred cyberscriitori. Fiecare cum poate. Două cazuri foarte diferite de "trai scriitoricesc" în anii 2000 sînt Horia Gîrbea și Ioan Lăcustă. Alăturarea lor e rodul hazardului cronicii literare. Nu încerc comparații și metafore. Este însă foarte interesant cum fiecare își camuflează, pe cît posibil, deruta în fața cititorului nou, în fața anilor 2000, despre care citeam cîndva, vorba ceea, în Isaac Asimov. Horia Gîrbea este un scriitor care pare "făcut" să trăiască
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
publicațiilor Media Pro. Autorul își menționează într-o scurtă autobiografie contribuția la revista Playboy. "Uită" de colaborările cu ProTV Magazin. Deja, autorul își cenzurează biobibliografia. în această din urmă publicație (cu tiraj mare, cu cititori foarte fideli), Horia Gîrbea a încercat un foileton. Nu cum a ieșit textul contează, ci ideea în sine, de a face foiletonistică, pentru captarea unui cititor dificil, foarte dificil pentru un scriitor care vine dinspre literatura de "enclavă" (de cenaclu) înspre literatura de consum. Pentru mulți
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
monopolul grupului Boerescu exact pe acest perimetru al literaturii de consum (și plătite bine - un motiv mare de frustrare pentru literatul român, în general). însă o singură obiecție îmi pare plauzibilă: aceea că, deși un autor precum Gîrbea, de exemplu, încearcă să facă literatură vandabilă, nu o poate vinde decît prin numele "firmei" la care lucrează. Nu se vinde Gîrbea (sau orice alt autor "literaturizant" din revistele cu tiraj mare), ci se vinde marca Playboy sau marca ProTV Magazin. Deși fac
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
formulă: "Cine ar sta să răsfoiască revista aceasta ("Vieața" lui Al. Vlahuță, n.n.), mama tuturor "Vieților" cari au apărut de douăzeci de ani încoace, ar găsi în Corespondența nu mai știu cărui număr acest răspuns: "D-lui Dadu, Loco. Mai încercați, evitați epitetele de prisos". Acest Dadu, (dacă nu cumva ați și înțeles din povața, prost urmată, ce mi se dădea acum douăzeci de ani), sunt eu, amicul și colaboratorul dvs. "Iată-l pe Teodor Vârgolici antrenat în acțiunea de depistare
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
Ce revelează unele contradicții ale lui Slavici: pe de o parte, textul denotă un antisemitism radical (și, din nefericire, profetic): Dacă va ajunge cuțitul la os, Europa creștină și iudeo-germană va fi pentru noi, și nu pentru semiții mozaici! Să încerce șevreiiț să ne ducă până la disperare și atunci să nu ne învinovățească dacă focul aprins...". Pe de altă parte, în ceea ce privește biografia sa, Slavici mărturisește că singurul profesor (de la universitatea din Pesta) pe care îl agreea era evreu, iar la bătrânețe
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
că accentul trebuie să cadă pe ochi. „Normal", comentez eu, „ei sunt oglinda sufletului". „Ca să fii trendy, trebuie să îi pui în evidență cu eyeshadow și, neapărat, cu eyeliner, un machiaj fancy și nu complicat de realizat." Amețesc ușor și încerc să înțeleg ce vrea să ne comunice. Din context. Mă agit un pic, îmi cade un papuc, mă bag pe sub masă să-l recuperez." Pe obraz, după fondul de ten și pudră, se aplică un blush, de preferință mai închis
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
îndoctrinarea, marxizarea, manipularea intelectuală și falsa formare spirituală pe care a exercitat-o asupra a zeci de serii de absolvenți ai Facultății de filosofie, care la rîndul lor deveneau profesori de "marxism-leninism"", profesorul de filosofie orientată și eseistul în cauză încearcă azi a rescrie trecutul într-o eteroclită perspectivă a persecuției. Ne aduce la cunoștință că tatăl d-sale, comunist înainte de 1944, a izbutit, spre a scăpa de plecarea "la țară" (din Brașov) a se "refugia" nu în altă parte decît
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
în categoria celor înclinați a oscila între cauze opuse, fără un alt motiv demn de crezare decît imboldul oportunist, decît dorința de-a cădea mereu în picioare. Bujor Nedelcovici pune degetul pe rană: "Cei care "au făcut istoria în trecut" încearcă din nou să-și "așeze fotoliile în sensul istoriei actuale"". Regretabil că nu o dată cu concursul, fie și pasiv, al unor comentatori din ce în ce mai indiferenți, mai comozi, ori...dedați și ei la ambiguitate.
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
un petic sau amprenta unei tălpi de bocanc. Și așa de mult îmi plăceau aventurile acestor personaje, încât am început să le inventez unele noi. Se pare că inițiativa mea nu i-a entuziasmat pe părinți, în orice caz, au încercat să mă abstragă cu vechi cărți în limba germană, cu caractere gotice și cu litografii, moștenite de la bunicul. Toate acestea mi le-a amintit acum închisoarea, într-un mod slugarnic și malițios. Locuiam atunci în apropiere de Piața Pușkin, într-
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]