884 matches
-
astfel de constatare nu ne împiedica însă a reaminti reflecția colonelului Wilhelm Adam, fost prim-aghiotant al generalului Friedrich Paulus, care a cunoscut bine ce a însemnat infernul de la Stalingrad: Numai cel care a trăit și supraviețuit morții nemiloase din încercuire poate înțelege ce simțeau acești ofițeri atunci când aveau în mână ordinul de evacuare pe calea aerului". Un epilog în care Securitatea nu a mai încăput În 24 august 1944 a fost numit la comanda Corpului 6 armată, pe care l-
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
Dorobanți) din cadrul Diviziei 6 Infanterie. El a acționat pe frontul germano-sovietic, aflându-se în compoziția Grupului de Armate "Don". Batalionul condus de el a fost singurul din componența grupului de divizii conduse de către generalul Mihail Lascăr care a scăpat din încercuirea de către armata sovietică în timpul Bătăliei de la Stalingrad. De la 26 noiembrie și până la 3 decembrie 1942, batalionul lui Răscănescu a luptat împotriva Corpului 8 Cavalerie al Armatei Sovietice împiedicând capturarea aerodromului vital al armatei germane de la Oblivkavia, gest eroic pentru care
Gheorghe Răscănescu () [Corola-website/Science/307574_a_308903]
-
a trimis o divizie Panzer în ajutorul italienilor. Dintre italieni, cam 45.000 au reușit să supraviețuiască și s-au alăturat tancurilor germane pe 17 ianuarie. În sud, înaintarea Armatei a 28-a sovietice a generalului Gherasimov a amenințat cu încercuirea Armata I Panzer, iar forțele germane au fost atacate direct de Armata a 51-a a generalului Trufanov. Într-un atac foarte îndrăzneț, pe 24 decembrie, tancurile sovietice ale Corpului al 24-a sovietic au ajuns până la Taținskaia, aeroportul folosit
Operațiunea Saturn () [Corola-website/Science/307592_a_308921]
-
asediate la Stalingrad. Tancurile sovietice au atacat aeroportul german prin furtuna de zăpadă și timp de aproape 4 ore au distrus toate avionaele, proviziile și instalațiile de dirijare a traficului aerian. (Vedeți și: Raidul de la Taținskaia). Coloana germană destinată spargerii încercuirii de la Stalingrad era amenințată la rândul ei cu încercuirea, iar Manstein a trebuit să-și retragă forțele la Kotelnikovo pe 29 decembrie, lăsându-i pe germanii și aliații lor prinși în capcană la Stalingrad să se descurce de unii singuri
Operațiunea Saturn () [Corola-website/Science/307592_a_308921]
-
prin furtuna de zăpadă și timp de aproape 4 ore au distrus toate avionaele, proviziile și instalațiile de dirijare a traficului aerian. (Vedeți și: Raidul de la Taținskaia). Coloana germană destinată spargerii încercuirii de la Stalingrad era amenințată la rândul ei cu încercuirea, iar Manstein a trebuit să-și retragă forțele la Kotelnikovo pe 29 decembrie, lăsându-i pe germanii și aliații lor prinși în capcană la Stalingrad să se descurce de unii singuri. (Dintre cei aproximativ 300.000 de soldați încercuiți, cam
Operațiunea Saturn () [Corola-website/Science/307592_a_308921]
-
odată cu atacul a patru armate ale Frontului Voronej al generalului Golikov, care a încercuit și a distrus Armata a 2-a maghiară lângă Svoboda pe râul Don. Atacul sovietic împotriva Armatei a 2-a germane trebuia să se încheie cu încercuirea și anihilarea ei, și deși germanii au reușit să scape din capcană, au trebuit totuși să se retragă, iar până pe 5 februarie, sovieticii înaintaseră în forță spre Kursk și Harkov. În condițiile în care armata germană se afla în retragere
Operațiunea Saturn () [Corola-website/Science/307592_a_308921]
-
1942, garnizoana germană a fost puternic întărită și orașul și împrejurimile au fost fortificate. La mijlocul lunii noiembrie, a avut loc o tentativă sovietică de cucerire a orașului, cu doar câteva zile mai înainte de declanșarea Operațiunii Uranus, care a dus la încercuirea germanilor din regiunea Stalingradului. Velikie Luki a fost încercuit de sovietici. Garnizoana germană foarte puternică și fortificațiile ridicate în zonă i-a împiedicat pe sovietici să cucerească orașul. În timp ce sovieticii luptau să distrugă sistemul defensiv al germanilor, aceștia au încercat
Bătălia de la Velikie Luki () [Corola-website/Science/307647_a_308976]
-
foarte puternică și fortificațiile ridicate în zonă i-a împiedicat pe sovietici să cucerească orașul. În timp ce sovieticii luptau să distrugă sistemul defensiv al germanilor, aceștia au încercat să despresureze garnizoana prin atacuri din exterior. Mai multe încercări de spargere a încercuirii au eșuat, dar la ultima dintre ele, mai multe comandouri din Regimentul Branderburghez s-au infiltrat în oraș și au ajutat resturile garnizoanei germane din partea vestică a orașului să se strecoare afară din încercuire, iar Velikie Luki a fost ocupat
Bătălia de la Velikie Luki () [Corola-website/Science/307647_a_308976]
-
Mai multe încercări de spargere a încercuirii au eșuat, dar la ultima dintre ele, mai multe comandouri din Regimentul Branderburghez s-au infiltrat în oraș și au ajutat resturile garnizoanei germane din partea vestică a orașului să se strecoare afară din încercuire, iar Velikie Luki a fost ocupat de sovietici. Germanii din partea răsăriteană a orașului s-au predat pe 16 ianuarie 1943. Această luptă este numită uneori "micul Stalingrad din nord" date fiind similaritățile cu mai bine cunoscuta bătălie de la Stalingrad care
Bătălia de la Velikie Luki () [Corola-website/Science/307647_a_308976]
-
dus la un lung șir de victorii germane în lunile care au urmat atacului inițial. Factorii care au determinat organizarea Operațiunii Albastru au fost: Planul german prevedea atacul pe trei direcții principale în sudul Rusiei: Aceste trei atacuri erau menite încercuirii și distrugerii trupelor sovietice. Sovieticii nu aveau informații și nici nu erau capabili să facă prognoze realiste asupra principalei ofensive germane a anului 1942. Stalin era convins că obiectivul german al anului 1942 era regiunea Moscova. Doar 10% din totalul
Operațiunea Albastru () [Corola-website/Science/307646_a_308975]
-
pe 23 iulie 1942. În același timp, rușii au început o luptă eficientă de partizani în spatele liniilor germane și a implicat germanii în lupte grele urbane. În acest timp, principalele forțe sovietice au reușit în același timp să iasă din încercuire La sfârșitul lunii iulie, Armata a 6-a și-a reluat ofensiva și, până pe 10 august 1942, germanii au curățat malul vestic al Donului de ultimele unități sovietice. Totuși, unele dintre unitățile sovietice au rezistat cu vitejie, întârziind marșul spre
Operațiunea Albastru () [Corola-website/Science/307646_a_308975]
-
pozițiile defensive din Stalingradul. Gheorghi Jukov a fost numit la comanda apărării orașului la începutul lunii septembrie. El a organizat o serie de atacuri dinspre nord, care au întârziat și mai mult încercarea Armatei a 6-a de închidere a încercuirii Stalingradului. Trupe noi sovietice au fost trimise în apărarea orașului asediat, luând poziție pe malul estic al Volgii. După ce a reușit să respingă toate contraatacurile sovietice, Armata a 6-a și-a reluat atacul spre Stalingrad în septembrie. Pe 13
Operațiunea Albastru () [Corola-website/Science/307646_a_308975]
-
de tancuri sovietic de sub comanda generalului Vasili Mihailovici Badanov. Armata Roșie a încercuit Armata a 6-a germană a Wehrmachtului la Stalingrad în timpul Operațiunii Uranus, care a fost declanșată pe 19 noiembrie 1942. Pe la mijlocul lunii decembrie, atacul de spargere a încercuirii făcut în timpul așa numitei Operațiunii Furtună de Iarnă adusese trupele germane la 48 de kilometri de inelul trupelor sovietice, iar podul aerian cu ajutorul căruia armata încercuită era aprovizionată pentru a rezista funcționa la capacitate maximă. În această situație, STAVKA a
Raidul de la Taținskaia () [Corola-website/Science/307702_a_309031]
-
germane la 48 de kilometri de inelul trupelor sovietice, iar podul aerian cu ajutorul căruia armata încercuită era aprovizionată pentru a rezista funcționa la capacitate maximă. În această situație, STAVKA a decis să lanseze Operațiunea Micul Saturn, prin care se urmărea încercuirea Grupului de Armate A, prin pătrunderea armatelor sovietice spre sud spre coasta Mării Azov. Primejdia creată de această operație era așa de mare încât comandamentul german a trebuit să renunțe la încercare de despresurare a Armatei a 6-a de la
Raidul de la Taținskaia () [Corola-website/Science/307702_a_309031]
-
6-a de la Stalingrad, iar în loc de aceasta să-și îndrepte atenția spre oprirea înaintării formațiilor Armatei Roșii, simultan încercând să retragă cât mai mulți soldați germani spre vest. Drept consecință, cele mai puternice divizii implicate în efortul se spargere a încercuirii, și anume Divizia a 6-a Panzer, și-a schimbat direcția de atac spre vest și a primit ordinul să curețe de formațiile sovietice zona Taținskaia și mai apoi să stabilească o nouă linie a frontului spre nordul aeroportului militar
Raidul de la Taținskaia () [Corola-website/Science/307702_a_309031]
-
a bătăliei. Corpul al 24-lea de tancuri a primit ordinu de atac la ora 11:30 oe 17 decembrie. În această fază, corpurile de tancuri 17 și 25 își atinseseră deja obiectivele ordonate și erau în plin proces de încercuire a Armateai a 8-a italiană. Corpul al 25-lea de tancuri a desfășurat un raid în adâncime spre Morozovskaia, la est de Taținskaia. Scopul celor două raiduri în adâncime a fost distrugerea formațiilor germane care încercau să elibereze Armata
Raidul de la Taținskaia () [Corola-website/Science/307702_a_309031]
-
la rândul lui grav afectat de pierderi. În sprijinul lor a fost adusă infanterie, dar atacul lor nu a putut atinge obiectivul propus, eliberarea Corpului al 24-lea de la Taținskaia. Grupul lui Badanov a primit permisiunea să încerce să spargă încercuirea pe 28 decembrie. Cele mai multe echipaje și tancuri au fost distruse în încercarea de spargere a încercuirii, dar la rândul lor, germanii au suferit pierderi importante. Forțele germane antrenate în luptele pentru salvarea Armatei a 6-a au trebuit să se
Raidul de la Taținskaia () [Corola-website/Science/307702_a_309031]
-
lor nu a putut atinge obiectivul propus, eliberarea Corpului al 24-lea de la Taținskaia. Grupul lui Badanov a primit permisiunea să încerce să spargă încercuirea pe 28 decembrie. Cele mai multe echipaje și tancuri au fost distruse în încercarea de spargere a încercuirii, dar la rândul lor, germanii au suferit pierderi importante. Forțele germane antrenate în luptele pentru salvarea Armatei a 6-a au trebuit să se retragă pentru a face față raidurilor, multe dintre avioanele de transport care aprovizionau Stalingradul au fost
Raidul de la Taținskaia () [Corola-website/Science/307702_a_309031]
-
10 iulie 1941, reușind să încercuiască forțele sovietice din regiunea orașului. Rezistența sovietică a fost puternică, soldații Armatei Roșii nemulțumindu-se să-și apere pozițiile ci declanșând mai multe contraatacuri. La un moment dat, sovieticii au reușit chiar să străpungă încercuirea, prin spărtura respectivă fiind evacuate numeroase trupe care au fost amplasate mai apoi pe noi poziții defensive. Luptele s-au încheiat în septembrie. Luptele grele din regiune au întârziat în mod considerabil înaintarea germană spre Moscova, astfel încât apărătorii capitalei au
Oraș Erou () [Corola-website/Science/307715_a_309044]
-
au întârziat în mod considerabil înaintarea germană spre Moscova, astfel încât apărătorii capitalei au avut un răgaz suplimentar pentru întărirea defensivei. Smolenskul a primit titlul de Oraș Erou în 1985. Capitala RSS Ucrainiene a fost martora celei mai mari bătălii de încercuire din vara anului 1941. Când germanii au declanșat atacul pe 7 iulie, forțele sovietice din regiunea Kievului au primit ordinul să reziste cu orice preț, orice încercare de părăzire a zonei fiind cu desăvârșire interzisă. Apărarea pungii de la Kiev a
Oraș Erou () [Corola-website/Science/307715_a_309044]
-
Saladin a fost instalat sultan al noii cuceriri. Moartea atât a regelui Amalric cât și a lui Nur ad-Din în 1174 a lăsat cale liberă afirmării lui Saladin, a cărui putere s-a extins rapid și asupra Siriei, încheind astfel încercuirea completă a Regatului Ierusalimului. Odată cu moartea basileului pro-occidental Manuel în 1180, Ierusalimul și-a pierdut cel mai puternic aliat. Amalric a fost urmat pe tron de fiul său cel mic, Baldwin al IV-lea, care suferea de la o vârstă fragedă
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
rebotezată "Fortul lui Tancred", în timp ce Raymond de Toulouse a preluat controlul fortificației "La Mahomerie". În acest moment, cruciații au reușit să obțină primele rezultate importante ale asediului, odată cu venirea primăverii, cu îmbunătățirea situației aprovizionării în tăbăra creștină și cu definitivarea încercuirii Antiohiei. În aprilie a sosit în tabăra cruciată o solie fatimidă din Egipt, încercând stabilirea unor condiții de pace cu creștinii, care erau până la urmă inamicii propriilor inamici, turcii selgiucizi. Pierre l’Ermite, care vorbea fluent limba arabă, a fost
Asediul Antiohiei () [Corola-website/Science/306558_a_307887]
-
a Egiptului în 1169, dar expediția a fost până în cele din urmă un eșec. În 1171, Saladin, nepotul unuia dintre generalii lui Nur ad-Din's, a fost proclamat Sultan al Egiptului, reușind să unească Egiptul și Siria și desăvârșind astfel încercuirea Regatului Ierusalimului. Alianța cruciato-bizantină s-a destrămat odată cu moartea împăratului Manuel I în 1180, iar, în 1187, Ierusalimul a fost cucerit de Saladin. Forțele lui Saladin au început lupta pentru ocuparea tuturor orașelor importante ale statelor cruciate, aceste serii de
Cruciada a doua () [Corola-website/Science/306567_a_307896]
-
încetaseră să-i mai vorbească, după ungerea regelui. Ducele de Burgundia asediază Compiegne-ul în anul 1430. Ioana vine în ajutorul orașului. La 24 mai (1430), este făcută prizonieră de către un cavaler burgund, care o capturează în timp ce încearcă să iasă din încercuire. Eroina pune la cale o evadare, însă Jean de Luxembourg o vinde regelui Angliei, care o închide la Rouen. Carol al VII-lea nu o ajută, cu toate că ea este convinsă că o va răscumpăra. Este acuzată de erezie de către Universitatea
Ioana d'Arc () [Corola-website/Science/306745_a_308074]
-
țintă era Normandia. După două luni de lupte în regiunile cu tufișuri, americanii au reușit ca prin operațiunea Cobra să străpungă linia germană de apărare la capul ei vestic. În scurtă vreme, Aliații eliberau Franța, reușind prima victorie răsunătoare în timpul încercuirii a 250.000 de germani din punga de la Falaise. La fel ca și pe frontul de răsărit, Hitler a refuzat deseori să permită efectuarea unor retrageri strategice până în ultima clipă, când era oricum prea târziu. Cam 100.000 de germani
Frontul de vest (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/307805_a_309134]