11,723 matches
-
Cristian Teodorescu Am recitit zilele acestea Epistolarul scos în 1987, la Cartea Românească, de Gabriel Liiceanu. Căutăm, la început, o anumita scrisoare, pe care am găsit-o mult mai ușor decît mi-am închipuit, apoi, din scrisoare în scrisoare, cam în trei nopți am ajuns la sfîrșitul cărții. Jurnalul de la Păltiniș îl aveam destul de proaspăt în minte. Mi-am amintit cu neplăcere de ambianța în care am citit pentru prima dată această carte și
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
printre idioții care se distrau în felul acela tembel, lovindu-te cu geantă prin spate ca să-l scapi din mină și să zdrăngăne. Din cauza asta, toate cutiuțele erau pocite. A mea avea și pitici. Băgasem de seamă că, dacă îmi închipuiam cum o răpesc bandiții și cum înving eu tot felul de pirați ca s-o salvez, ajungeam acasă fără să bag de seamă. Se scurtă drumul. Intrăm în curte cu plămînii umflați și mă echipam urgent. Executam pas alergător la
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
m-ar mira să-i găsesc printre înspumații "sindicaliști" adepți ai atragerii de capital străin în țară. Foarte bine. Dar oalele sparte cine le plătește? Astfel de lucruri au contat - si contează - în procesul de extindere N.A.T.O. Ne-am închipuit că dacă plusam la referendum (incredibilul 96 la suta l-a facut de râs până și pe acest Ștefan cel Mare al alegerilor ne-trucate, Ion Iliescu!), occidentalii se vor repezi lăcrimos și ne vor legăna în tandrele lor brațe
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
minute și ore, în zile și ani, chiar dacă de multe ori nu se întîmplă nimic. Urmează, totuși, să se întîmple ceva - să apară bani sau să scadă prețurile, în vreme ce disputele mărunte, de la o tarabă la alta, te ajută să-ți închipui că lucrurile merg înainte. Și chiar merg. Forță această colectivă, uriașă, care se agață de fiecare punct de sprijin, te poate ajuta să înțelegi de ce prețurile la pisicile fără pedigree au ajuns la 50.000 de lei și asta numai
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
ori tu, fratele lui, să nu-l ajut... Mi-ai promis încă din primăvară că-m/i/ trimit 5000 de lei, și ai uitat, acum dacă mă vei mai amîna și uită, n-a fi bine. Tu nu-t pot închipui cîtă suferință am eu unde văd că ești atît de strein de mine și de ai tei, încît dacă cineva m-ar întreba că de ce ești vrednic?! Aș zice că pentru mine nu ești nimic - cînd tu știi cît am
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
în măsura în care el face parte din peisaj (trece, face un gest, privește). Economia de vorbe face să sporească atenția asupra detaliilor, aparent nesemnificative; ele compun însă un spațiu cotidian plin de reliefuri ce nu pot fi observate decît grație imaginilor rafinate închipuite de Dumitru Mureșan. Spirit contemplativ prin excelență, poetul înaltă ode verzelor și "tainei lor de nepătruns", "indescifrabilului" troscot sau "întristătoarei" lucidități a "cartofilor galbeni" și nu e atras de fascinantele "constelații grabnice de zburătoare". Revenirea la vremea maturității (în partea
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
ca să trăiască (adaug: să fie, adică adevărată viața)", Călinescu operează la propriu o atare suprapunere, în așa fel încât viața scriitorului și opera să, formând un "continuum", dau naștere unor asemenea "scene închipuite" de o indicibila savoare: "Mi l-am închipuit o dată pe Flaubert mergând în vârful picioarelor, noaptea, încercând să se obișnuiască cu obscuritatea (casă e cufundata în întuneric, iar Charles doarme undeva, într-o cameră de la parter), pipăind cu grijă pereții, tresărind ori de câte ori i se pare ca scârțâie podeaua
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
Acest realizator de televiziune, stîrnitor de scandaluri pe care nu a fost în stare să le gestioneze, nici cu probe, nici cu ajutorul propriei sale atitudini de moderator, pare a nu-și da seama că nu e o instanță, așa cum își închipuie, ci un mic provocator iresponsabil, amator de succese ieftine - cel puțin deocamdată. De altfel acest gust al succeselor ieftine, cu iz de România lui Ceaușescu, dar fără Ceaușescu, se simte în tot mai mare măsură în programele postului Tele 7abc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
premisă Plecat din PNL, Viorel Cataramă face declarații bizare în calitate de președinte interimar al partidului lui Virgil Măgureanu: Există o atitudine rasistă a Bucureștiului față de mineri" spune senatorul, citat de ADEVĂRUL, într-o știre al carei supratitlu sună astfel: Cataramă își închipuie că minerii sînt o rasă. Orice și-ar închipui Viorel Cataramă, acuzația lui că bucureștenii sînt rasiști în privinata minerilor trădează nu numai probleme de limbaj, ci și de altă natură. Din cîte se știe, bucureștenii n-au nimic împotrivă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
în calitate de președinte interimar al partidului lui Virgil Măgureanu: Există o atitudine rasistă a Bucureștiului față de mineri" spune senatorul, citat de ADEVĂRUL, într-o știre al carei supratitlu sună astfel: Cataramă își închipuie că minerii sînt o rasă. Orice și-ar închipui Viorel Cataramă, acuzația lui că bucureștenii sînt rasiști în privinata minerilor trădează nu numai probleme de limbaj, ci și de altă natură. Din cîte se știe, bucureștenii n-au nimic împotrivă minerilor în general. Lor le displac acei mineri care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
Și care credeți că e obiectul nemulțumirii d-lui pomojnicu? Autoarea scrisorii nu de soarta țării se preocupă, ci de cea a președintelui ei, scrie d-sa. Țara poate să piară, numai dl președinte să nu-și piardă funcția." Vă închipuiți cum ar fi sunat filipica antiprezidențiala care urmează, dacă dl Pomojnicu ar mai fi citit și scrisorile d-nelor Baltac și Neculau. Direct sau voalat, fiecare dintre cei trei corespondenți la care m-am referit ne amenință că vor renunța la
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
fiind componentele ei. În lega tură cu unele manifestă ri surprinză toare ale caracterului. Scriem din minusuri. Din lipsuri. Din ceea ce am fi fost sau vrut să avem și nu ne-a fost dat să fim ori să avem. Ne închipuim cum ar fi fost, dacă n-ar fi fost... * Vorbea despre scriitori că despre niște frați mai mari plecați de mult în străină țațe și care trebuiau să se înapoieze o dată si-odată , avînd, sigur, alte înfățișări, cu toții, nu numai
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
o libertate metafizica, imposibil de confiscat unui om cu adevarat. Ea poate fi interzisă vremelnic, dar în abstractul ei rămîne pururi valabilă. Însă deși mobilitatea este libertatea prin excelență a făpturii vii, ubicuitatea e imposibilă: nici macar utopiile științifico-fantastice nu o închipuie, căci, oricît de repede am trece de la un loc la altul, nu putem fi în același timp în mai multe locuri. Mobilitatea această constitutivă a ființei umane, deci, e de la bun început "viciata", pentru că e imperfecta. Ca să apelez chiar la
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
prin peripeții nemaiauzite, îmbătrînește, își pierde vigoarea, devenind umbră propriei sale amintiri, și moare, cum altfel?! dispărînd pentru totdeauna din fața oamenilor, în chip straniu și niciodată înțeles. Ceea ce e tulburător într-o asemenea lume real-imaginară este ca o poti percepe închipuindu-ti-o, dar în același timp o vei caută în jurul tău, mizînd tocmai pe existența ei reală. Altfel spus, fiecare din noi trăiește mai mult sau mai puțin în preajma copacilor, dar cît îi vedem, cînd nu mai sîntem copii? Cîți
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
liantul cu peisajul originar, cu tradiția locurilor, cu conglomeratele umane specifice. Neîndoios, în etape de încleștări, cînd lozinci de luptă solicită strîngerea laolaltă a energiilor, poetul tribun este și azi o prezență de primă necesitate. Cu minimă imaginație îmi pot închipui însă și alte versiuni de cristalizare a crezului patriotic. Atît cărturarul cît și omul politic se servesc în secolul XX de o retorică mai mobilă, mai putin puritana în sugerarea modului în care ei răscumpără arvuna căpătata de la societate. Nu
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
are la activ două mineriade, ce e mai important - că minerii n-au ajuns la București sau că în România există mișcări de refuz al reformei? Cînd aceste mișcări violente devin sursă de dispute politice, iarăși e greu să-și închipuie un observator de la distanță că România tocmai a izbutit să-și rezolve chestiunile care țin de funcționarea statului de drept, cum afirma o mare parte a comentatorilor politici de la noi. Cu o reformă făcută șerpuitor, din motive care, și ele
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
pe Eliade devenind partizanii unei dictaturi legionare - l-a durut enorm. Eu, ca magistrat, eram neutru, n-aveam voie să mă implic politic, dar și pe mine mă îndurera să văd oameni la care țineam mult gresînd grav. Vă puteți închipui ce strîngere de inimă am avut cînd l-am văzut pe Ion Barbu în cămașă verde, el, cu o minte atît de... - De ce credeți că oameni atît de deștepți au ales tocmai extremă dreaptă? - Cum să vă spun? A fost
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
și tortură din lagăr să nu se fi transformat într-un dialog cu dumnezeu. Șunt gata la orice numai să fi fost așa." În lupta dintre imaginile crude, odioase (care o asaltează din toate părțile și o fac să-și închipuie martiriul soțului ei) și credința, Jacques Maritain susține cu afecțiune și inteligența partea credinței, fără de care femeia s-ar fi pierdut. Și el o încurajază să spere, deși, cu fiecare lună care trece, probabilitatea întoarcerii lui Benjamin e tot mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
numește Garsoniera memoriala confort trei) este deosebită cînd găsește un asemenea tip de explicație pentru că nu prea are parte de-a lungul românului de prea multe "chei" ajutătoare. Deslușind, chiar și după 129 de pagini, profilul personajului narator, ne putem închipui cauza dispariției orașului Iași: un complex din copilărie. ("Din copilărie vin complexele. (...) Și totuși cîte pornesc de aici. Nu cunosc o cifră exactă, dar prea multe pornesc de aici. Mult prea multe".) Una dintre aceste "prea multe" ce "pornesc de
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
catadicsește să-l lămurească ce are de făcut pe cetățeanul dornic să nu calce legea. Izbîndă acestui minister e de mai mulți ani una și aceeași - îi calcă pe nervi pe oamenii cinstiți. Asta în vreme ce evaziunea fiscală trăiește răsfățuri de neînchipuit în orice țară în care aparatul funcționăresc merge normal. Fioros cu omul de rînd, funcționarul ridică din umeri a neputința pe malul fluviului banilor negri din care nu îndrăznește să pescuiască decît buticari fără protecție sau tarabagii care vînd țigări
Viitorul apropiat al reformei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18146_a_19471]
-
care are contract de tipărire cu obiectul vizitei. Acest gen de controale, chiar dacă sînt facute cu legea în mînă, pică prost deoarece par menite să victimizeze pe cine nu e cazul. Asta dacă nu cumva, cei care le fac își închipuie că pot intimida redacția unui ziar, lovindu-i tipografia într-un moment critic al săptămînii.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
spre a deveni astfel un bun orator, o persoană capabilă să-i convingă pe ceilalți. Fac astfel de banale precizări pentru a lămuri dintru început de ce titlurile celor două cărți publicate de Editura Institutul European sînt inadecvate. Să nu ne închipuim că vom deprinde meșteșugul trădării (în caz că aceasta ne-ar pofti inima ori spiritul) citind eseul lui Casamayor. Nici măcar meseria de Relații publice nu o vom pricepe sau cu atît mai puțin învăța din paginile Tatianei Lebedeva. Arta de a trăda
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
se întăresc și ei. Dacă crește dolarul, cresc și conturile lor. Dacă se exporta grâu, exporta tot ei, iar dacă se importă, comisioanele sunt ale lor. Și atunci, de la înălțimea astrala a mișmașurilor în care s-au dovedit doctori, își închipuie că achiziționarea câtorva camioane rezolva problemele, de fapt nerezolvabile, ale acestor nenorociți. Numai la noi minciună are picioare lungi, întinzându-se că o umbră tropicală peste zece ani de istorie. Observația unui comentator politic american, ca România a fost și
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
ștearsă. Istoria presei românești îi reține pe toți redactorii șefi, directorii sau colaboratorii importanți. Nu și pe secretarii generali de redacție. L-am căutat zadarnic pe Roger în Dicționarul lui I. Hangiu. În modestia lui, Roger nici nu și-a închipuit, probabil, că numele îi va apărea în istoria publicațiilor culturale. Dar multe dintre ele n-ar fi existat în lipsa lui. Sau ar fi arătat altfel. Istoria presei culturale ar fi fost diferită. Cînd mă uit în urmă și-l văd
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
linia elegantă a portretului. La fel de eleganță este însă și linia portretului pe care Monica Lovinescu i-l face lui Petru Dumitriu, semnatar al unui mereu în vigoare pact cu diavolul și practicant al unei sincerități perverse: Nici nu vă puteți închipui - ne spunea el cu delectare - ce canalie am putut să fiu, mult mai mare decât afirmați voi!" Iar mărturisirea această o făcea chiar în timp ce se pregătea pentru noi trădări... La un moment dat - își aduce aminte autoarea cărții - Petru Dumitriu
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]