2,188 matches
-
și pentru asta nu trebuie să slăbești rugăciunea nici când dormi, când mănânci sau când lucrezi. Cum ai slăbit rugăciunea cum nu mai vezi bine și vin ispitele să te convingă că ce ai văzut mai înainte e înșelare ori închipuire”. Dar părintele Petroniu a fost cel care a stat lângă mine la fel ca un antrenor și nu m-a lăsat până n-am ajuns la ”olimpiada duhovniciei” - așa cum îi plăcea lui să spună. Apoi m-a trimis în pustnicie
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
filosofice și religioase au încercat să dea un răspuns satisfăcător cu privire la suferință. Și evident n-au reușit, fiindcă au confundat suferința care este o virtute creștină, cu durerea exprimată ca o nevoință biologică, ca o necesitate psihologică (boală, patimă, depresie, închipuire, deprimare, amăgire, înșelare,etc.). Sfântul Nichita Stihatul spunea că „atotreaua iubire de sine... pune în minte boli și pătimiri ale trupului, greu de vindecat” (Meditații la Medicina Biblică. Dr. Pavel Chirilă/Pr. Mihai Valica. Editura Christiana. București, 1992) Virtutea ca
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
cale de a ajunge virtuos, desăvârșit. Durerea își are izvorul în patimile poftei (lăcomia, egoismul, îmbuibarea, desfrânarea, avariția...), în patimile mâniei (înfumurarea, trufia, orgoliul, ura, violența, hula, denigrarea, calomnia,...) și în patimile rațiunii (necredința, mândria, fățărnicia, minciuna, amăgirea, rătăcirea, viclenia, închipuirea, pizma, grăirea de rău, iscodirea, disprețuirea, iubirea de sine, cugetarea de sine, osândirea, înșelarea, apostazia,etc.). Toate aceste patimi sunt înrudite între ele și „lucrează” împreună. În societatea foarte agitată de astăzi, durerea și-a extins stăpânirea „democratică” aproape peste
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
părea înconjurat de familia sa! Și ce familie minunată, soție frumoasă, băieți înalți, frumoși la chip, bine educați! Dar, mai ales, a avut prilejul să vadă acel giuvaer de fată, pe Estera, cea care depășea în frumusețe și gingășie orice închipuire! Cu alte cuvinte, familia lui Noam îl fermecă pe guvernator, chiar îl transpuse spre gânduri de mare încântare. - Ia spune, temerarule negustor Noam, cum de ai avut curajul să-l împrumuți pe Dagan cu jumătate din averea ta? Apoi, cum
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ȘI CE DACĂ ACUM... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1299 din 22 iulie 2014 Toate Articolele Autorului nu ajung până la raftul de sus al dulapului cu zâne albastre urc pe scăunelul închipuirii ori de câte ori vreau scot din jobenul secundei porumbei peltici de cuvânt și te fac să zâmbești sunt și voi fi mereu prințesa ta zburdalnică tu doar învăță-mă cum și când să pun diezi viselor cum și când să tac să
ŞI CE DACĂ ACUM... de AURA POPA în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349447_a_350776]
-
Peste priviri pătrunzătoare / Urmate de revărsări albastre / Ale fluviilor cu lichidul diluat / În lumină în amestec de nălucire poetică.” (Victor Gh. Stan - „În sunetul nisipului”) În poezia lui THEODOR RĂPAN, foșnetul cuvintelor evocă vastele ipostaze ale simțirilor omenești, cuprinzând cu închipuirea armonia lumii: „Cuvintele îmi sunt oștiri vernale, / Zidirile luminii mă așteaptă, / Topiri vuinde brațele îndreaptă: / Refac doiniri de jad, monumentale!” (Theodor Răpan - „Sonetul VII”) Trecerea timpului este semnul din care poeta TITINA NICA ȚENE extrage puterea-i secretă. De fapt
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
mintea spre Dumnnezeu. Pentru omul împământenit imaginația devine însă un mijloc de separare de Dumnezeu fiindcă el are tendința de a-și umple mintea separată de Dumnezeu cu produsele și rezultatele imaginației sale, construindu-și o lume a fantasmelor și închipuirilor de care se alipește și se atașează cu atât mai mult cu cât corespunde patimilor care l-au cuprins. Pe de o parte imaginația trezește patimile, dându-le hrana care le face să lucreze și să sporească, pe de altă
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
au cuprins. Pe de o parte imaginația trezește patimile, dându-le hrana care le face să lucreze și să sporească, pe de altă parte patimile suscită în mod deosebit lucrarea și plăsmuirile imaginației pentru că se hrănesc mai ales cu aceste închipuiri.[53] Este tocmai consimțirea minții cu păcatul prin primirea și îndulcirea cu imaginile încărcate de înțelesuri pătimașe, fiecărei patimi corespunzându-i anumite chipuri. Însă lumea închipuirilor „la om este aceeași cu cea a căzuților diavoli, drept pentru care închipuirea este
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
în mod deosebit lucrarea și plăsmuirile imaginației pentru că se hrănesc mai ales cu aceste închipuiri.[53] Este tocmai consimțirea minții cu păcatul prin primirea și îndulcirea cu imaginile încărcate de înțelesuri pătimașe, fiecărei patimi corespunzându-i anumite chipuri. Însă lumea închipuirilor „la om este aceeași cu cea a căzuților diavoli, drept pentru care închipuirea este poartă deschisă lucrării diavolești”.[54] Fantasmele, nălucirile imaginației sunt principala cale prin care diavolii „intră în comuniune cu sufletul și se amestecă cu el, făcându-l
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
aceste închipuiri.[53] Este tocmai consimțirea minții cu păcatul prin primirea și îndulcirea cu imaginile încărcate de înțelesuri pătimașe, fiecărei patimi corespunzându-i anumite chipuri. Însă lumea închipuirilor „la om este aceeași cu cea a căzuților diavoli, drept pentru care închipuirea este poartă deschisă lucrării diavolești”.[54] Fantasmele, nălucirile imaginației sunt principala cale prin care diavolii „intră în comuniune cu sufletul și se amestecă cu el, făcându-l un fel de cuib de viespi și o peșteră de gânduri sterpe și
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
în suflet va stâlci chipul duhovnicesc al omului zidit după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.”[ 57] De aceea, părinții duhovnicești insistă că, pentru a ajunge la rugăciune curată și trăire duhovnicească autentică, este nevoie să ne eliberăm mintea de orice închipuire și imaginație. „Calea nevoitorului ortodox este următoarea: el caută pe adevăratul Dumnezeu - Făcătorul, drept aceea, prin rugăciunea minții, duce o luptă cu miile de felurite chipuri, și cu cele, adică cele ce poartă o anume formă exterioară, o înfățișare, o
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
lucru, o idee) și au puterea de a lega mintea de acea realitate.[60] Transferând centru de greutate al vieții sale dinspre lumea reală spre virtual, spre această lume a fantasmelor, omul nu realizează că se deschide influenței creatorilor acestor închipuiri, pierzându-și libertatea duhovnicească și modul personal de a fi. Fantasmele cărora își deschide mintea în timpul vizionării la televizor, odată ajunse în minte capătă propria lor viață înrobind-o. Ele rămân prezente și active și după încetarea televizionării și chiar
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
Acasa > Stihuri > Semne > FRUNZĂ STRĂINĂ Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Blândă și odihnitoare Lumina printr-o sită, Atâta de departe, Mai curge poleită Și-nchipuiri împarte Dezgolind sentimente Când fluierul zefirului Cu ritmuri dulci și lente Invită, ca-ntr-un dans, Clipa ce-o prinde-n loc Trecând în zbor,..așa ... Sclipind ca semn de foc. Toamna se-arată ca o chitară Si-n nostalgie
FRUNZĂ STRĂINĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349945_a_351274]
-
referă chiar la acest nou eveniment din viața Danei. Aurora Cristea este o prozatoare care-și caută încă mijloacele de expresie. Narațiunile ca și dialogurile ei sunt simple, cu economie de figuri de stil, sunt realizate pe principiul autenticității evenimentelor. Închipuirea joacă un rol aproape inexistent. Cu toate acestea, povestea curge lin, precum o apă spre revărsare. Viața studențească a Danei aduce noi cunoștințe și prieteni. Întâlnirea intempestivă cu un bărbat enigmatic avea să-i schimbe cursul vieții. Jocul seducției începuse
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
fără rost S-a înfășat El în scutece; nu fără rost suge sânul; nu fără rost S-a culcat în iesle; nu fără rost este chemat la înscrierea lui August împăratul. Toate sunt pentru ceva, și către ceva, și cu închipuire. Hristos Se naște din Fecioară ca să-l îndrepte pe Adam cel întâi zidit, cel zidit din pământul fecioară, din țărână. Se înfașă cu scutece ca să dezlege lanțurile păcatelor noastre, să dezlege legăturile cu legături, după graiul cel zis că fiecare
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
gongul, se-auziră câteva acorduri, o liniște de mormânt puse stăpânire pe toată sala... Amintirea Titanului cu simțul auzului blocat aproape douăzeci și cinci de ani, care continuase să compună fără să mai cunoască natura vocii umane, era proaspătă în memoria tuturor. Închipuirile lui despre sunete, despre susurul apelor și ciripitul păsărilor, despre foșnetul frunzelor și farmecul nopților de vară, întreceau însăși natura. Sonatele lui răscoleau ființa umană în ce are ea mai pur și mai curat... Se cântă Simfonia pastorală... Micheru le
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
capu-i și cântă mereu:/ Dormi dulce și dusă, tu, sufletul meu!... Deci Casandra murise și era vis în vis... El la mormântul fetei, îi strânge crucea neagră și veche-n brațe și plânge și o mângâie pe ea-n închipuirea lui și acel chip părea să fie al Veronicăi, îl prindea-n contururi vagi, era un fel de Frumoasa fără corp, care-l ademenea... Amândouă năluci blestemate... Vis de nebun, ce-l tortureză și-l chinuie! Apoi femeia fuge spre
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
-mi plăcea și eram nerăbdătoare să ajungem. După ce inspectam întregul autobuz, mă întorceam cu fața spre geam și reluam vizionarea spectacolului. Totul era verde, viața exploda. Gândurile mele străbăteau locuri fascinante. Imaginația mă însoțea oriunde. Îmi făceam tot felul de închipuiri și-mi puneam întrebări încercând să înțeleg diverse fenomene. Erau mici teorii ale unui copil mirat de viața în care este aruncat, dornic să învețe și să dezlege tainele lumii și ale universului. Tatăl meu m-a inițiat în multe
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
din cauza frigului pătrunzător al înserării și din cauza hainelor ude de la apa din pârâu. În acea clipă îi veni în minte că nu va mai ajunge acasă. Va îngheța acolo, în mijlocul pădurii, neștiut de nimeni. Ca un vis, îi trecu prin închipuire imaginea copilului drag, al lui Măriuca cea bălaie și zâmbitoare, care-l aștepta acasă cu atâta drag. Lacrimile îl podidiră. Deodată simți cum totul se învârte în jurul lui, apoi ... nu mai știu nimic. * Soarta, însă, a fost îndurătoare cu el
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
Cu frăgezimea florilor catifelate... Vântulatinge-azurul, într-un joc, peste amiezi, În jur se simte ochiul lucitor al ispitei, Liniștea, cu sufletul ascuns în ramuri verzi, Ar vrea săschimbe, parcă, bătăile clipei. Inima înflorește-ntr-un poem de iubire, Presimtrăsuflarea-ți și-nchipuirea zboară... Foșnește gândul ca o frunzăîn rătăcire Și liliacul mov ne prinde-n primăvară... Cu o înțelegere-n priviri nu ne vorbim, Ne pierdem în admirația primăverii Umbrele ni se încurcă-n mers și este sublim, Fumul sentimental aprinde clipa
POEM DE IUBIRE de LIA RUSE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347735_a_349064]
-
fost pe urmele acestui Iisus, mărite arhiereu după cum mi-ați poruncit, în mai multe rânduri și în mai multe locuri, și deși am fost sceptic la început nu pot decât să declar că ceea ce am văzut cu ochii mei întrece închipuirea și nu pot să spun decât că totul este adevărat. Dacă erau niște farmece și niște vrăjitorii acestea, cum se face că peștele era pește și nu amăgiri? Cum se face că foamea ne era foame și peștele ne-a
AL OPTULEA FRAGMENT.(CONTINUARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349977_a_351306]
-
v-ați plecat lui din această cauză. De v-ar fi dat mărire și stăpânire iarăși aș fi crezut. Dar că v-a dat un pește fript și o bucată de pâine ca să-l credeți pe el..., asta întrece orice închipuire! Arhiereul tăcu privind acuzator către Omer. Acela nu mai spusese nimic, ci aruncându-i o privire indiferentă plecă fără să-i mai spună o vorbă. Arhiereul Caiafa nu mai spuse nici el nimic însă gândi că răzbunarea sa trebuia să
AL OPTULEA FRAGMENT.(CONTINUARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349977_a_351306]
-
Buică Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Ne legănăm ca-n vis între două lumi, între prezent și trecut, între lumea cea reală și cea a visurilor noastre, între lumea concretă și cea a închipuirii, între țara mamă și țara de adopție. Dacă am avut cutezanța să ne luăm lumea în cap, în noua țară, trăim „prezentul”, concretul „azi”, iar din țara mamă, ne-am luat „trecutul”, acel „ieri” ca să îl retrăim visând. Ca emigranți
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
niciodată. Lumea visurilor lui homo communicans nu coincide deloc, dar deloc, din păcate, cu cea a lui zoon politikon, fiindcă mulțimea de homo communicanși numărabili e o lume „viermi”, de „Ciumpi” (de la ciumpalac), de retardați cu țolul pe țeastă în închipuirea aleșilor lor, incapabilă de a vedea cu ochii proprii dincolo de ceea ce i se dă mediatic în fiecare zi să vadă. Poate însă că nu este totul chiar atât de pierdut precum s-ar putea crede acum. Și poate că punctul
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
și Tolstoi!” (ibid. p.25). Stricat de grija pentru mâine, cu amintirile de ieri, fiecare azi al nostru îl golim și-l dezindividualizăm de spirit. Lipsurile și neajunsurile morale îl fac pe om robul său, sclavul altora și despotul celorlalți. Închipuirile care înrobesc un neam îl determină să fie asupritorul altor nații. „I-am privit pe oameni în rugăciune și am cugetat: Iată, îngerii căzuți! I-am privit din nou în ceartă plină de ură și am cugetat: Iată, dracii ridicați
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]