1,922 matches
-
sădirea unor semințe de grâu într-un vas care se așază la fereastră, iar în câteva zile ar trebui să răsară, semn bun pentru Noul An. Sămânța de grâu se introduce în pământ, unde putrezește și moare, pentru ca apoi să încolțească și să se ridice încet, încet tulpina spicului de grâu. Ciclul acesta se repetă în fiecare an. Același fenomen se întâmplă și cu omulcare dorește să se schimbe, să ducă o viață conformă realităților timpului trăit, să înlăture tot ce
LA MULŢI ANI, 2014! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365722_a_367051]
-
că tăiem curcanul. Curcanul înțelese că peste o lună unul dintre ei avea să moară și se hotărî să-i acorde o șansă cocoșului, să-l ajute cumva. Dar cum? Preferă să se sacrifice el. Și tot gândindu-se, îi încolți o idee. Se retrase în fundul grădinii și se apucă să învețe să cânte cocoșește, până reuși. La fiecare miez de noapte, rostogolea un „cucurigu” de trezea cocoșul din somn, care mai cânta și el de câteva ori, apoi îi mulțumea
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
este descoperit și, cu mintea lui diabolică face alte scenarii. Tu te prinzi pentru că mintea, caracterul tău nu este superficial, este puternic și acționezi ca atare. Vrei să ai o discuție deschisă, față în față. Când se simte că este încolțit, nu mai are argumente, ridică tonul, te amenință ca tu să cedezi. Nu poți continua dialogul. Uneori cedezi în fața acestuia pentru că nu ai ce face, nu poți coborî la același nivel și nici nu te poți lua la trântă, fizic
CARACTERE ŞI CARACTERE... de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366139_a_367468]
-
poate, chiar o acrobată care mergea pe sârmă, la un spectacol de circ. Știu că pentru aceștia mersul pe sârmă înseamnă viață. Pentru mine ce-o fi însemnând acest mers pe bucata de lemn îngustă? Scăpam de dușmanii care mă încolțiseră? Spre ce mă îndreptam? Sub bucata de lemn poate fi o apă sau pământ. Oare ce este mai periculos: apa sau pământul? Dacă cazi de pe bârnă, s-ar putea să te accidentezi sau să mori dacă te lovești foarte grav
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
soarbă măcar din când în când trăiri sfințite în crâmpeie de dumnezeire. Simte că "Vrejul nopții/ Leagă în ochiul meu/ Râuri de lumi/ Bătute în așteptare." (Contemplare), iar “Pentru dorințele noastre imposibile,/ Cineva grijuliu ne-a dat cerul,/ Să putem încolți și rodi/ Și, la nevoie, să recompunem misterul...” ( Suntem). Primăvara o face pe poetă să simtă că renaște spiritual: “Îmi umblă-n trup un zeu fără astâmpăr,/ Mă poartă-n zări suave spre tării,/ Sub pași îmi pune doar covoare
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
știi ce-am! Am! ripostez succinct. -Ce-ai? adaugă întârziată de insolitul situației. Laconismul nu este agreat de femei. Normal că nici prietena mea nu percutează la conciziune. Ar fi de bine să revin la gânduri mai conciliante, chiar dacă mă simt încolțit de obligațiile nemărturisite colocutoarei. -Sunt înglodat de treburi! Am atatea și-atâtea obligații! îi înșir în eschivă lămurirea, deloc edificatoare, dimpotrivă, mai curând în stare s-o năucească pe curioasa mea. Apoi, recuperată din profunda năuceală, persoana plusează: -Ce spui
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
respect pentru înaintași, pentru oameni care, într-un fel sau altul, i-au influențat destinul și au contribuit la făurirea caracterului ei. „În lutul gândului/ am plantat/ sămânța speranței./ Zilnic/ Am hrănit-o cu râuri de idei/ Și ea a încolțit./ A crescut/ A spart pojghiță/ Și în lumina ochilor/ Speranță, planta speranței/ A crescut privind spre soare/ Am udat-o și cu lacrimi/ Am hrănit-o cu lumina/ Și a înflorit/ Doresc să facă rod!". Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel
DOUĂ CĂRŢI DESPRE FERICIRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361635_a_362964]
-
se prelinge în sonata ierbii, într-un rest de zi, fiindcă lutul din el este un sens al sufletului truditorului de metafore ce nu poate muri, întorcându-se în cuvinte: „Poeții nu mor niciodată, se-ntorc în cuvinte,/eterne vorbe încolțite-n brazdă,/în frunze, în flori și în întoarceri din cele sfinte,/ sau în zborul păsărilor ce torc la stână/ cântece pregătite să fie gazdă/ în care intrăm cu ei de mână.” După ce se preumblă prin răbdarea pietrei, ca printr-
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361745_a_363074]
-
1018 din 14 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului AGONIILE...SE ȚIN DE CUVÂNT! 23.08.2013 Întunecimile violează suflete prin cruzime parcă mi se pare se crucesc fricile se mai poate în ritmul ăsta?! își dau mâna umbrele gonesc deșertăciunile încolțește singurătatea cel mai bun prieten cel mai mare dușman depinde din ce perspectivă o privești Referință Bibliografică: AGONIILE...SE ȚIN DE CUVÂNT! / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1018, Anul III, 14 octombrie 2013. Drepturi de Autor
AGONIILE...SE ŢIN DE CUVÂNT! de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352446_a_353775]
-
au hotărât să nu mai facă, ca de obicei, pomană în Sfântă și Marea Joi și în Sfântă și Marea Vineri. Fratele care avea grijă de hambar s-a dus să deschidă hambarul și a văzut că tot grâul este încolțit așa că au fost siliți să arunce tot grâul în mare. Atunci avva a început să spună fraților: - Asa pățește cel care calcă rânduielile părintelui nostru; culege roadele neascultării. Trebuia să dăm cinci sute de băniți de grâu; prin ele puteam
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
Noi ne plimbăm și facem lungi popasuri, Iar dragostea, dă ghes să-nmugurească ! Al sevei murmur, clocot dă să iasă, În tot ce-i viu și verde în natură, Iar nouă nu ne vine-a sta în casă, Sămânța-i încolțită-n arătură ! Tu Primăvară bine ai venit, In suflet și pe-afară-i tot un soare, Dragostea peste tot s-a cuibărit, Flăcăii toți ”miros” a-nsurătoare ! Pe glia noastră bine ai sosit, Te-am așteptat cu jind întreaga iarnă, Necazurile toate
E PRIMĂVARĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352550_a_353879]
-
oficială legată de jocurile olimpice, s-a dus la el și l-a rugat să trimită călugări români să repopuleze muntele. Impresionat că Athosul a fost vreme de sute de ani în administrarea domnilor români, în mintea lui Ceaușescu a încolțit ideea recuceririi lui, așa că a trimis mai întâi ofițeri de securitate în straie monahale. Dar ei s-au pustnicit de-adevăratelea și n-au mai trimis rapoarte informative, iar Ceaușescu a trimis alți ofițeri care s-au călugărit și ei
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
monahale. Îl cântă mulți, dar puțini îl sfințesc! Miresmele florilor de crâng și clinchetul clopoțeilor primei primăveri a mirilor întrec în miracol luminile vitraliilor fastuoase. Tot așa și muzica folclorică românească e deasupra oricărei muzici, e sâmburele care încuviințează și încolțește mugurii aurii ai creației folclorului românesc. Nu a greșit îngerul folclorului iubindu-l pe Benone Sinulescu și dându-i minții, firii și vocii sale cele mai frumoase cântece! La pragul de sus al dealului unei vieți de trude și realizări
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
inconștienți că nu mă spurcă, fiind tratat de la trei zile. În timp, pe rând, câte unul s-a vindecat devenind clinic sănătos, iar toate păcatele i-au fost iertate de Unchiul Hristos. Menirea mea se poate încheia, întrucât le-a încolțit ideea tuturor, să respecte Dieta prescrisă, fără să mai dea banii în plic curantului doctor. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: DUMNEZEU ȘTIA / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1247, Anul IV, 31 mai 2014. Drepturi de Autor
DUMNEZEU ŞTIA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350608_a_351937]
-
există, chiar dacă nu apare pe harta județului). Profesorii, elevii, părinții, susținuți de marea majoritate a târgumureșenilor, nu mai doresc să asiste neputincioși nici la jocurile murdare ale unor marionete dirijate din umbră și nici nu vor să vadă cum vor încolți semințele urii în pământul lor. Manifestele, manifestațiile, petițiile, articolele și reportajele TV trebuie să ducă undeva, dar nu oriunde, ci acolo unde este corect, normal și firesc să ducă. Mihaela-Alexandra Rașcu Referință Bibliografică: SEMINȚELE URII ÎN JOCUL PUTERII (COLEGIUL NAȚIONAL
SEMINŢELE URII ÎN JOCUL PUTERII (COLEGIUL NAŢIONAL UNIREA -TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350632_a_351961]
-
Poeme > Antologie > HAI SĂ DEVENIM SEMINȚE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 676 din 06 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului hai să devenim semințe semănate sub pământ, tu s-asculți liniștea ploii, eu bătăile de vânt. tu vei încolți întâi într-o dulce primăvară, voi veni apoi și eu ca să-ți fiu din nou povară. peste bolțile de dor ne veghează mândra lună cerul ne va fi covor iar saturn inel-cunună. te vei naște din cenușă într-un crinuleț
HAI SĂ DEVENIM SEMINŢE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351281_a_352610]
-
Mă doare marea, Doamne, și mă-ngână Cântecul ei venind din istorie pe ape, O rog și azi la glezna iubitei să rămână Martoră la bucurii și la agape. Iar dacă vapoarele îi tulbură tăcerea E vremea dorului de ducă încolțit în noi Și călătoria noastră dulce ca mierea Ne înălbăstrește ochii cînd marea urcă în ploi. Furtuna își cioplește chipul în sare Iar marea lovită-n călcâi mugeste sub vapoare... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Călcâiul vulnerabil al mării, / Al
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351423_a_352752]
-
dureze în lumea aceasta cât are rânduit, cu rostul de a ajunge, ne îngrădit până la sfârșitul vieții lui pământești, suport omenesc al unui om îndumnezeit”. Spunea Părintele pe ploaie credincioșilor din cort. Ma scris părintele Boca că ” mosafirii nedoriți, dacă încolțesc ca și buruienile, nepoftiți, prin straturi, smulge-le mai înainte de a crește în propria ta minte“, fiindcă ea nu le dorește. “ Oare nu știi, omule, că din prima zi și până în ultima tu alergi mereu,“ până în ore târzii, “mereu ? Îți
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
am întins un deget, împăcată gloata a plecat fluierând după mure, În locul lor să le culeagă mi-au luat mâna toată. Văzându-mă, maimuțele și-au ascuțit privirea, Proverbul mă duce la gândul ... cine te-nsoțești, În scoica urechii le-a încolțit uimirea Șoptindu-mi, știm acum cine ești! În buturugă un urs lovește cu coada Pe care n-o are, ca pe-o nicovală, Trezește din somnul ei livada, Aparențele înșeală, mormăie aparențele înșeală! Dorm maimuțele în copaci Cineva seamănă vânt
APARENŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351519_a_352848]
-
eu nu-mi cunosc marfa... -Da’ ce i-o fi spus la telefon de l-a făcut să marșeze așa repede ? - fu curioasă Rodica. -De un lucru să fii sigură...Nu i-a spus despre ce e vorba...Acuma își încolțește prada...Scorpion, de... -Hai, mă...Nu te cred, da’ dacă tu nu știi ce-ai în bătătură, d-apoi cine... !? Că nici cu Gigi nu mi-e rușine... -A tunat și i-a adunat pe-amândoi și pe noi pe lângă
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
ți-e drumul! Îi fugea și pământul de sub picioare. În calea sa, îl întâlni însă pe arici: - Încotro alergi așa, frățioare? întrebă, surâzând, ariciul. - Poznă mare, țeposule! - Ei, dar ce să se fi întâmplat? - Ursul, stăpânul meu, zace aici, aproape, încolțit de albine! - Ha, ha!!! Ia venit și lui rândul să-și râdă lighioanele din pădure de el, căci mult și-a mai bătut joc de noi! Iepurașul părea sincer îngrijorat: - Nu mai fi și tu atât de rău și neînduplecat
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
-i fac galbeni sunători Să-ți ia ochii, să te-mbete Și să-i pun la mândre-n plete Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Cu vin vechi și grâu domnesc Că-n somn poteri mă-ncolțesc Să mă fulgere sub lună Să nu mor de moarte bună. Referință Bibliografică: Dine, Costandine / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DINE, COSTANDINE de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350845_a_352174]
-
și luminau tot anul. Cum țuica la cazane dezleagă câte-o limbă, Cu multă-ndemânare prin lumi de basm ne plimbă Spre cerul plin de stele privim ca-ntr-o oglindă, Iar gândul fabulează, prin Univers colindă. Puteri primordiale a încolțit Cuvântul, Cum lui Anteu anticul - contactul cu Pământul. Că-nici o altă parte se naște poezie Prin timp remodelată cu multă fantezie. ........................................................... Ci toate-mi par iluzii, fantastică poveste - O lume-ntreagă care acuma nu mai este... Rămas-a doar în
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
o mentalitate specifică, nearătându-se prea amatoare să și-o schimbe sub amenințările regizorilor experți în rebeliuni, ...o lume care mi-a crescut un frate relativ vitreg cu niște principii de viață total diferite de ale mele, dar care au încolțit imediat în mintea mea atunci când am dat pentru prima dată mâna cu el, ...pe când aveam doar 14 ani, timp după care tata mi le-a „udat” mereu cu semnale magnetice de „dor de libertate” trimise spre noi de posturile românești
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
-i fac galbeni sunători Să-ți ia ochii, să te-mbete Și să-i pun la mândre-n plete Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Cu vin vechi și grâu domnesc Că-n somn poteri mă-ncolțesc Să mă fulgere sub lună Să nu mor de moarte bună. Referință Bibliografică: Dine Costandine / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DINE COSTANDINE de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350947_a_352276]