2,617 matches
-
listă care nu a mai fost modificată de mulți ani. În urmă cu mai bine de un an, mai precis în luna februarie 2013, ministrul de atunci al Sănătății începea lupta pentru actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite, listă încremenită în forma stabilită în cadrul precedentului ministeriat, încă din anul 2008. Termenul pe care și-l fixa dl ministru era unul ambițios: vara lui 2013. Lunile au trecut probabil mult prea repede pentru capacitatea de reacție a sistemului birocratic, așa că noua
Firea: E un proces dificil. A fost o abordare greșită by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35632_a_36957]
-
mine. — Urcă-te și să mergem, mi-a spus Într-o zi. Am vrut să urc pe scaunul din dreapta, dar mi-a ordonat: — Treci la volan. Manevrasem adeseori mașinile prin garaj, dar era prima oară când conduceam prin oraș. Eram Încremenit de emoție. Pe strada Neagoe Vodă am depășit un car cu boi pe partea dreapta: — Oprește și dă-te jos! mi-a ordonat scurt. Domnul Florea a coborât și el și mi-a tras o palmă, de-am văzut stele
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
și-a dorit devorarea în trepte ci/doar inaparentul portar teobald care fără să vrea/păzește grotele întrezărite pe drumu-n spirală/în peisajul uitat la fereastra picturii el însuși/lupă la poalele stîncii albastre: o liniște/fără trecut și viitor încremenit-n ghereta/portarului teobald care azi ar comuta canalele/a miriade de televiziuni cu circuit închis...” (imnul 115). Avem de-a face, pe ansamblu, cu o meditație poematică despre trecerea timpului, neliniștea apropierii sfîrșitului fiind conjurată prin interograrea continuă a
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
pe primul din cursă, doar se ceruseră întăriri. După cunoștințele mele, orașul dispune de un singur aparat de acest tip, păstrat pentru situații de urgență. Incendii, avalanșe și alte calamități. Cînd am coborît privirea, era prea tîrziu: evadatul dispăruse. Am încremenit, încercînd să-l dibuiesc prin preajmă. Nu-mi place să fiu flancat din spate, oricît de mare ar fi ajuns între timp apropierea dintre noi. Oricît de stinsă i-ar fi acum setea probabilă de sînge. Mă ținuse, minute întregi
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
tenace, mistuitoare. Când luna, departe, din înalturi, de deasupra învelișului țesut din nori se rostogoli, pe neobservate, pe linia orizontului dinspre apus, și ei se holbau, mijindu-și ochii prin cavitatea mută a intrării principale de odinioară, iar la lumina încremenită în despicăturile ferestrelor înalte au înțeles încet că până se crăpase de zi s-a schimbat ceva, dându-și apoi repede seama că acest lucru de care se temuseră în secret s-a întâmplat, totuși: visul lor, care cu o
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
spate în spate, cu Chisăliță încercând zadarnic să se ascundă printre ceilalți doi. Odată cu pașii lor îndărăt se micșora și cercul, până când, la o distanță de vreo cinci pași de jur împrejur, se opriră. Calu fu cel care ridică mâna, încremenind cercul. Dacă ar fi fost, așa cum îi sugera numele, cal de-adevăratelea, ar fi fost un cal de povară, cu greabănul arcuit și puternic, cu coama sârmoasă, cu botul alungit și dinți puternici, pe care buzele ar fi reușit rareori
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
s-au întâlnit vreodată perechile de îndrăgostiți din literatura rusă; o serie de imagini puternic vizualizatoare (dar și de senzații auditive sau olfactive, sinestezia e un procedeu curent în romanul lui Șișkin) descriu acest univers ideal, care pare mai degrabă încremenit într-o atemporalitate ce ține exclusiv de teritoriile unei geografii a interiorității: „Și mirosurile din grădină! Așa de dense, de compacte, plutind în aer exact ca o suspensie. Tocmai bune să le torni în ceașca de ceai, în loc de esență. (...) Iazul
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
însuflețirii, al vieții trepidante . „Și, în stânga lor, Gara neverosimilă: felinarele luminau scările albite pe care nu urca nimeni, coșulețele vopsite în verde atârnau de lanțuri, sus, între stâlpi. Nu-i lipsea nimic, nici măcar ceasul mare, rotund, numai că limbile erau încremenite. Nu-i lipsea nimic, era la fel cu gara din orașul copilăriei lui. Atât doar că de aici nu pleca niciun tren, aici nu venea niciun tren“. Sunt zone, în proza scurtă a Gabrielei Adameșteanu, cutreierate de un mare suflu
Ironie și tandrețe by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3412_a_4737]
-
lumina aurie (Claude) sus pe cer. Vizitele părinților, retragerea promptă în cochilie, banalitățile, pozele, indiferența, vinovăția lipsei de recunoștință. Fuga de viață, de realitate, de responsabilitate, ca o broască în ghiveciul ei de lîngă un trotuar circulat. Ca o albină încremenită în celula ei din fagure. Învelit în ceară, tăcut, indiferent, prăbușit în disperare, în sine, croindu-mi pe bîjbîite drumul înapoi în peșteră, astfel încît la gura ei să nu fie nimeni care să aibă de-a face cu trecătorii
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
speră să le facem dreptate. Acest spectacol copleșitor, structurat pe scurte secvențe ritualice, a răvășit de emoție Întreaga asistență, atunci când În final artista Întinsă pe scenă cu mâinile pe piept a Închis ochii, din care a curs o ultimă lacrimă, Încremenind În așteptarea marii judecăți divine și a reînvierii. Iată un răspuns românesc transmis din vechime pe calea ritului de prag la neliniștitoarele Întrebări existențiale. Calendarul manifestării Își urmează cu decență linia. Iacob Cazacu, istoric și poet, a vorbit Despre mișcarea
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
viitorul tuturor oportunităților. 2626. Amintirea ne arată sensul invers al scurgerii temporalității, cum de altfel este lumea reală și nu această lume imaginară a Iluziei Vieții. 2627. Amintirea este unicul adevăr din acest vis al vieții care-ți arată calea Încremenită de trecutul ce Încătușează voința și libertatea sinelui aflat mereu În viitor. 2628. Amintirea te roagă să ierți această lume care nu-ți aparține deloc, nefiind lumea ta reală ci lumea unei iluzii opuse totalmente lumii tale reale În care
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
fi vrut să strige, ca atunci, în patul lui de student, când voia să scape de un coșmar. Deschise gura, în fine, dar în locul strigătului scoase numai trei cuvinte, și acelea rostite încet: „Eliberează ostaticii, Fritz!” La masă totul a încremenit. Was? Doctorul își privi cu tristețe oaspetele. Eliberează ostaticii, Fritz! repetă. Libera obsides! Îndrăznești?... Indignarea nu-l lăsă pe colonel să continue. Îndrăznești să-mi dai tu mie ordin? Era fraza pe care o bănuiseră toți chiar înainte de a fi
ISMAIL KADARE Cina blestemată by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/3276_a_4601]
-
a subliniat că decizia sa de a nu mai candida la alegerile prezidențiale este o hotărâre, și nu doar o intenție, așa cum au speculat unele voci, între care și cea a premierului Ponta. "Decizia mea este un semnal pentru toată lumea încremenită în poziții stupide, viguroase dar stupide, să dea și o șansă României de a avea o alternativă în această toamnă. Pentru că bătălia acestei toamne este una simplă, Ponta controlează tot: șoimii patriei, pionerii, televiziunile aproape toate. Ce nu controlează e
Antonescu, atac fără precedent la Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29794_a_31119]
-
devălmășii frămîntate e de la diavol, tot ce separă principiile spre a reda ordinii rolul dominant e de la înger. Hibridarea e diabolică, segregarea e meliorativă. Nuanța esențială e că haosul, chiar dacă are tentă peiorativă, e ferment indispensabil. Fără el, lumea ar încremeni într-o inerție de stalactită eternă, de aceea semințele dezordinii sunt necesare pentru revigorarea periodică a universului. Așa se explică orgiile sacre îngăduite în cursul carnavalurilor, cum tot astfel se justifică descătușarea energiilor în timpul sărbătorilor de iarnă, fie în varianta
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
un trecut netrăit cum viitorul. Era o dimineață umedă Era o dimineață umedă ca o gură de femeie contrariile se zbenguiau - peștișori în bazin - se statornicise un echilibru rezonabil între ceea ce există și ceea ce nu există visătoare îți atingeai rîul încremenit pe obraz. Moartea intră și iese "Moartea intră și iese din cîrciumă" (F. Garcia Lorca) uneori intră și iese în locul nostru alteori noi intrăm și ieșim în locul ei. Cu ajutorul cerului Cu ajutorul cerului am găsit o scară și fără ajutorul lui
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14973_a_16298]
-
l-au marcat a fost îngropată alături de miile de victime de la New York. Unii lideri de opinie consideră, de aceea, că atentatele au determinat regresia Americii (și a întregii lumi civilizate) spre orizontul sumbru al unui secol defunct, în care au încremenit mințile și sufletele resentimentare ale autorilor acestor atrocități. 11 septembrie 2001 ne-a modificat imaginea pe care o aveam asupra existenței comunitare și asta pentru că atacurile au depășit orice precedent în materie de violență ideologică pe timp de pace. Am
Departe de echilibru by Mircea Naidin () [Corola-journal/Imaginative/14824_a_16149]
-
încrețite de frigul luminii albe, reci... și bolboroseam ca-n somn... și pipăiam pereții, doream adînc să-i jupuim de razele turtite pe ei, lipite, una cu tencuiala... Ascultam (eu, medicinist ratat, cu stetoscopul!) canarii din colivii, buldogii de faianță, încremeniți în mîrîituri sfioase. însă poezia se termina-n opt versuri. Cîntecel, ce mai tura-vura. Plecam profund nedumeriți de insurecția severă a anotimpului.
Proza din poem (II) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16175_a_17500]
-
Te descompun și te recompun de câte ori vrei Alunecă trupul meu gol care pierde `n alunecare Bucăți de carne și bucăți de aur și bucăți de os transparent și de fildeș Le găsește prințul cu gura uscată și cu ochii febrili Încremenit în neuitare rămas în capsula spațială a caleștii Frumosul din pădure adormit Aflat de demult pe planeta străină De propria-i memorie Devenit carnivor mâncător de carne crudă Se strecoară printre țesuturile mele desprinse de corp Profitând de extazul meu
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/2485_a_3810]
-
s-ajung îndărăt lîngă puștoaica mea... Febra L-au reperat, îl țintiră mai au la dispoziție trei ore veste gri antiglonț peste combinezoane de camuflaj/ Acum că i-au luat urma de ciulinele-nsîngerat nu poate fi prea departe Iată-l încremenit sub arțari și bătrînul zbîrnîie din degete către puștani: c’est buck fever Își leagănă șoldurile de matroană: c’est buck fever c’est buck fever Înalță rondelul cît înjunghie sub gît Și deschide robinet nevăzut Custura decupează pielea mai
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
în spațiul liric, îndreptîndu-se, himeric avîntat, spre lună. Verbul ,a bubui", prezent sub pana ambilor barzi șaizeciști, ar funcționa așijderea ca un reactiv al diferențierii lor: ,caii lui Nichita Stănescu bubuie pe Ťtoba de piatrăť a cîmpului înghețat, apoi rămîn încremeniți geometric, cu picioarele paralele. La Ioan Alexandru, în goana lor expresionistă, caii dispar în cer, și doar urmele lor mai bubuie, Ťdesfășurateť". Unui poem intitulat Trib I, al lui Ion Caraion (din volumul Cimitirul din stele), la prima vedere un
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
pe gînduri, un om a cărui privire abia dacă întrezărea obiectul acela filiform pe care îl ținea între degete și căruia nu-i putea găsi deocamdată nici o întrebuințare. Și atunci, în clipa cînd privirea mea, surprinsă de spectacolul neașteptat, rămăsese încremenită pe degetele cu care își ținea șuvița, în clipa aceea degetele ei au început să răsucească șuvița ușor, într-o mișcare de alunecare de-a lungul întregului fir, pentru ca apoi, cu o mișcare lentă, cealaltă mînă, de îndată ce degetele primei mîini
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
rostit de-o inocent străină gură și-i mai aproape de-abisul cuceritor cel ce-și amintește-n amănunt trecutul netrucat cutremurător și-i mai aproape de-ncercarea morții cel ce-ți imaginează prefigurîndu-și clipele înmugurite pe ascuns și timpul uriaș încremenit ca o mirare cruntă și precum lumina jubilează cînd fluturii-s în zbor de nuntă atunci abia preaplinul înțeles te inundă iar eul precar te confundă nimerind din greșeală în loc de întrupare o imagine virtuală. Suflet suspendat Viscolește-n pădure și
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
Mistralul bate, bate, tare, tare. Împreună cu directorul de la Chartreuse, îl conducem pe un bun prieten spre ieșirea din mînăstire. Pleacă... viața este un dar... cu o cheie imensă, François de Banes Gardonne deschide poarta bisericii. Ne face semn să intrăm. Încremenesc. Arcurile gotice, liniștea, frigul, neliniștile din mine. În fața mea, în locul altarului dărîmat de un abulic locuitor al cetății, undeva prin secolul al optsprezecelea, se pare, fortul Saint-André. Luminat. Și copacii înverziți dansînd în ritmul sălbatic impus de mistral. Sub ochii
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
neîntrerupt și o imensă matrice în care se plămădesc toate cele vii și cele neînsuflețite pe care ochiul se sprijină cu sfială sau cu voluptate. Pămîntul plugarului și pămîntul păstorului, cu toate atributele specifice și cu întregul lor inventar, au încremenit în pînzele artistului și, pe măsură ce și-au găsit un spațiu simbolic, au ieșit decis din timpul profan. In aceste imagini, monumentale ca proporții și hieratice prin sentimentul unei solitudini înalte, în absolutul unui spațiu mîntuit prin puterea visului și prin
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
de multe cuvinte românești au etimologii incerte sau chiar origine necunoscută: caltaboș, dar și rață sau copil). Pentru cititorul român această carte e de mare folos (și de plăcută lectură): cu atît mai mult cu cît dicționarele noastre generale rămîn încremenite într-o tradiție aridă, indicînd doar etimologia directă, sursa imediată a unui cuvînt; or, ceea ce fascinează în povestea limbii e tocmai istoria culturală, marcată de întîmplări umane, de treceri dintr-o limbă în alta și de evoluții surprinzătoare: cele mai
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]