638 matches
-
botez să ducă o viață corespunzătoare doctrinei evanghelice, au dreptul la educație creștină prin care să fie formați corect pentru a dobândi maturitatea persoanei umane și totodată pentru a cunoaște și trăi misterul mântuirii. Can. 21 - (= 218) Cei care se îndeletnicesc cu științele sacre se bucură de justa libertate de a cerceta și de a-și manifesta cu prudență gândirea cu privire la chestiunile în care sunt experți, păstrând supunerea datorată învățăturii Bisericii. Can. 22 - (= 219) Toți credincioșii creștini au dreptul să fie
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
ale existenței oamenilor în această zonă încă din Comuna Primitivă, fapt dovedit de descoperirile din peștera din muntele Straja-Lupeni, unde s-au găsit obiecte vechi de ceramică. Populația Văii Jiului nu a fost niciodată numeroasă în Evul Mediu. Localnicii se îndeletniceau cu păstoritul și trăiau în cătune risipite pe munți. Micile sate erau formate din grupuri de case așezate aproape de păduri. Astăzi, principala industrie din zonă este cea minieră. Structura etnică a populației , conform datelor recensământului din 2002 : În Lupeni există
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
le-a expus sub ce nume și sub ce semne cele 345 de stele trec de la răsărit la apus, ca să se apropie sau să se depărteze de polul ceresc. Vezi ce plăcere (este) ca niște oameni prea viteji să se îndeletnicească cu doctrinele filosofice, când mai aveau puțin răgaz de războaie. Puteai să-l vezi pe unul cercetând poziția cerului, pe altul proprietățile ierburilor și ale arbuștilor, pe acesta studiind creșterea și scăderea Lunii, pe celălalt observând eclipsele soarelui și cum
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Pietroșița și Valea Țâței, cu o populație totală de 1900 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală, iar locuitorii se îndeletniceau cu producerea țesăturilor din lână, pe care le comercializau la Pucioasa și la Sinaia. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Adunați, Pietroșița și Valea Țâții, cu o populație de 2520 de locuitori
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
de tip Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zonă deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau de lăcomia boierilor. Oamenii locului, care se îndeletniceau cu cultivarea plantelor, creșterea animalelor, exploatarea carierelor de piatră și prelucrarea lemnului, nu erau calificați pentru fabricarea obiectelor din sticlă, așa că au fost aduși lucrători din Galiția. Pentru că vorbeau limba rusă, ei au primit denumirea de ruși, ca și partea
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
comuna purta numele de "Podenii Vechi" și făcea parte din plasa Podgoria a județului Prahova, având exact aceeași configurație ca și azi, și anume satele Bălteni, Izești și Podenii Vechi, cu o populație totală de 2185 de locuitori, care se îndeletniceau cu meșteșuguri (erau dulgheri, zidari, rotari, dogari, fierari), creșterea albinelor și a gândacilor de mătase. Ei își desfăceau produsele la Ploiești și București. Aceeași alcătuire o avea, așa cum arată Anuarul Socec, și în 1925, cu o populație de 2640 de
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
în 2016. Componența Consiliului Local Tașca, ales la 1 iunie 2008 (11 membri): După despărțirea comunei Tașca de comuna Bicaz, în 1931, aceasta a avut la conducere următorii primari: Fiind zonă bogată în păduri, fânețe și vânat, locuitorii s-au îndeletnicit încă din timpuri străvechi cu munca pământului pe care îl aveau în jurul caselor, mai târziu pe moșiile prințului Sturdza, ale mănăstirilor Bistrița, Bisericani și la sfârșitul sec. XIX pe Domeniile Coroanei, făcând fân pentru creșterea animalelor, alții îndeletnicindu-se cu
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
s-au îndeletnicit încă din timpuri străvechi cu munca pământului pe care îl aveau în jurul caselor, mai târziu pe moșiile prințului Sturdza, ale mănăstirilor Bistrița, Bisericani și la sfârșitul sec. XIX pe Domeniile Coroanei, făcând fân pentru creșterea animalelor, alții îndeletnicindu-se cu munca la pădure, plutăritul pe râul Bicaz și vânatul. În anul 1864 când au avut loc împroprietăririle lui Alexandru Ioan Cuza, locuitorii au primit loturi în folosință pe trei categorii, după munca prestată pe moșie până la acea dată
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
Alexandru Ghica Vodă, leatu 1834. S-a reparat la anul 1892”, iar cea din Fulga de Jos datând din 1890). În 1864, sătenii au fost împroprietăriți cu de teren de pe moșia Fulga, deținută de Mihail Xanto și la 1900 se îndeletniceau cu agricultura, vânzându-și produsele la [[Ploiești]] și [[Mizil]]. [[Fișier:Scoala fulga de jos.JPG|thumb|left|Monumentul eroilor din fața școlii din Fulga de Jos]] Tinerii din comuna Fulga au participat la Primul Război Mondial, făcând parte din Divizia 9
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
o regiune a Transilvaniei favorizantă acestei ocupații, prin pășunile și fânețele din împrejurimile localității, proprietate privată sau a obștei, situate pe dealurile și munții din împrejurimi.Aceste terenuri acoperite de fânețe și pășuni au permis locuitorilor din Livadia să se îndeletniciască cu creșterea și îngrijirea animalelor. Terenurile arabile din jurul satului și cele din grădinile de zarzavaturi din vatra satului, au o suprafață limitată, fiind insuficiente pentru asigurarea hranei zilnice pentru toți membrii comunității din Livadia. De asemenea solul este de calitate
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Baru, în special datorită îndemânării locuitorilor la practicile de prelucrare a materiei prime și a existenței lutului în solul dealului învecinat localității. Unelte și instalații pentru prelucrarea lânii și cânepii. Istoricul grec Herodot semnala în lucrările sale că tracii se îndeletniceau cu cultivarea cânepii. Această practică agricolă străveche a persistat până în deceniile 40-50 ale secolului XX, în prezent a dispărut datorită apariției pe piață a unei game variate de textile. Tehnicile de cultivare și prelucrare a cânepei erau cele tradiționale, astfel
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din Sibiciu, care au deținut pământurile până când au ajuns să fie preluate de mari boieri și pe de altă parte de mocani transilvăneni stabiliți în Țara Românească. Localnicii au păstrat multă vreme portul tradițional muntenesc cu influențe transilvănene. Ei se îndeletniceau la început cu creșterea vitelor, dar după aceea cu dogăria și cu exploatarea lemnului, astfel că nu au fost știutori de carte, primele școli în comună apărând abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Tot sfârșitul secolului al XIX-lea
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
voi fi cu tine și te voi întări și-ți voi dărui biruința asupra vrăjmașilor". Atunci sfanțul, mulțumind lui Dumnezeu, s-a lepădat de lume și de ale lumii, si a ales mai mult petrecerea monahiceasca. Și după ce s-a îndeletnicit în sihăstrie șapte ani și s-a deprins în dumnezeieștile Scripturi, atunci a fost hirotonit episcop al cetății Constantinei, care se află în Galia, si care acum se numește Francia. Acesta cu harul lui Hristos a înviat morți, a omorât
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
de-al Doilea Război Mondial sașii mai formau peste 50% din locuitorii comunei, valurile de emigrări din toamna lui 1944 și apoi din anii 1970 au condus la dispariția aproape integrală a acestei populații din comună. Populația de aici se îndeletnicește cu creșterea animalelor, exploatarea lemnului, pomicultura și mai puțin cultivarea cerealelor. Pădurile întinse și fondul cinegetic bogat pot transforma localitatea într-un domeniu de vânătoare frecventat cu asiduitate, iar cadrul natural plin de farmec într-o locație turistică neexploatată suficient
Dorolea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300874_a_302203]
-
Borodului. Dezvoltarea deosebită a așezării de pe malul drept, poziția sa geografică, l-a determinat pe regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, să declare localitatea oraș liber crăiesc, privilegiu de care nu s-a bucurat nici orașul Oradea (1405). Oamenii s-au îndeletnicit cu cultivarea pământului, creșterea vitelor și cu olăritul. Aceasta din urma preocupare este atestată în documente începând cu anul 1639. În veacurile XVIII - XIX, populația este într-o permanentă creștere numerică, Vadu Crișului fiind cea mai mare localitate de pe valea
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
avute din vechime. Numele localității se pare că ar proveni din slavonul "CHSECH" care înseamnă vițel (legat, poate, si de neamul cehilor și moravilor care ocupau odinioară întreg spațiul panonic). Numele se datorează faptului că locuitorii acestor meleaguri, valahi, se îndeletniceau cu creșterea vițeilor. În documentul emis de regele maghiar localitatea apare cu numele Chsech și era vorba de o însărcinare către comitele secuilor și preciza să fie ocupat teritoriul comunelor din Valea Rodnei și să fie administrate după drepturile și
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
Aceste așezări fiind în apropierea unor izvoare sau cursuri de apă ne face să credem că teritoriul a fost locuit din neolilic” . Vechimea satelor trebuie căutată în vremurile îndepărtate argumentate de condițiile favorabile ale cadrului natural. Purtătorii culturii neolitice se îndeletniceau cu cultivarea primitivă a pământului și creșterea animalelor domestice (în special a cornutelor mari) și își făceau așezările pe boturi de deal sau locuri joase” . În concluzie, Vornicenii, prin poziția geografică, având vatra pe platouri înalte de 200 m altitudine
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
sărbători, când atât tinerii cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale. Această abandonare a portului local (mocănesc) se datorează faptului că încă din perioada Primului Război Mondial, o parte dintre locuitorii satului au plecat în țară, adică în vechiul Regat, unde s-au îndeletnicit cu diferite munci: birjari în București, căruțași pe dubițele de pâine, iar o parte dintre ei se duceau ca baci și ciobani la turmele de oi din Dobrogea și Muntenia, unde prin forța împrejurărilor au abandonat portul mocănesc care reclama
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
aur" și "Domnișoara de Scudery". Fiu al unui jurist, Ernst Theodor crescu din 1780, de la divorțul părinților, alături de mama sa în casa bunicilor de linie maternă. El se bucură de la o vârstă fragedă de o bună pregătire muzicală și se îndeletnici cu desenul, dovedind aptitudini mai ales în domeniul caricaturii. Despărțit de fratele său, el își petrecu copilăria într-un mediu de oameni în vârstă, a cărui austeritate deveni mai târziu o temă a prozei sale. În orașul natal el frecventă
Ernst Theodor Amadeus Hoffmann () [Corola-website/Science/299534_a_300863]
-
Livius în anumite puncte. Ei susțineau că boii i-au expulzat pe etrusci. Polybius îi prezintă pe celții din Italia ca locuind în colibe, fără mobilier, dormind pe paturi de frunze. Practicau agricultura și războiul și nu s-ar fi îndeletnicit cu orice altă artă sau știință. Averea le era compusă exclusiv din aur și cirezi de vite, ușor de transportat. Dovezile arheologice atestă că boii nu au distrus sau depopulat Felsinum, ci că pur și simplu au colonizat regiunea și
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
la fenomene materiale și la cele spirituale. Vorbind de istorie, el nu o consideră o știință particulară oarecare, precum fizica sau chimia sau psihologia, ci un mod de concepție a lumei, modul succesiv, în opoziție cu modul coexistent. Istoria se îndeletnicește astfel cu fenomenele care sunt ceea ce sunt prin cursul timpului și acestea se referă și la societate și la natură și la spirit și la lumea materială. Aceste două lucrări, scrise și publicate în limba franceză i-au adus o
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
bani. Tatăl lui Nicolae a fost după unii biografi notar în sat și mai apoi îngrijitor al conacului boieresc a lui Filip Lenș și după alții "un fel" de administrator. Mama Ruxandra, în opinia lui George Oprescu, s-ar fi îndeletnicit cu croitoria, Familia Grigorescu a locuit la conacul moșiei lui Filip Lenș (cel care a construit Casa Vernescu din București) care se afla în satul Strâmbeanu, pe malul pârâului Șuța ce se varsă în apropiere în râul Răstoaca. Ion Grigorescu
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
cu acel prilej s-a intitulat "Repere ale unei științe a corectării mediului". Ca personalitate științifică, academicianului M. Botzan i se recunoaște, în țară, calitatea de "părinte" al cercetărilor științifice în domeniul îmbunătățirilor funciare. În timpul liber, Marcu Botzan s-a îndeletnicit cu pictura și cu sculptura în lemn. S-a delectat ascultând multă muzică clasică, alături de partenera sa de viața, poeta Delia-Pia Bîrlea. Împlinirea uniunii celor doi intelectuali a fost fiul lor, Tudor Botzan, inginer hidrotehnician. S-a stins din viață
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
Pompiliu Macellariu s-a născut la data de 28 aprilie/10 mai 1894, în orașul Craiova. Tatăl sau era de profesie inginer silvic, iar mama sa era fiica unui ofițer de cavalerie participant la Războiul de Independență. Strămoșii săi se îndeletniceau cu comerțul cu animale, plecând din Țara Românească în Ardeal; unii erau măcelari, motiv pentru care s-au numit Fleșeriu (fleșer, în limba germană vorbită de austrieci, înseamnă măcelar). Ulterior, și-au românizat numele drept Măcelaru, iar apoi, în tradiția
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
de-a doua duminică a Paștelui și al doilea pe data de 5 noiembrie și târguri săptămânale în perioada luni-joi a fiecărei săptămâni. Treptat Clujul începe să devină un centru regional pentru producția și schimbul de mărfuri. Populația urbei se îndeletnicea cu agricultura, munca în atelier, dar și cu distracțiile specifice orașului. În 1443 la Cluj în casa Matei Corvin se naște Matei Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara și viitor rege al Ungariei. Pe timpul domniei sale ca rege al Ungariei, Matei
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]