643 matches
-
dezaprobarea generală, ca și la lacrimile Salmei, el afla în nenorocirea lui o pavăză împotriva nenorocirilor înconjurătoare. Hamza bărbierul, vecinul nostru, avea alte motive de a rămâne. Avea pământuri, cumpărate lot după lot în cei douăzeci de ani cât se îndeletnicise cu delicate și bănoase circumcizii, astfel că-și făgăduia să nu pribegească înainte de a fi revândut pe preț bun până la ultimul butuc de viță-de-vie; pentru asta, trebuia să aștepte, căci prea mulți doritori de plecare, grăbiți să se aștearnă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
o anvizajăm ca obiect de studiu; una extrem de concretă, de fragilă și de vulnerabilă, alcătuită din milioane de ființe vii care respiră, mănâncă, iubesc, plâng, nasc copii, visează, gândesc, speră și cred În dreptul lor la viață, chiar dacă În timpul ăsta se Îndeletnicesc cu uciderea aproapelui. Sunt patetic, recunosc, mi-a mai spus-o și Roger Howard acum câteva zile. Poate exagerez pe undeva, nu e exclus să dramatizez fără motiv și fără rost sau să bat câmpii, pur și simplu. Asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
umană și viață sanctificată 140 ELEMENTE BIBLIOGRAFICE 187 Culegere și paginare HUMANITAS Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). ------------------------------ SALAZAR PREFAȚĂ Cartea aceasta de istorie politică este scrisă de un om care nu se îndeletnicește nici cu istoria propriu zisă, nici cu politica. Ea s-a născut dintr-o nedumerire și a fost scrisă pentru a răspunde la o întrebare, pe care autorul nu obosește să și-o pună de zece ani: este posibilă o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și măreția națiunilor își au rădăcinile altundeva decât în "Contractul Social" și morala kantiană. Este, în orice caz, un exemplu bogat în înțelesuri ascunse retragerea acestui mare istoric și om politic la o fermă unde își va petrece restul vieții îndeletnicindu-se cu lucruri vii și roditoare, silindu-se să regăsească și să se reintegreze în străvechea comunitate portugheză. Scurta domnie a lui Don Pedro V a fost plină de nenorociri; holera și febra galbenă au secerat zeci de mii de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
din jurul lui, studenții și prietenii, nu sunt fanatizați de viața aceasta corectă. Oamenii nu pot avea față de el mai mult decât stimă și admirație... Dar, evident, această admirație se face simțită în cercuri tot mai largi. Îndeosebi cei care se îndeletnicesc cu realitățile economice și financiare încep să privească spre Salazar ca spre un viitor bun conducător al vreunei importante instituții de stat. Când, la începutul lui decembrie 1923, are loc la Lisabona Congresul Asociațiunilor Comerciale și Industriale din Portugalia, se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
din lunga lui experiență a cercurilor catolice, că există considerabile nuclee sociale care nu contribuesc la așa zisa "opinie publică". Știa de atâtea familii muncitoare, de atâtea asociații modeste, de oameni care-și văd de treabă, de societăți care se îndeletnicesc cu educarea tineretului, de grupări profesionale, de opere de binefacere, - în care zeci de mii de portughezi continuă să muncească neîncetat, fără ca "opinia" lor să fi fost înregistrată până atunci de cafenelele și redacțiile Capitalei. Portugalia e o țară de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la fel de Înstăriți - debarcau pe rînd, Împrăștiindu-se pe insulă, unii dintre ei făcînd rugăciuni, alții cercetînd fauna și flora, iar doi făcînd baie, goi, Într-un colț Îndepărtat al ansei. Mai tîrziu, trei bărbați intrară În mare pînă la genunchi, Îndeletnicindu-se cu scoaterea de sub pietre a unor languste enorme, pe care le aruncau direct pe focul aprins Într-o groapă săpată În nisip. Crustaceele săreau și se zvîrcoleau Înainte de a rămîne nemișcate pe fundul gropii, iar cînd reușiră să adune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
acoperite de site (și, în curînd probabil, din toată țara), dar nu prea îi văd pe principalii clienți ai acestei rubrici dînd seara, înainte de culcare, un search ca să vadă ce și cum. Pe de altă parte, pentru cei care se îndeletnicesc cu astfel de manevre, site-ul oferă, printre reclame la diferite tipuri de sicrie, și informații despre morți celebri, de la Pavarotti la Prințesa Diana și de la Coandă la Teoctist sau Dobrin. E ca și cum te-ai plimba într-o duminică pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
circulație. Comportamentul în trafic este astfel și el mult mai grăitor decît blocajele sau „evenimentele” raportate de către poliție, un soi de spune-mi cum circuli și îți spun în ce oraș trăiești. în acest sens, de vreo două luni mă îndeletnicesc cu o statistică personală ușor perversă : cîte un sfert de oră, din cînd în cînd, urmăresc mașinile care nu semnalizează stînga sau dreapta atunci cînd ar trebui să o facă. La primul stop mai lung, îmi notez apoi cazurile „așa
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Gioconda - o nouă dovadă că omul este un altar de surâsuri. Cultura și credința sunt firele care ne mai țin încă agățați de noi înșine. În absența culturii, dialogul devine un schimb de imprecații. Omul este singura viețuitoare care se îndeletnicea cândva cu cititul cărților. Cultura are nevoie de aripi, nu de granițe. Actualii oameni de cultură încep să fie considerați niște relicve ale speciei. Carantina marilor spirite este biblioteca. Sau închisoarea. Omul contemporan este din ce în ce mai convins că divertismentul și pornografia
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Îl ai pe Dumnezeu în tine! Întocmai așa, ei bine, se petrecu și cu eroul acestei povestiri, căci, într-o clipă Istorisiri nesănătoase fericirii 99 de sclipire sublimă, își aminti de mai vechiul și mult-îndrăgitul său obicei, cu care se îndeletnicise ori de câte ori avusese ocazia în trecut, și anume scrisul. Astfel, cugetând serios la acest lucru, parcă deja și pornise în el agitația febrilă, care apare întotdeauna înaintea marilor decizii, de la care nu știi ce rezultat să aștepți, dar în care ai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Acest fapt nu e de mirare atîta timp cît nivelul inteligenței de pe glob este în vertiginoasă descreștere, iar artiștii postmoderni sunt inspirați de muza proclamată de Erasmus ca fiind supremă în lume: “ce să mai spunem de cei ce se îndeletnicesc cu artele? Iubirea de sine îi stăpânește așa de cumplit, că mai degrabă sar lepăda de ogorașul părintesc decât să recunoască că n-au talent; în deosebi actorii, cântăreții, oratorii și poeții. Cu cît unul din aceștia e mai lipsit
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
simți vinovat. — În pavilion a Închis de curînd un om care nu-i cîtuși de puțin furios, spuse el. — L-au Închis pentru că nu Împărtășește vederile doctorului Forester? Spunea că i-a văzut pe doctor și pe Poole - supraveghetorul pavilionului - Îndeletnicindu-se cu ceva suspect, pe Întuneric, În camera lui Poole. Și mai spunea că i-ar trebui o fereastră de la care să poată trage... E cam țîcnit, săracul, dar nu-i furios deloc, ci dimpotrivă... — Continuă, continuă... — Stone era convins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
complici lipsiți de rușine la o infamie fățișă și indecentă, iar vecinii ne privesc cutremurați de silă, cu ochi mustrători, neîncrezători, În timp ce-și bat nevestele ca niște soți iubitori, se taie Între ei din mîndrie civică și se Îndeletnicesc cu crima, jaful și violența ca niște adevărați cetățeni respectabili ce sînt. Între timp un om a fost găsit mort, cu capul spart, la cîteva case mai jos de mine; iar o femeie beată a coborît dintr-o mașină la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nu se avânta niciodată să zică "ministru". Invariabil, se oprea la o treaptă inferioară. Probabil, nu cuteza să treacă de o anumită limită, nici măcar sub influența rachiului. Cei cărora le destăinuia acea aspirație nu știau, cu siguranță, cu ce se îndeletnicește un "subsecretar de stat". Dar din faptul că "subsecretarul" era "de stat", înțelegeau că era vorba de o funcție importantă. De aceea clătinau din cap, sceptici. Nu vedeau cum putea cineva din Lisa să ajungă la o treaptă atât de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
vacanță de câteva săptămâni. Nu, însă, la Lisa unde compar tot timpul, involuntar. Cu toate acestea, nu voi spune niciodată îndeajuns ce înseamnă Lisa pentru mine. Târgoveții consideră că un sat e o așezare mai mică ai cărei locuitori se îndeletnicesc cu agricultura. Ei habar n-au că un sat e (sau, cel puțin, era) o lume, cu legile sale aparte. Nici producătorii de dulcegării despre satul românesc n-au făcut un serviciu lumii țărănești. Dimpotrivă, au procedat ca doamnele din
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de ea, cea din vara anului 1946, cînd Îmi fusese vecină necunoscută de călătorie În compartimentul de tren, cu revista franceză de modă pe care-o răsfoia, de curiozitatea mea de atunci de a ști cine este, cu ce se Îndeletnicea, de fața ei albă cu luciri de marmură, de coroana părului pieptănat În formă de coc, de tinerețea din vara acelui an, cînd amîndoi coborîrăm pe peronul gării orașului acesta. - CÎnd plecați? o Întrebai deodată, folosind fără să vreau pluralul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Cei norocoși se nasc din nou ca oameni, cei nenorocoși ca animale - un cîine, un porc, o muscă. Concubinele din Orașul Interzis, mai ales cele în vârstă, sunt foarte superstițioase. În afară de confecționarea de yoo-hoo-loos și de psalmodii, își petrec zilele îndeletnicindu-se cu tot felul de vrăjitorii. Pentru ele, credința în viața de apoi este ea însăși o armă. Au nevoie de această armă pentru a arunca blesteme asupra rivalelor lor. Sunt foarte inventive în legătură cu variatele destine pe care le doresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
totdeauna în tabere. Sunt războinici, liberi, neînfrânați și până într-atât de sălbatici și cruzi, încât și femeile merg la război împreună cu bărbații. Datoria tinerelor femei este să tragă cu arcul, să călărească și să vâneze. Când ajung mari se îndeletnicesc să străpungă dușmanul, lucru atât de important încât faptul de a nu fi ucis pe nimeni este socotit o necinste".7 Urmele lăsate de iazigi în regiunile est-carpatice sunt puține, ei au rămas aici o scurtă perioadă de timp, descoperirile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
că cei veniți în secolul al VI-lea erau foarte numeroși.29 Trebuie subliniat și un alt aspect ce se referă la slavi. Multă vreme s-a susținut, pentru a servi o anumită teză, că neamurile slave erau blânde, pașnice, îndeletnicindu-se cu agricultura, fără să facă rău altor neamuri. Ele ar fi venit în nordul Dunării nu din voia lor, ci împinse de alte neamuri, căutându-și scăparea în fața înaintării acestora. Ajunși aici, în regiunile românești, ei au dat (găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
răspundă acestei întrebări: "Viața în comun a românilor și a slavilor la periferia câmpiilor și a depresiunilor și în văile ce pătrund în depresiunile muntoase trebuie să ne-o imaginăm astfel: slavii trăiau mai mult din plugărie, în timp ce românii se îndeletniceau de preferință cu creșterea animalelor. Cei dintâi locuiau mai ales la sate așezate prin văi, la poalele munților, într-un fel de centre economice, politice și religioase ce poartă de obicei nume slave: Clopotiva, Săliște, Seghiște etc. Populația românească trăia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
munți nu se va putea face decât cu urmarea unei învoieli de bună primire”. Nu-i mai puțin adevărat însă că țăranii de la munte erau mai independenți decât cei de la câmpie. Plătind moșierilor o rentă în bani, ei se puteau îndeletnici cu alte activități. Principalul lucru însă e că moșierii și mânăstirile au preferat să arendeze exploatarea păcurii. Apar astfel arendașii, care plătesc proprietarilor dijmă și bani, dar ei nu participă în procesul de producție decât cu capital și supravegherea lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anul 1845 (care sunt incomplete, la multe orașe se indică specialitatea numai la meșterii creștini localnici), rezultă că în zece din cele 13 capitale de district ale Moldovei existau 977 de meșteri și calfe lemnari. Numai în orașul Iași se îndeletniceau cu lemnăria și pietrăria 390 de oameni, dintre care 142 erau meșteri iar 248 calfe. Orașul Botoșani avea 136 de lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei, avea 93 de lemnari (fără meșterii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că aici lucrătorii, în marea lor majoritate, erau salariați, iar meșterii, dintre care mulți sunt străini, erau toți salariați. În anul 1843, în „Statisticeștile științi” referitoare la Târgu Neamț, se arată că atunci „când sătenii nu au lucrarea pământului, se îndeletnicesc mai deosebit cu tocmire de argați pe la velnițe, acei mai săraci”. La velnițele mari lucrau numeroși muncitori, ca de pildă la velnița de pe moșia Siliștea (Suceava), a cărei proprietar, în 1862, avea la velniță „14 argați... în afară de oamenii ce-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
forța motrice a apelor repezi de munte, se fasona materialul lemnos. Proprietarii sau posesorii ferăstraielor angajau de regulă câțiva lucrători pentru fiecare ferăstrău. În documentele relative la regiunea de munte găsim frecvent mențiunea: locuitorii „cînd nu au de lucru se îndeletnicesc cu tăiere de chereste pe la feresaie”. În statistica din 1860-62 se indică, pentru Moldova, un număr de 212 ferăstraie (dintre care unul acționat cu vapori) cu 457 de lucrători. Această cifră nu reprezintă nici pe departe numărul real de ferăstraie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]