10,311 matches
-
îmi căpătase încrederea și simpatia, îi dădeam cheia de la cavou să facă din când în când curățenie acolo (zâmbește mulțumită). Îi dădusem niște pantaloni de la taică-meu, o flanelă și o geacă. Ce mi-a mai sărutat mâna... Atunci a îndrăznit să-mi ceară voie ca să doarmă în cavou. M-am speriat: cum să dormi în cavou? Doamna Maria, nu stric nimic, dimpotrivă, am să fac curat ca într-o cameră și am să-l păzesc de răufăcători. Nu știu cum, dar m-
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1485803370.html [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
întreabă: - Te simți rău? Suferi de ceva? Poate o insolație? - Da! Nu mă simt bine în pielea mea. Spre ați intra în voie încerc să intru-n pielea orășencei care poartă acest simulacru de costum. In satul nostru nu aș îndrăzni să apar în el la scăldat. Aș fi alungată pe drept cu pietre. - Cine te oprește să-l dezbraci? Nu mai ai secrete de dezvăluit. - Tocmai aici stă problema. Ai văzut prea mult din corpul meu, iar o parte din
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
una din aceste situații să fi fost chiar mămica ta când ați fost concepute. Este începutul multor căsnicii reușite, în perioada de timiditate reciprocă. După propriile tale constatări o fată spune întotdeauna NU! Dar nu moare fată. Dacă partenerul nu îndrăznește apelează la alte șiretlicuri cu Nu în brațe. Nu este nimic amoral. - Ăsta este secretul chiloțeilor? Păcat că mi l-am însușit când nu-mi mai servește la nimic. - Nu chiar. Viața are multe cotloane în care vrând nevrând intri
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
de Crăciun, au ajuns să cumpere, împreună, un langoș...de prânz...și să-l împartă. După acele Sărbători, ea a plecat în Italia, la muncă...și el...a renăscut (în afaceri locale). Ce mai fac fetele și băiatul tău? am îndrăznit să mormăi. Fetele sunt bine, realizate. Cea mare, s-a căsătorit în stăinătate...sunt bunic deja. Cea mică e singură încă. Doar băiatul e cam oscilant...în a-și găsi un loc de muncă. De unde știi despre ei? De pe net
LECŢIILE VERII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Lectiile_verii_corina_lucia_costea_1346347162.html [Corola-blog/BlogPost/355316_a_356645]
-
luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit și l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniță. Lumea se întristase foarte tare. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu. Într-o zi, un voinic s-a hotărât să plece în căutarea soarelui și să-l salveze. Mulți dintre pământeni l-au condus și i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
durerea mare, spaima, gerul mă vor hrăni în orice zi, urât, otravă și tristețe m-or copleși și doborî, mă-ntreb cine-o să-mi dea binețe dacă-n neant voi coborî, azi șchiopătez ca o bolnavă și voi cădea neîndrăznind să mă ridic precum o navă vis omenirii netezind, voi trece iar prin foc și pară miresme nu voi mai simți, flori, pădure, grâu, secară de-acuma mă vor însoți, la fel, un cântec de vioară, va intona-n deplin
IN LACRIMI... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1476447606.html [Corola-blog/BlogPost/380053_a_381382]
-
va spune, Acum, iată, textul era gata. ********************************* Un corăbier în larguri de tristeți Scoase pistolul și-mpușcă o muscă, Era regina muștelor de aur, Ieși Columb din bietul său cavou și-l înjură pe corăbier ca pe-un tâlhar, cum îndrăznești, măi, Jerry, să mă tulburi, că Ieremia dă cu oiștea-n gard, nu mă mai mir, dar tu, un amărât de corăbier, ce naiba faci în insulele mele? Eu sunt Ulise, spuse Jerry, mai timid, iar tată-meu e Joyce, vecinul
PRECUM TRISTAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1481521752.html [Corola-blog/BlogPost/379885_a_381214]
-
poate înțelege pe ciudatele astea îngâmfate! În familia lui Punky, situația financiară era destul de grea. Banii le ajungeau doar pentru traiul zilnic. De aceea, Punky dorea să le ofere profesoarelor și colegelor mărțișoare create și lucrate chiar de el. Nu îndrăznea să-i ceară bani mamei pentru că știa de greutățile prin care treceau în ultima vreme. Pentru confecționarea mărțișoarelor, Punky se pregătise din timp. Își adunase în pungi tot felul de lucruri: coji de nucă, scoici, pietricele, nasturi, paiete, coji de
MĂRŢIŞOARELE LUI PUNKY de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/_martisoarele_lui_punky_doru_ciutacu_1362410787.html [Corola-blog/BlogPost/345580_a_346909]
-
pe Dumnezeu și a creat preoția care-L coboară de sus și îl naște din nou pe Sfânta Masă. Ce ziceți de lucrul acesta? Nu este o coajă de pâine acolo, este un Dumnezeu, este o creație întreagă! Cum aș îndrăzni să o compar, cu cine, cu ce rugăciune, cu ce sfințenie? Este chiar Dumnezeu, întrutotul pe Sfânta Masă. Și lucrarea aceasta o săvârșește omul. Pentru că ființa umană - așa cum zice și Sfântul Grigorie de Nyssa - este copleșitoare, de neînțeles. Dumnezeu are
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405319662.html [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
parcurgerii ultimului drum nefiind peste tot în lume, evident, la fel. Despre Luca se poate spune că nu s-a simțit „acasă” în niciuna dintre cele două lumi. Nici Spania și nici România nu îl iubeau cu patimă. Ba aș îndrăzni să spun că nu îl iubeau deloc. Pentru amândouă, el era un fel de număr statistic înscris în condici de naștere ori de prezență la locul de muncă și-atât. Nu reprezenta o ființă, o Ființă cu majusculă, așa cum firesc
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_romanul_ingropat_in_magdalena_albu_1344324059.html [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
ajute părinții, adică pe bunicii mei, la muncile câmpului: Greutatea cărților noastre de vizită - ne mărturisea cu smerenie unchiu − poartă mai întâi amprenta dăruirii lor, a profesorilor noștri, de a scoate din noi oameni adevărați, și abia apoi putem să îndrăznim să amintim și de ambiția noastră, a fiecăruia în parte. Anul trecut când l-am întâlnit pe domn' profesor, ...mult îmbătrânit dar și fericit că a apucat să mă mai vadă odată, m-a invitat la ei acasă. Cum să
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesorii_nostrii_de_ieri_.html [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
publicarea unui prim volumul antologic de poezie de simțire românească, al cărui titlu este ” Cu patria în suflet” -, printre cei 30 de coautori, majoritatea poeți cunoscuți, trecuți prin botezul literar, nu mică mi-a fost surprinderea și bucuria de a ”îndrăzni” să ni se alăture și o foarte tânără poetă, elevă de 15 ani, care, vă asigur (și sper să vă și conving prin acest articol), are forța fertilității, are embrionul cuvântului ales și frumos așezat în versuri, are acuratețe și
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_interviu_cu_poe_ana_maria_gibu_1366115597.html [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
ta senină mi-a zis "bea!" Și rătăcesc nebun de fericire: M-am îmbătat cu tine dulcea mea! ***** Declar solemn! Iubirea ta miroase-a primăvară A verde crud, a cer nepământesc Și uite cum pentru întâia oară Visările să zboare îndrăznesc! Înnobilezi cu roșu cer de foc Când îl atingi cu buze de rubin Privirea ta ce scapără noroc Săgeată-i ce mi-a-nfipt în piept un chin Căci porți în ochii livada înflorită Iar mie-mi zboară fluturi în stomac Și
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1458509422.html [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
valoare. Aceasta ar fi fost “povestea lui”, povestea vieții eminentului învățător Ion C. Panțu, din comuna Padina, județul Buzău, o poveste tristă, plină de durere, cu ani grei de condamnare în temnițele regimului totalitar comunist, pentru simplul motiv de a îndrăzni să-și dedice și să-și împartă viața între grija pentru familie, munca de învățător la catedra școlii unde lucra și, orele petrecute în arșița câmpului din Bărăgan pentru a asigura hrana zilnică familiei, lucru etichetat la acea vreme, de
AUTOR: IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1434539121.html [Corola-blog/BlogPost/352882_a_354211]
-
Este firav, curajos, Foarte mândru, bucuros, Este primul vestitor Și al primăverii sol. Își dorește cu ardoare Raze calde și mult soare, Pentru că el știe bine, Că te bucură pe tine. Văzându-i curajul mare, Iată și brândușa-apare, Toporașii, viorele, Îndrăznesc de ies și ele. Toate sunt flori curajoase, ... Citește mai mult Stratul moale de zăpadăLasă-ncet să se-ntrevadăVestitorul cel frumos, Ivit domol, cam sfios.Frigul este încă mare,Covorașul nu dispare,Dar plăpândul ghiocelIese ca un clopoțel.Este firav
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
un clopoțel.Este firav, curajos,Foarte mândru, bucuros,Este primul vestitorși al primăverii sol.Își dorește cu ardoareRaze calde și mult soare,Pentru că el știe bine,Că te bucură pe tine.Văzându-i curajul mare,Iată și brândușa-apare,Toporașii, viorele,Îndrăznesc de ies și ele.Toate sunt flori curajoase,... XII. GHIOCELUL, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017. Cu sfială și curată, Floarea albă, delicată, De sub plapuma cea moale, Ar dori raze de soare. Frunzulițe se
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
dormit deloc/ privind răul/ am fost paznic sub fereastră// noaptea vârsase liniște/ luna galbenă de sus privea/ în colț de stradă un om/ steaua sa polară o măsurase” (Insomnie). Geografiei sufletului nu-i lipsește elementul erotic al sensibilității. Vajnic „Trezit”, îndrăznesc a spune, poetul se deconspiră din acea intimitate neaoșă pornită că n-ar fi avut altfel unde decât în inevitabila relativitate: „ora două a nopții/ tu dormi nu-i târziu/ în pentagrama cantatei/ elegia visului nostru// ora patru a dimineții
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1480010814.html [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
a juneților noastre, fie și auditiv (trăgând cu ureche-că doar această posibilitate o-aveam) la „putreziciunea” valorilor burgheze oocidentale, transoceanice. Până și refrenul melodiei devenită șlagăr „Bongola, bongo cea-cea-cea” - pe care într-un moment de exaltare tinerească, poate beatitudine teribilistă, îndrăznisem să-l murmurăm ceva mai tare câțiva adolescenți și tineri, părea regimului amenințător și cosmopolit, de o „decadență intratabilă”(!?), cu bătaie...popagandistică (cui pe cui se scoate, nu?”) demolatoare și inventat anume anticomunistă. Nu mai știu dacă versurile cântecului conțineau
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Bongola_bongo_cha_cha_cha_cu_cantec_.html [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
câine mare căruia nu i se potrivește numele, tocmai de aceea, de câte ori se apropie cineva de el, îi oferă scurt labă lui nespus de mare și pufoasa. Este foarte blând cu cei din casă dar devine foarte rău dacă cineva îndrăznește să-i încalce teritoriul. Vecinii nu îndrăznesc să se apropie nici măcar de gard. Tatăl Sorinei este doctor în sat, de aceea și ei îi place să se joace de-a 'doctorul'. Are gentuța ei cu medicamente de "ulgenție,"cum spune
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/O_papusa_fericita_florentina_craciun_1338538416.html [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
numele, tocmai de aceea, de câte ori se apropie cineva de el, îi oferă scurt labă lui nespus de mare și pufoasa. Este foarte blând cu cei din casă dar devine foarte rău dacă cineva îndrăznește să-i încalce teritoriul. Vecinii nu îndrăznesc să se apropie nici măcar de gard. Tatăl Sorinei este doctor în sat, de aceea și ei îi place să se joace de-a 'doctorul'. Are gentuța ei cu medicamente de "ulgenție,"cum spune ea peltic. Uneori mai dă apă cu
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/O_papusa_fericita_florentina_craciun_1338538416.html [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
Avea dreptate Blaise Pascal: "Console-toi, tu ne me chercherais pas si tu ne m'avais pas trouvé". Într-un eseu publicat mai demult (Poezia mistico-religioasă. Structură și interpretare, cf. Eugen Dorcescu, Poetica non-imanenței, Editura Palimpsest, București, 2009, p. 55 - 70), îndrăzneam următoarea afirmație de factură axiologică: „cantitatea de ființă absorbită în operă îi asigură acesteia trăinicie și valoare”. Zbuciumatele „prozoeseme” ale doamnei Maria Nițu (care dau prioritate ideilor, validate estetic, în detrimentul, asumat, al epicității și tipologiilor) îmi reconfirmă această veche și
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425092166.html [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
satului își aminteau când au scos apa cu gălețile din locașul motorului, iar uiumul s-a dus pe gârlă. N-a fost pagubă mare, că acolo erau fierotine, nu le păsa de apă, pe când mobilierul, arhiva, documentele școlare curente..., a îndrăznit să insiste directorul Năstăsescu. - Aia era moara boierului, lumea nu-l suferea, pe când școala este a poporului, va sări tot satul ca s-o apere de ape. Trebuie să mai schimbăm modul de gândire, să mai vedem omul satului și
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
Păi, ai grijă că răspunzi! s-a răstit președintele. - Matache, paznicul pus de dumneavoastră, ce face? Am auzit că a dat cărămizi pe câte un kil de țuică de și-au făcut oamenii din apropiere vatră de țest, a mai îndrăznit directorul. - Exclus! Tovarășul Matache este un om serios, partidul pune mare bază în el. Nu face chestii d-astea. Dar eu, oricum, o să stau de vorbă cu el, a promis Olăroiu. Directorul Năstăsescu și-a însușit punctul de vedere exprimat
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
privit balastul recoltat și nisipul rezultat din cernerea acestuia și s-a declarat mulțumit, ca și președintele și instructorul de partid. - Eu am impresia că nisipul și mai ales pietrișul ar avea o încărcătură mare de viitură,de humă, a îndrăznit Călinoiu, în timp ce-i arăta ce rămăsese în palmă după ce frecase o mână de nisip luat la întâmplare. - Dacă organele comunale au zis că au material corespunzător, eu nu pot să mă opun, a declarat malițios tehnicianul. - Poate că era bine
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
palmă după ce frecase o mână de nisip luat la întâmplare. - Dacă organele comunale au zis că au material corespunzător, eu nu pot să mă opun, a declarat malițios tehnicianul. - Poate că era bine să luați niște probe de laborator, a îndrăznit și directorul. - N-ar fi rău, dar se supără șefii dumneavoastră. Ei vor să scoată construcția la un cost scăzut; așa s-au angajat în fața partidului, numai așa a fost aprobată. Au tăcut cu toții, fiindcă au înțeles că nu mai
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]