1,132 matches
-
îndreptățirii de a se bucura de autonomie și respect în cadrul propriilor granițe. Consolidarea suveranității statului era centrală pentru procesul de recunoaștere reciprocă prin care statele își garantau unul altuia dreptul de jurisdicție în teritoriile și comunitățile proprii. Suveranitatea a instituit îndreptățirea de a guverna un teritoriu mărginit de granițe, deși întrebarea dacă o asemenea guvernare era eficientă adică dacă un stat poseda autonomie suficientă pentru a-și atinge obiectivele în relație cu alți agenți-cheie și alte forțe sociale era întotdeauna o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ale populației (nevoile sociale fiind de obicei înțelese ca nevoi de asistență). Dintre acestea se pot cita: securitatea socială, sănătatea, locuința, educația și (uneori) legea și ordinea. Totuși, despre o astfel de imagine a politicilor sociale se poate afirma cu îndreptățire că este prea îngustă, întrucât orientează atenția către politici generate în mod specific în acele domenii ce stau, de regulă, sub competența statului bunăstării. Sunt ignorate zone politice esențiale care au și ele un impact profund asupra bunăstării, mai ales
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a palatului domnitorului Mihail Sturdza, P. este unul dintre primii poeți români ai ruinelor. Însă vocația scriitorului moldovean, om cu un temperament pătimaș, nu e reflecția, ci satira, pamfletul. Cu sarcasme mușcătoare, degenerând în trivialități, satirele lui, tipărite postum, contestă îndreptățirea privilegiilor moștenite, fostul răzeș socotind că protipendada este răspunzătoare de starea de înapoiere a Moldovei. Cu zel justițiar, el izvodește o Vedenie, ce au văzut un schimnic Varlaam de la mănăstirea Secului din Moldova, la anii de la zidirea lumei 7329, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
popor al suferinței. Suferința a devenit energia sa vitală.ccc Amintirea primei Cruciade (1096) bântuie imaginarul evreilor medievali și-l va bântui mai târziu pe cel al evreilor din secolele al XIX-lea și al XX-lea, și nu fără îndreptățire. Ea va cristaliza în sine schemele tradiționale de justificare a suferinței, erijându-se totodată, la rândul ei, în model explicativ pentru persecuțiile ulterioare. Acest model impulsionează o anumită istoricizare a suferinței, care ne va fi lăsată moștenire și care a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
prozei scurte 176. Varlam Șalamov, el însuși un scriitor autentic și deloc indulgent, nici cu sine, nici cu ceilalți, a apreciat la superlativ această scriere. În scrisoarea pe care i-a trimis-o autorului după apariția nuvelei, Șalamov spune, cu îndreptățire: "E o operă în care nu există nimic de prisos, încordată ca un arc, ca o poezie"177. Încă din titlu, apare prima referire la timpul acțiunii, însă, în acest caz, "o zi" nu desemnează unitatea temporală abstractă, ci este
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în esența divină a sufletului omenesc. Planul autobiografic al romanului Primul cerc constituie, într-o bună măsură, tocmai planul său documentar. Acesta se află într-o relație de "contaminare" reciprocă cu planul ficțional sau, cum spune Luba Jurgenson, cu perfectă îndreptățire, romanul este construit pe "un joc de oglinzi" al documentului și ficțiunii: În acest roman documentar, care este Primul cerc, planul documentului (care se confundă în mare parte cu autobiograficul) ocupă un loc alături de planul romanesc. Cele două planuri sunt
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și cerându-și precipitat scuze. Cu gesturi largi, ocazie cu care mai altoia alți neatenți. Ridicând mâinile cu nevinovăție și plesnind cetățenii insuficient de vigilenți. Rupând cu dinții din pâinea aia prin marea de oameni, ocazie cu care avem toată îndreptățirea să spunem că părea că le-ar mânca semințe în cap. Mă remarcă: - Ce faci, balosane? Vlei? mă întreabă cu gura plină, schimonosind cuvinte, bolul alimentar afectându-i pronunția unora dintre consoane. La Pif, lumea de acolo, de sus, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a fost înmormântată în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Va rămâne un exemplu de intelectual de mare valoare, înscris în șirul celor care și-au dedicat întreaga viață propășirii învățământului și științei românești. PODOLEANU, ADRIAN (1928-2010) PICTOR și PROFESOR Considerat cu îndreptățire de către public și discipoli ca un autentic Maestru al artei românești, pe parcursul a peste o jumătate de secol, Adrian Podoleanu a rămas fidel crezului său, căutând în disputa cu sine însuși atingerea performanței în rafinamentul exprimării. S-a născut la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
se adunau în suflet, asupra stării și condiției prezente a Bisericii și că nu e nimic de reproșat în faptul că le aștern pe hîrtie și le comunic și altora, se năștea însă o altă îndoială referitor la rostul și îndreptățirea acestui lucru. Consideram că toți aceia care au scris despre lucruri asemănătoare în vremurile noastre și care și-au propus și au declarat că vor să mențină o cale de mijloc între cele două extreme, în loc să placă celor două puteri
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
profit din averea diocezei? Poate exista o mai mare răsturnare de valori? Hincmar nu își neglija îndatoririle: el a răspuns că "Scrisoarea conciliului nu conținea nimic lipsit de respect la adresa regelui sau împotriva binelui statului. Scopul său era să mențină îndreptățirea Mitropolitului și a Episcopilor provinciali de a examina și confirma alegerea în conformitate cu canoanele". El a adăugat: Spunînd că sînteți stăpîn al alegerilor ecleziastice și al proprietății este ca și cum s-ar vorbi limba diavolului. Aduceți-vă aminte promisiunea pe care ați
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
avut de la început în vedere două repere esențiale, două nume cu greutate în învățământul istoric ieșean al ultimelor decenii - doamna profesoară Maria Marin și respectiv doamna profesoară Elena Câmpeanu - în legătură cu care auzisem numai cuvinte frumoase, cuvinte frumoase a căror deplină îndreptățire ne-a fost confirmată de întâlnirile și discuțiile pe care le-am avut ulterior, în cursul activității de adunare a materialului pentru această rubrică pe care o dorim - o spunem iarăși - una specială în economia revistei noastre. Am avut astfel
Oameni de la catedr? by Claudiua Furtun? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83585_a_84910]
-
Paul trăiește tragedia divinității care, împinsă de iubirea Sa infinită, îmbrățișează rușinea Golgotei pentru a-l putea salva pe trădătorul Său vulgar: «Pe Cel care nu a cunoscut păcatul El l-a făcut păcat de dragul nostru, pentru ca noi să cunoaștem îndreptățirea lui Dumnezeu în El» (2Cor 5,21). «Cristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se pentru noi blestem, căci este scris: Blestemat oricine este atârnat pe lemn» (Gal 3,13). Apostolul tresaltă și izbucnește în expresii pătrunzătoare, în care
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
decât să-l elimine pe Eminescu din scrisul românesc. Din scrisul, dar și din civilizația românească". Concluzie greu de acceptat, întrucât există nenumărate dovezi contrarii, tocmai de susținere de către aceștia a personalității scriitorului Eminescu. Dar, zice Cornel Ungureanu, cu destulă îndreptățire în a adopta o atitudine persiflantă, "Dacă secolul al XIX-lea are numeroase subterane, de ce tocmai viața și trecerea lui Eminescu să fi rămas în afara lor?" Subscriu întru totul la amendarea excesului, a "hermeneuticii exaltate, fanatice", numai că o judecată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
perioada cuprinsă între 1866-1938 și însumând 15.802 poziții referențiale, critice dar și dintr-o cronică a manifestărilor dedicate lui Eminescu în țară și în străinătate, precum și un bogat inventar iconografic. Luând în considerare acest ritm de lucru, e cu îndreptățire să ne imaginăm că, până la încheierea celorlalte două sau trei volume 19, respectiv 20 estimate ca posibile, să mai treacă cine știe câte zeci de ani. Așa se face că numeroși cercetători, din varii generații, n-au mai avut răbdare și au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
doamnă/ Eminul meu iubit), corespondență inedită dintre Eminescu și Veronica Micle, reținând "informațiile despre viața cotidiană a lui Eminescu" pe care "o nouă biografie a lui Mihai Eminescu nu poate să le ignore", insistând asupra problematicii acestora, dar insistând, cu îndreptățire, de altfel, asupra modului diletant în care autoarea ediției s-a achitat de o sarcină mult prea dificilă pentru capacitatea domniei sale de punere în circulație critică (așa cum ar fi fost necesar) a acestui corpus de o extraordinară importanță și semnificație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și vădea "dârzenie ideologică"". Adrian Dinu Rachieru, constatând că, mai ales în ultimii ani, "asaltul detractorilor" lui Eminescu s-a întețit, aducând după sine "delirul exegetic" al adulatorilor, datorat mai ales faptului că "instituționalizarea studiilor eminesciene întârzie nepermis" (are toată îndreptățirea, dacă luăm seama, bunăoară, ce mașinărie științifică de proporții au pus în mișcare germanii pentru realizarea unei monumentale serii de Opere Goethe; sau rușii cu un Institut de cercetări Pușkin etc.), face trimiterea la textul scrierilor eminesciene, la contextul producerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
profitabil "antiromânism românesc"". Adrian Dinu Rachieru nu este însă doar un combatant polemist. El are cumpăna echilibrată a analizei operei eminesciene, pe care o propune în dezbatere prin tocmai receptarea ei critică. "O discuție pe această temă susține el cu îndreptățire presupune, obligatoriu, reîntoarcerea la Eminescu. A redescoperi prospețimea textelor prin lectură, dincolo de colbuitele clișee didactice, dincolo de avalanșa de sinteze și analize (urmând a fi doar îngurgitate) procură pricepătorilor delicii nevestejite [...] a ne reîntoarce la text înseamnă a evita mortificarea [...] a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și contrapropagandă (mai ales în perioada de început a domniei lui Carol I). După analiza, atât de amplă și de punctuală, a articolelor semnate de Mihai Eminescu în presa vremii, de-a lungul întregii sale activități, George Ene are toată îndreptățirea să concluzioneze: "La niciun om politic al vremii și la niciun jurnalist român nu întâlnim o notă de asemenea îngrijorare și o decizie atât de fermă în combaterea disfuncțiilor, un asemenea efort de responsabilizare a întregii societăți. Eminescu urmărește determinarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și este astfel un bun cunoscător al literaturii ruse din toate timpurile). Pseudo-influențele literare sunt demontate pe rând într-o serie de articole bine argumentate, într-o polemică pertinentă, convingătoare. În studiul Demistificări eminesciene. Eminescu Pușkin (din 1970), vorbește cu îndreptățire de unele posibile "analogii", de "alianțe ideologice" existente între creațiile lui Eminescu și Lermontov, Gogol, Pușkin ș.a., dar influențele concrete "care să reziste unor verificări științifice" nu se probează. Ele pot fi luate în considerare doar prin "conținutul ideatic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
până acum! Eglord se prefăcu a nu Înțelege tonul batjocoritor și răspunse: — Da, așa e, protecția mea ar fi cea mai sigură și aș fi fericit să ți-o acord. Dar spune-mi, prințesă, În ce calitate? N-am nici o Îndreptățire legală ca să te Întovărășesc! Un cavaler străin care Însoțește o doamnă pe drumuri singuratice de pădure va pune desigur În pericol reputația acelei doamne. Un nobil cavaler care eliberează două prizoniere nefe ricite din mâinile răpitorilor și le redă familiilor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
avutului și cheltuielilor publice; se statornicesc drepturile țărănimii, pe pământul ce-l stăpânesc prin expropriere; se acordă o mai largă și dreaptă participare la prețul concesiunii și la redevența proprietarilor de zăcăminte miniere expropriate de stat; se asigură o egală îndreptățire tuturor semințiilor de altă rasă aflătoare de veacuri pe pământul României întregite. Pe aceste îndreptări atât de folositoare aduse legei de temelie a statului român sunt convins că se chezășuiește poporului meu putința de a se dezvolta liber și stăpân
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
imitației - se spune în celebra Introducție a Daciei literare - s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul național.“ Departe de mine gândul de a polemiza cu Kogălniceanu sau de a-i tăgădui în vreun fel îndreptățirea observației, care viza, cu precădere, literatura. Dar trebuie totuși spus, din perspectiva de astăzi a lucrurilor, că între „dorul imitației“ și „duhul național“ nu se instituie neapărat relații de excludere. Că primul poate deveni, și chiar devine în anume perioade
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
maiori, iar nu jupânii.“ (Vocabular de vorbe streine în limba română...) Evocând ironic formulele de adresare practicate succesiv la noi până în secolul al XIX-lea (jupân Voinea, țelebi Chiulafoglu, chir Nicola, coconul Drăgan, gospodin... of, musiu Lombardon), autorul conchide cu îndreptățire: „Toate celelalte trecură și se învechiră și căzură în derâdere, numai domnul de la descălicătoare nu se învechi și stă în adevărata lui putere și va sta cât va sta și numele de român.“ Heliade, firește, nu putea să prevadă destinul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
patrimoniale a celor disponibile și abordabile. În rest, numai bârfă și colportaj, plus relatări scabroase de aventuri galante. Cinismul mărunt dar éhonté al junelui Caragiale are ceva provocator, ca și revendicarea unor genealogii și titluri faraminoase, fără cea mai mică îndreptățire, dar atestând un snobism exacerbat. Unul din cei mai fervenți „mateini”, prietenul meu N. Steinhardt, a scris în Viața Românească un articol dezgustat și adânc dezamăgit ; cel mai implacabil anti „matein”, maestrul Șerban Cioculescu, de altminteri posesorul scrisorilor, din a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
drumul Său către Tatăl, Isus Își Îngăduie o scurtă oprire, o „haltă” de câteva secunde pentru a-i vorbi Mariei Magdalena, pentru a o consola În durerea ei și a-i da misiunea În urma căreia tradiția o va numi, cu Îndreptățire, apostola apostolorum. Și sensul acestei expresii trebuie reajustat. De obicei, când o cităm astăzi, presupunem că este vorba de un superlativ: „apostolul apostolilor, cel mai important apostol”. Nu, sensul exact vine din pasajul ioaneic invocat mai Înainte: Maria Magdalena este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]