40,898 matches
-
Poate când m-oi pensiona...poate atunci. Oricum, un articol pe cinste. Merci beaucoup! da, dar nu văd nicio referire la Mareșalul Antonescu. de ce este el numit trădător? a fost judecat strâmb de către comuniști și executat. de ce România nu a îndreptat această nedreptate după revoluție? Asta a întrebat președintele: de ce unul să fie numit trădător iar celălalt salvator? un alt rege ar fi preferat să fie împușcat decât să semneze și să arunce poporul român în brațele ”salvatorilor” ruși. “puțini am
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
ei. Povestea de mai jos e trăită de mine. Mă aflam într-un restaurant cu o prietenă și cumnatul ei. El consumase vreo trei pahare whisky (mai devreme, subliniau ei) și alte câteva de vermut. La ieșire din local mă îndrept natural către un taxi. Ei, mirați, îmi spun că mergem cu mașina. A lui. Condusă de el. Eu, stupefiata, vorbesc despre alcoolul pe care il consumase. Prietena mea - și sora soției lui - îmi spune râzând: “Hai mă, ți-e frică
Crăciun fără victime by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82660_a_83985]
-
fierăraie și sârmăraie, lanțurile și zdrențele de pături, hârtiile zburătăcite, saltelele pline de pete negre, sfâșiate, cu paie vineții ieșind din acele răni ale cârpei, umbrele pândind în câte un colț de culoar și izbucnind în chiote demente când ne îndreptam pașii într-acolo? Undeva într-o curte interioară, la capătul unui lung și strâmt culoar, o macara cu o mare bilă ruginie atârnată de un fel de parâmă izbea într-un turn. Bușituri surde, gemete aproape umane, de trup chinuit
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
a precizat el. "Mai tragem la zidărie. Lucrătură zdravănă", a mai oftat apăsat, ferm convins că acolo era locul meu, nu lângă minunea aceea de Ester, zâmbind într-una pierită de farmecul ascuns al temniței năruite. Am renunțat să mă îndrept spre sectorul viețașilor. Mă gândeam că inginerul ar fi fost în stare să facă cine știe ce scamatorie, să deschidă vreo trapă secretă care să mă înghită sau să trântească ușa acea grea după mine, să pună și un drug imens cu
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
încăpățânare, de localnici în sălbăticia dintâi, jeep-urile, carele de televiziune, armatele de oameni preocupați să facă bani din orice au creat o stranie forfotă distrugătoare. După o vreme, cuceritorii ultimelor cotloane tainice ale planetei și-au strâns dezamăgiți catrafusele, îndreptându-se spre Poli sau spre cine știe ce sălaș exotic în care fecioarele sunt dezvirginate de idoli de piatră, sub privirea sticloasă a vraciului în mantie de pene, căutătorul de urme a pornit, par avion, după Big Foot, iar cuprinsul acela împădurit
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
evită omul - dușman ancestral, dar și aflat în irealitatea imediată -, se strecoară la limita zonelor locuite, traversează autostrăzile și drumurile de țară, lipăie - încordată ca un arc de oțel - apa lacurilor, noaptea, întotdeauna noaptea, noaptea din care s-a desprins, îndreptându-se spre Nord, mereu spre Nord. ,De ce spre Nord?", m-a întrebat Fiona, și eu eram fericit că găsisem deja răspunsul. Mintea mea e mai bună decât a ta", îmi spusese din primele zile, din primele fraze, și eu, care
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
Columb: în port a ancorat un vas fantomă.../ îl recunosc -/ Dar unde-i căpitanul?/ Și mateloții unde-au debarcat?... înaintea celui de al doilea război mondial, România construise un vapor de lux, care străbătea Mediterana, trecea prin Barcelona și se îndrepta spre New York. Linie regulată pentru călători între două continente. Nu era un crucițător, dar după declanșarea războiului Hitler l-a considerat periculos și a ordonat scufundarea. Cine are informația la timp e stăpânul timpului. Un diplomat spaniol, un Beneyto, acreditat
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
Nu există o neutralitate a omului de artă". "Poetul, literatul este ideolog". El cerea urgenta revizuire a literaturii interbelice, "pe fondul crizei culturii burgheze", a "putrefacției ideologice, care duce la rândul ei la descompunerea formei artistice". Atacuri ofensatoare și iresponsabile îndrepta împotriva lui Arghezi și Ion Barbu; altă dată, împotriva "Junimii", care "nu a fost în fond decât o școală reacționară pentru apărarea intereselor burghezo-moșierești". Concepția ei idealistă a ajuns, bineînțeles, și ea "în faza de descompunere". Am spicuit câteva dintre
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
putea să-și deschidă televizorul și să acceseze diferite canale, putea să stingă și să aprindă lumina. Stătea ore în șir pe terasa largă și admira, de la nivelul ei, forfota stresată a oamenilor grăbiți să ajungă undeva pentru a se îndrepta, cu aceeași viteză, altundeva. Pe de altă parte, abia atunci realiză cât de minunat a fost conceput omul, cât de multe lucruri reușește să facă o singură mână. Păcat că, în nebunia agitației, prea puțini ne dăm seama de performanțele
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
pentru ce a fost răsplătit atât de generos. Când a realizat că nu mai are nici senzația de cald sau de frig, și-a zis că a mai fost scutit de o muncă și că nu mai este obligat să îndrepte telecomanda spre aparatul de aer condiționat. (Care odată s-a și stricat. Acum, din partea lui, n-are decât să se strice tot timpul...) Își amintea cu o duioșie necunoscută până atunci de lungile săptămâni cât a trebuit să meargă la
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
măcar de data asta să evite depresia. Pe ritmurile unei muzici percutante până la anihilare, băieți și fete strânși sub steagul dezinhibiției totale amenință structura de rezistență a blocului. După trei minute, ai sentimentul că o divizie de Panzere ți se îndreaptă iminent spre pereții sufrageriei. După alte cinci, retrăiești cutremurul din 1977. La capătul primei ore, simți o solidaritate retroactivă cu victimele seismului de la Kobe. Lustra din tavan pendulează năucă deasupra mesei. Parchetul are un scârțâit de rău augur. Zidurile se
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
încă rare, cu Claudia noastră în Piazza di Spagnia sau Grădina Borghese,silueta ei decupată pe portalul bisericii Santa Maria degli Angelli. Dar moda fotografiilor alb/negru și Ostalgia, comunismul roz,Good-by Lenin! mi-a încălzit privirea pe care o îndrept spre fetița cu o sticlă de Brifcor în mână, în blugi și adidași românești. Și îmi imaginez,cu o emoție rușinoasă, inavuabilă,televizorul lăsat deschis, fără sunet, peste o Sala a Palatului înțesată de costume care se ridică să aplaude
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
ea și închise ochii. Ajuns în dreptul ușii, Hansi murmură, mai mult ca pentru sine, de teamă să nu tulbure vraja care îl cuprinsese. - Acum știu, floricica mea, cum va trebui să fie fiul nostru adoptiv. Închise ușa încet și se îndreptă de-alungul coridorului către camera care îi servea, de șase ani de zile, drept dormitor. Orologiul cel mare din turnul bisericii Sf. Anton bătu jumătatea orei trei.
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
numai eu alergam să-ți prind umărul să mă țin de el împăcată ca de un corn sunător de lună bună să mă balansez în umbra lui ca într-un legănat prin care se strecura geamătul subțire al mamei îmi îndrept găteala mă târăsc pe acoperișul de ceară al minții la ureche îmi atârnă Mărgăritarul lui Vermeer pe deget port inel din solzi de sânge tămăduitor în pieptul meu trăiește spaima ca un cameleon uneori îmi zâmbește o fetiță dintr-o
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
culcată peste picioarele ostenite. Orăcăit de broaște. întuneric înalt. Risipiri oricît te-ai dărui, rămîne un însemn de tristețe, căci ce poate salva rostirea în fața secolelor rămase în urmă din glasul omului plecat să picteze prin insulele sudului ...încotro ne îndreptăm... și-n fața ta doar amintirea, de ești astfel făcut. de ești astfel făcut, încît fiecare privire să se preschimbe într-o amintire ești prins din toate părțile într-un hățiș de umbre și-nsingurat vei rămîne în devălmășie, mereu chircit
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
gramatică azi ai oprit o femeie din drum doar privind-o ai făcut-o să treacă strada și să vină spre tine chiar dacă tu nu ai făcut altceva decît să întorci capul exact în momentul acela și apoi să te îndrepți în direcția opusă cei mai lucizi dintre noi au dispărut înainte de a putea traversa pentru ființa liniștită și furioasă pe care doar tu ai văzut-o cea care se oprește de cealaltă parte a străzii nemaiștiind încotro s-o pornească
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
vezi, o viață de om. Și am îmbătrînit amîndoi, se vede, nu?" Șovăiam unul în fața altuia, eu neștiind prea bine dacă trebuia să-i întind mîna, iar ea neștiind prea bine dacă trebuia să mai stea în loc sau să se îndrepte spre copilul ei, o fetiță ce își făcea de lucru cu florile de pe peluza din fața hotelului. Eram ca doi oameni care odată se știuseră bine și care acum, după atîția ani, nu mai știau ce se petrece unul cu celălalt
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
departe de privirile lumii, spre a te întreba dacă nu cumva, pînă s-o fi întîlnit, nu trăiseși degeaba. Pe chipul cu ochi migdalați și buze senzuale, brăzdat la fiecare zîmbet de două șanțuri ce plecau de sub nas și se îndreptau către bărbie ca două falii spontane iscate de capriciul pielii, se citea conștiința unei frumuseți de care nu căuta să facă paradă. Știa ce frumusețe are, dar se străduia să se poarte de parcă nu ar fi avut-o. Avea alternanțe
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
banal și mohorît al unui caldarîm de piatră pe care m-aș fi plimbat plictisit ore întregi, în timp ce casele acelea, mohorîte și părăginite, și-ar fi arătat fațadele stinghere ale unor edificii către care privirile mele nu s-ar fi îndreptat niciodată. Abia atunci mi-am dat seama că Orșova părea un oraș cu clădiri părăsite, și tot atunci am realizat că orice fleac pe care mi-l arătase Mihaela căpăta o importanță crucială doar pentru că mi-l arătase ea, și
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
ba cu o idee, sau cu mai multe, ba cu vreun paragraf de încheiere ori de început, care nu le ieșea și pace. A știut, totdeauna (puneți la socoteală că orgoliul auctorial, chiar și al criticilor-cronicari-gazetari, e, îndeobște, mare...), să îndrepte delicat și să laude convingător, dar cumpătat. Mi-e și greu să-i găsesc altă muză decît justa și plina măsură. Aceeași, în viață și în cărți. Iarăși, nu-mi aduc aminte cînd i-am citit prima dată una din
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
Mielul Domnului " Pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, Ca ei să nu ia fără noi desăvârșirea" Dar nu uităm nici mielul ucis pentru jertfă Căci focul de la Domnul a căzut în timpul jertfei de seară. Cei doi pești se-ndreaptă fiecare pe calea lui Legați unul de altul și amândoi de brațul Mielului Căci "Iată, Domnul Dumnezeu Vine ca un viteaz și brațul Lui spune tot: Iată că plata biruinței lui este cu el și răsplata izbânzii merge înaintea lui
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
care face pe pontiful ajuns la definitivă înțelepciune"; Mihail Polihroniade este ,mediocru și fudul; C. Fântâneru, ,un om ciudos, imposibil, care are ceva de smintit și iluminat din romanele rusești"; Petru Manoliu, un ,farsor". în schimb, întreaga lui admirație se îndreaptă către Anton Golopenția, căruia îi laudă, la superlativ, valoarea, judecata, cinstea, sinceritatea, ținuta morală. Pe E. Lovinescu îl laudă în postura lui de conducător de cenaclu, oficiu care a făcut din el ,un martir de speță nobilă", însă nu află
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
parodii după A. Mirea n-au fost compuse cu atare intenție, ci s-au născut ca scrieri autonome, în confluență cu formula Caleidoscopului) și, totodată, o "promisiune" a Antologiei umorului liric, ce va apărea peste două decenii. într-acolo ne îndreaptă propunerea de a se urmări, într-un studiu mai amplu, evoluția poeziei umoristice românești și menționarea, drept exemplu, a lui G. Ranetti, care își descria grădina de citadin în versuri ca acestea: Cresc ierburile pălămidei,/ Cucută crește și susai/ în
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
cît ai improviza dulce introducerea unei trompe de flutur într-o corolă... alo! strigă... dumneata bați cîmpii!... ne fraierești!... Și n-am mai vorbit o vreme... apoi iar... Mi-am șoptit că trebuie să fiu calm (nu bleg!) , să-mi îndrept cuvintele spre mîngîierea proaspătă de-adolescență rătăcită printre oameni, spre înțelegerea strictă a serafimilor... a heruvimilor... Doar leuștean hrănesc eu pentru ei în putini de cristal, nu glumă! De ce aș adăuga numai zbîrnîielile, poticnirile mele de jumară rîncedă, spaimele lăsate
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
Hermann Broch, Witold Gombrowicz, Günter Grass, Curzio Malaparte, Heinrich Böll și L.-F. Céline. Cum romanul universurilor crepusculare nu ține doar de ficțiunea pură, ci și de eseu, autorul ține să precizeze în capitolul introductiv că preferința sa nu se îndreaptă neapărat către prozatorii de care se ocupă în această carte. Pentru el, ca și pentru Henry Miller, modelul suprem rămâne Dostoievski, pentru că a creat o întreagă galerie de personaje extraordinare, mai vii decît toate cele din existența cărora s-au
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]