716 matches
-
tradiții a Bisericii, Răsăriteană și Apuseană deopotrivă. De altfel, precuvântarea lui Johannes Scheffler argumentează în fața „cititorului însetat de Dumnezeu” ortodoxia doctrinară a scrierilor sale și conivența împărtășită cu teologia mistică a Bisericii, făcând o explicită referire la învățătura patristică despre „îndumnezeirea prin har (aus Gnade) a omului”. Invocând numele unor Augustin (353-430), Bernard de Clairvaux (1090-1153), Johannes Tauler (1300-1361), Jan van Ruusbroec (1293-1381), Dionisie Cartuzianul (1402-1471) sau Ioan al Crucii (1542-1590), Angelus Silesius își declină ascendența spirituală în marea tradiție a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
putință, mai cu seamă din cauza înrădăcinării încăpățânate a rânduielii morții în trupul și sufletul făpturii zidite de Domnul. Ca monah, părintele Sofronie a învățat că viața de pocăință trebuie să continue până la sfârșit, deși acest proces de transformare, transfigurare și îndumnezeire cunoaște mai multe etape. La început, aspectele psihologice ale pocăinței domină sub forma regretelor, a tristeții amare pentru fărădelegile săvârșite - o stare sufletească generală care cere corecția prin lege. Omul trezit din beția simțurilor și dezordinea minții caută îndreptare de la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pentru a exprima taina omului făcut „după chipul și asemănarea” lui Hristos. Noutatea o reprezintă aici nu atât viziunea despre om, cel care, fiind înzestrat cu daruri prin însuși faptul creației și al restaurării baptismale, este chemat de Hristos la îndumnezeire. Noutatea rezidă mai degrabă în limbajul adoptat, mai cu seamă pentru că, în mod tradițional, limba greacă exprimă prin termenul de hypostasis un aspect particular al realității. În contextul dezbaterilor trinitare în jurul Crezului de la Niceea, Părinții capadocieni au fixat distincția în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pasajele controversate ale lui Grigore din Nazianz și Pseudo-Dionisie, Stăniloae Își reglează conturile cu Origen. Așa cum se știe, Maxim Însuși s-a format la școala lui Origen (direct sau prin intermediul lui Evagrie), Împrumutând mai multe teme fundamentale, precum aceea a Îndumnezeirii omului. În Ambigua, Maxim propune o corectare a teologiei origeniene, expunându-și totodată propriul său sistem metafizic, refondator al unei mistici intelectuale. Mai Întâi, el critică și respinge concepția despre enada primordială, așa cum apărea ea descrisă la Începutul lui De
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o corectare a teologiei origeniene, expunându-și totodată propriul său sistem metafizic, refondator al unei mistici intelectuale. Mai Întâi, el critică și respinge concepția despre enada primordială, așa cum apărea ea descrisă la Începutul lui De principiis. Conform scenariului lui Origen, Îndumnezeirea „ființelor raționale” s-ar fi realizat dintru Început, pentru că acestea fac parte din pleroma divină. Căderea lor, cauzată de un pervers sentiment de sațietate (koros), urmat de o mișcare deviatorie (kinesis), are drept consecință crearea lumii, pe trei paliere: al
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
așadar rezuma În următoarea suită : stasis-kinesis-genesis (odihnă paradisiacă-mișcare-creație). În capitolul 7 din Ambigua, Maxim răstoarnă schema, insistând asupra faptului că esența Însăși a naturii create este mișcarea (kinesis), căreia el Îi atribuie un caracter eminamente pozitiv. Prin această răsturnare metafizică, Îndumnezeirea (entheosis), definită ca o lucrare pe care pronia divină o săvârșește În om după ce a primit consimțământul liberului său arbitru, trebuie așezată la sfârșitul și nu la Începutul existenței. Suita schemei ontologice a lui Maxim este, așadar, următoarea: genesis-kinesis-stasis (creație-mișcare-odihnă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
definită ca o lucrare pe care pronia divină o săvârșește În om după ce a primit consimțământul liberului său arbitru, trebuie așezată la sfârșitul și nu la Începutul existenței. Suita schemei ontologice a lui Maxim este, așadar, următoarea: genesis-kinesis-stasis (creație-mișcare-odihnă paradisiacă). Îndumnezeirea e posibilă datorită acelor logoi ai ființelor create, care participă la Cristos-Logosul prin mijlocirea voinței dumnezeiești (și nu În mod ontologic, ca la Origen sau Evagrie). „Spre deosebire de concepția origenistă, potrivit căreia omul ar fi fost prima dată zeu, apoi, maturizându
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lume (ce amintește de „Întâia cunoaștere” a lui Evagrie); și, În sfârșit, contemplarea directă a Logos-ului. 4) Contemplarea directă a lui Dumnezeu se Înfăptuiește În afara capacităților naturale ale omului susținute prin har; ea se Împlinește exclusiv prin energia dumnezeiască; Îndumnezeirea omului presupune așadar „moartea mistică a puterilor sale naturale”; simbolic, sufletul intră În „Duminica” vieții, care vine după „Sabbat-ul” odihnei În contemplația naturală și după cele „șase zile” de nevoință ascetică. Grigore Palamas sau geniul ortodoxiei Teologul care l-a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și coerentă pentru soluționarea problemei misticii creștine. El răspunde Într-un mod foarte convingător la Întrebarea: cum se comunică pe de-a-ntregul Dumnezeu omului fără ca prin aceasta transcendența să-și piardă caracterul de transcendență? Altfel spus, cum este cu putință Îndumnezeirea omului În această viață? Apoi, Palamas este expresia cea mai completă a teologiei athonite, a cărei moștenitoare de drept și de fapt se socotește ortodoxia română. În sfârșit, Palamas Îi oferă lui Stăniloae argumente puternice (sau cel puțin iluzia solidității
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ROGOBETE, O ontologie a iubirii. Subiect și Realitate personală supremă În gîndirea Părintelui Dumitru Stăniloae, Iași, 2001; J. HENKEL, Eros und Ethos. Mensch, gottesdienstliche Gemeinschaft und Nation als Adressaten theologischer Ethik bei Dumitru Stăniloae, Münster, Hamburg, Londra, 2003 (trad. rom., Îndumnezeire și etică În opera părintelui Dumitru Stăniloae, Sibiu, 2003). Despre viața lui D. Stăniloae, cf. M. PACURARIU, „Preotul profesor și academician Dumitru Stăniloae. Câteva coordonate biografice”, În Persoană și comuniune, op. cit., p. 1-20 ; ID., Dicționarul teologilor români, București, 2002 (ediția
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
alternative fiabile de schimbare, să nu construiești numai teorii, ci și instituții... Mihaela: Mărul și caisul Probabil cultura noastă are ceva animist în ea. Și nu-i de aruncat faptul că ortodoxia e mai puțin somatofobă și nu e raționalistă. Îndumnezeirea omului prin Hristos înseamnă și îndumnezeirea naturii. Sunt sigură că, pe când tu îți lipeai obrazul de cireș și pe când îmi sărutam eu mărul, habar nu aveam nici unul de mistica ortodoxă teoretizată de o figură splendidă cum e, de pildă, Lossky
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
construiești numai teorii, ci și instituții... Mihaela: Mărul și caisul Probabil cultura noastă are ceva animist în ea. Și nu-i de aruncat faptul că ortodoxia e mai puțin somatofobă și nu e raționalistă. Îndumnezeirea omului prin Hristos înseamnă și îndumnezeirea naturii. Sunt sigură că, pe când tu îți lipeai obrazul de cireș și pe când îmi sărutam eu mărul, habar nu aveam nici unul de mistica ortodoxă teoretizată de o figură splendidă cum e, de pildă, Lossky, dar percepeam „sacralitatea” vitei, a grâului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
astfel de înalte sfere refuzându-se acestui statut și ignorând drama ontică a semenilor ancorați imanentului se consacră și suferă doar pentru sine devenind în aroganța forței sale spirituale agent al transcendenței răsturnate, mistic al demonicului ce-i insuflă tentația îndumnezeirii negative. Aproape de cerul zeilor învăluiți în taină, sacerdotul luminos al compasiunii își urmează poteca astrală neatins de tentacolele mândriei atemporale. Pasul său spre transcendent străpunge selenar apăsarea nopții imanentului descoperind umanității sacralitatea izbăvitoare a spiritului. Întâlnirea cu răutatea celulalt implică
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și nu impus omului. Raportul dialogic depinde doar de răspunsul pe care omul îl va da lui Dumnezeu. S-a observat că nu mereu acest răspuns a fost cel așteptat. Când a fost pozitiv, omul și-a atins menirea, desăvârșirea, îndumnezeirea și sfințirea sa, iar când acesta a fost negativ, omul s-a deosebit de harul sfințitor, de însuși Dumnezeu. Posibilitatea dialogului este însă constantă și continuă. Omul nu este invitat doar la o simplă conversație sau la discuție, pentru că aceasta ar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
își conformeze viața după criteriile indicate de însuși Cristos și să practice mai decis iubirea după modelul lui Cristos. Toate aceste roade pot fi descoperite în viața de credință a penitentului, care a primit reconcilierea sacramentală. Ele îl conduc la îndumnezeirea propriei ființe, fapt care nu este nicidecum o deformare a umanității sale, ci, dimpotrivă, constituie însăși umanizarea sa. Îndumnezeirea și umanizarea cresc împreună, Isus Cristos fiind un exemplu eminent. Întâlnindu-l pe Cristos în sacramentul reconcilierii, penitentul va contempla chipul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Toate aceste roade pot fi descoperite în viața de credință a penitentului, care a primit reconcilierea sacramentală. Ele îl conduc la îndumnezeirea propriei ființe, fapt care nu este nicidecum o deformare a umanității sale, ci, dimpotrivă, constituie însăși umanizarea sa. Îndumnezeirea și umanizarea cresc împreună, Isus Cristos fiind un exemplu eminent. Întâlnindu-l pe Cristos în sacramentul reconcilierii, penitentul va contempla chipul acestuia și va dori cât mai mult să se conformeze vieții sale. Valoarea misticii nu se măsoară prin intensitatea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de volumul lui Leo Butnaru include, totodată, și arta, una dintre puținele înfăptuiri umane prin care se poate atenta la samavolnicia timpului. Spre exemplu, pentru, bătrânul înger-poet, poezia are inalienabila ei parte de sfințenie (Poezia e sora de taină a / îndumnezeirii...), ceea ce explică harul artistului de a înnobila, fie și temporar, realitatea, argumentat, într-un poem, cu evocarea lui Emil Loteanu care, filmând Șatra, la Cernăuți, a făcut ca orașul să poată întruchipa, pentru un timp, Viena. Asumându-și, așadar, două
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mare greșeală pe care o fac mulți când spun că se roagă acasă. E adevărat, Dumnezeu e pretutindeni și ne aude, dar, în timpul Sfintei Liturghii e prezent chiar Mântuitorul nostru Iisus Hristos duminică de duminică. Acolo, în biserică are loc îndumnezeirea noastră! Acolo, nu acasă! Dacă chiar nu vă place biserica la care sunteți arondat, mergeți la altă biserică, dar important este să mergeți. Fiți acolo prezent la „Scara” liturgică: cea pe care Dumnezeu coboară pe pământ și cea pe care
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
chiar Sângele și Trupul Mântuitorului nostru. Unii clarvăzători ar putea vedea chiar această minune dacă ar sta acolo în Sfântul Altar în timpul Sfintei Liturghii. Din nou, mare păcat că oamenii renunță la a alege să participe, astfel, la o mică îndumnezeire din când în când. Încercați să uitați „răul” ce vi s-a făcut vreodată. De ce am pus ghilimelele la cuvântul rău? Deoarece în Univers nu există rău așa cum este în accepțiunea noastră. Ceea ce vi s-a întâmplat „rău”, trebuia să
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
martirajului de la Pitești: “Nu are rost să vorbim despre ororile care au fost în închisori, ci despre biruințele noastre sufletești, victoriile din adâncul ființei noastre care ne-au dat posibilitatea să ne ridicăm la lumină, considerând suferința ca acces la îndumnezeire”...”pentru că la capătul suferinței am primit darul de a iubi și ierta”... cu observația lui N. Steinhardt că autentica iertare înseamnă renunțarea memoriei la a reține ororile suferite, dând posibilitate ființei umane să reînflorească, păcatului căderii primordiale nimeni nu i
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
-le cu aceeași dragoste și înțelegere de a le vedea mereu luminoase, luminându-l, făcându-l să vadă mai departe, mai profund, mai uman fenomenele vieții, apropiindu-l astfel mai autentic de Divinitatea dătătoare de elan, ideal, vis, transcendență, viață. Îndumnezeirea, teandrizarea, nu e un concept iscodit de misticii creștini: Dionisie Areopagitul, Nichifor Crainic, etc., e perspectiva cu acces al fiecăuia de a face din modul divin de a trăi, stilul organic purificator, ziditor, suitor prin tot ceea ce simțim, gândim, înfăptuim
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
un accent de frenezie necunoscută României. Ar fi un lux pentru spiritul primar al culturii noastre să divinizăm expresiile aurorale ale culturii. Noi trebuie să avem în față finalitățile esențiale și ultime ale devenirii culturilor. Am fost prea mult popor. Îndumnezeirea acestei realități primordiale a fost tentația permanentă a păturii noastre culte. Astfel de excese le-au cunoscut și germanii, însă le-au corectat totdeauna cu ipostazierea statului. Dacă un Fichte, în timpul renașterii naționale germane, găsea în revenirea la popor, ca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
p. 649. footnote>. Sfântul Simeon simte profund tristețea duhovnicească a umanității, mergând încet și ezitant spre Lumină. Dar, în același timp, el înțelege chemarea spre această lumină chiar într-însul, invitându-l să se alăture la lucrarea de renaștere și îndumnezeire, operă proprie Duhului Sfânt ca introducător, ghid și sfințitor. Trebuie să intri așadar în acest proces al luminii, al trăirii, al participării la darul lui Dumnezeu, Izvorul Luminii. Atât timp cât oamenii nu au intrat efectiv, încă de aici, în acest proces
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheza XVIII, 16, P.G., XXXIII, 1036B-1037A. footnote>. Fiecare credincios renăscut la o viață nouă are posibilitatea, prin colaborare cu harul să ajungă încă din viața aceasta, prin rugăciune, despătimire și lucrarea virtuților, la vederea luminii dumnezeiești. Îndumnezeirea prin har poate fi atinsă încă din viața aceasta, dar vederea luminii dumnezeiești va fi desăvârșită în viața viitoare. În veacul viitor înaintăm la nesfârșit în taină și vom înțelege treptat ceea ce încă nu înțelegem. În veșnicie fiecare ființă umană
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
footnote>. Lumina dumnezeiască este infinită, iar ființele umane nu o pot vedea în întregime. Dumnezeu se revelează în energiile divine, dar nu este exhaustiv în acestea, în care omul poate înainta veșnic. Cred că vom înainta la nesfârșit în această îndumnezeire, și am luat ca model pe Iisus Hristos de pe Tabor, și pe Moise, și pe Ilie, plini de lumină, dar nu știu dacă în lumină te poți opri vreodată, dacă în cunoaștere te poți opri vreodată, dacă în iubire te
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]