5,366 matches
-
însuflețit de un patriotism ardent, solidar până în adâncul ființei lui cu cei rămași să îndure persecuțiile și să înfunde închisorile: "M-am cufundat tot timpul ăsta în istoria noastră și în teribilele suferințe pe care le-au îndurat și le îndură românii. Este un îndreptar imperativ, căci amintește la fiecare pas cum numai dăruirea de sine poate împlini ceva în lumea asta. M-am gândit la ai noștri din țară, și la cei morți, și la cei vii, care trăiesc ca
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
plan cultural) oarecum "brown"-iene, dacă nu chiar haotice. Interesul oamenilor era deviat de la traiectul cultural și artistic înspre o interpretare preponderent materială a existenței. Fapt normal, dacă ne gândim la deceniile de opresiune pe care poporul român le-a îndurat. Atunci, imediat după Revoluție, verbul "a fi" era încă la cheremul verbului "a avea". Cu toate acestea, Festivalul "Săptămâna Muzicii Noi", care tocmai își cerea dreptul la existență, se dovedea a fi un eveniment de talie mondială. Compozitori, interpreți, critici
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
majoritatea oamenilor o acuză față de propriile umori reactive. Ideal ar fi invers: ca destinul să nu fie temperamentul omului, ci expresia puterii de a scăpa de el. Din păcate, una e să scrii despre emoții și alta e să le înduri. Tocmai de aceea nimeni nu ar deveni lider dacă nu ar avea, pe lîngă aptitudinea de a învăța din mers, ușurința nativă de a-și prelucra emoțiile. Cînd trei oameni stau împreună, cel ale cărui gesturi sînt mai expresive le
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
Așa se face că, atunci cînd vorbim de studenții de la Pitești, nu pierdem din vedere să-i condamnăm pe ei și totodată ne disculpăm pe noi, îngăduindu-ne cel mult o umbră de compasiune față de suferințele pe care le-au îndurat acolo. Pe scurt, cînd e vorba de Pitești, cea mai prudentă atitudine e duplicitatea. Explicația acestei duplicități e simplă: apartenența politică a victimelor Piteștiului. Stigmatul ideologic pe care aceștia îl poartă în ochii noștri și frica cu care am fost
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
căpătat statut de normă imuabilă Îndepărtândul de fete și de tot farmecul și bucuriile pe care le oferă ele. Câte ocazii nu a pierdut el, de câte clipe de vis nu a fost el privat și cât de greu a Îndurat toate acestea! Din lista fetelor care au fost atrase de el până la nivelul unei pasiuni afișate fără echivoc se deprinse imaginea unei ființe delicată, gingașă și inteligentă. Se prezentase simplu: Mă numesc Xenia Popescu și nu vreau să mă refuzi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Maria bucuroasă că văru’ Ghițî nu a insistat mai mult, „Doamni ferești, să mai discoperi chiupul cel mare, cî ari o limbî ră șî spurcatî!” Victor Olaru era un om echilibrat, atât cât poate fi echilibrat un om care a Îndurat câte a Îndurat el și a trecut peste fel de fel de obstacole ale vieții, Încercări de tot felul, care de care mai ciudate și care la un moment dat l-au trimis la unul din marile spitale de psihiatrie
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
văru’ Ghițî nu a insistat mai mult, „Doamni ferești, să mai discoperi chiupul cel mare, cî ari o limbî ră șî spurcatî!” Victor Olaru era un om echilibrat, atât cât poate fi echilibrat un om care a Îndurat câte a Îndurat el și a trecut peste fel de fel de obstacole ale vieții, Încercări de tot felul, care de care mai ciudate și care la un moment dat l-au trimis la unul din marile spitale de psihiatrie ale țării. A
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
el și a trecut peste fel de fel de obstacole ale vieții, Încercări de tot felul, care de care mai ciudate și care la un moment dat l-au trimis la unul din marile spitale de psihiatrie ale țării. A Îndurat fel de fel de experimente și tratamente și după șase luni a venit acasă la Maria lui, mai Întreg ca niciodată, așa cum se lăuda el cu optimismul său incurabil. Acest echilibru de o anumită șubrezenie și acest optimism recunoscut Îl
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
să faci acum când știi că Îmi este frică? Nu știu, ce-ar trebui să fac? Să stai aici cu mine deși nu-mi face nicio plăcere, dar știi chestia aia cu fratele și cu puntea! Băiatul de la țară mai Îndurase umilințe la care nu ripostase imediat, dar acum Încercă să ia atitudine pacifistă: Ce te face să crezi că sunt un drac sau ce te face să mă asemeni cu acesta? Chiar crezi asta?, zise el accentuând impolitețea persoanei Întâi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de palmă, cât o fi el de director general! Să l dea afară, și ce? Este un excelent specialist, poate merge oriunde, la Iași, la Săvinești sau chiar În altă țară! Ar cere aprobare de la minister pentru că el nu poate Îndura așa o dezonoare. Își aminti de părinții săi care-l crescuseră În cinste și corectitudine, cei care l-au Învățat că toate se câștigă prin muncă cinstită, că ei așa au crescut pe cei cinci copii, muncind din noapte-n
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
se Întâmple cu noi? Eu nu cred că asta dorești mata! Îți cunosc sufletul de om bun și inteligent. Îți reamintesc faptul că trebuie să fim calmi și cu mare băgare de seamă și poate că Bunul Dumnezeu se va Îndura de noi toți. Drumul la care am pornit este unul fără Întoarcere, suntem legați pentru totdeauna! Eu știu că Îți este foarte greu, dar crezi că nouă ne este mai ușor? Ne sacrificăm și noi cât putem și ... poate-poate! Ștefan
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
surescitare În care mânia, dorința de răzbunare și durerea Îl transformau Într-un vulcan, se Înroșea, tremura iar fața căpăta nuanțe care alternau de la stocajiu, la vânăt, galben și negru. Atunci blestema, Înjura și jura răzbunare pentru tot ce a Îndurat și Încă va mai Îndura. Îl ruga pe Dumnezeu să-l Învrednicească și să-i dea atâta putere pentru a pedepsi Securitatea și securiștii, pentru a rade de pe fața pământului această hidră și a extermina pe cei vânduți unui regim
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de răzbunare și durerea Îl transformau Într-un vulcan, se Înroșea, tremura iar fața căpăta nuanțe care alternau de la stocajiu, la vânăt, galben și negru. Atunci blestema, Înjura și jura răzbunare pentru tot ce a Îndurat și Încă va mai Îndura. Îl ruga pe Dumnezeu să-l Învrednicească și să-i dea atâta putere pentru a pedepsi Securitatea și securiștii, pentru a rade de pe fața pământului această hidră și a extermina pe cei vânduți unui regim În care crezuse până nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
spuse securistul cu ochi de inchizitor. A răspuns că nu știe iar unealta securității a Încheiat cu un „ai grijă să nu aflăm noi că știi! Atunci se schimbă calimera și se schimbă urât de tot!”. Se gândi la cele Îndurate de bunul său prieten, se mai supără Încă odată pentru că tatăl său ținuse secretul și față de fiul lui, apoi gândul se mută la cât de mult Își dorea Ștefan desființarea și pedepsirea securității iar acum, când aceasta era desființată și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
să-și găsească de lucru. La ora șapte dimineața (șapte și cinci, după ceasul primarului și șapte fără două minute după ceasul deșteptător al lui Pierre) germanii veniseră și îi luaseră pe Voisin, Lenôtre și Janvier. Acela fusese momentul când îndurase cea mai cruntă rușine din viața lui, așezat lângă zid, urmărind expresia de pe chipurile tovarășilor săi și așteptând să audă răpăitul împușcăturilor. Deja devenise unul de-al lor, un om fără bani și fără o poziție socială, iar ei îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
facem focul. Scot eu amnarul, cremenea și iasca...Cel mic o rupt câteva vreascuri și le-o așezat pentru foc. Am dat cu amnarul în cremene cât am dat și până la urmă un colț de iască mai uscat s-o îndurat să scoată un firicel de fum. Stane, suflă tu, băiete, să se aprindă, că mie mi-o înghețat și sufletul din mine. Stan al meu sufla de să-i iasă ochii, dar iasca nu lua foc și pace. Cu chiu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și îi întreba pe doftori: „Se mai face bine fimeia mea sau...?” „Apoi, bade, cum se vede treaba îi slabă nădejde. Noi ne zbatem s-o facem sănătoasă și ea numai nu vrea.” „Mare-i Dumnezeu și poate s-o îndura s-o facă bine, că o așteaptă copchiii.” Si uite așa, când mai bine, când mai rău, până când odată dă fimeia ochii peste cap și aliluia! S-o bulucit doftorii pe lângă ea, o întors-o, o sucit-o, dar fimeia
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
bucată bună, mestecă. Revoltat) Pfui! Ce-ai cu mine, mă? Ai vrut să mă otrăvești, hoțule! BOLOVAN: Ho, bre, ce v-a apucat? Ia vezi, când v-oi înșfăca de chică odată... PRICINĂ: Eu ocara asta n-o mai pot îndura! Să-mi spui dară, frate Gând-Împărat, m-ai chemat la nunta feciorului tău ca să-ți râzi de mine? GÂND: Ciudate vorbe! Oare ce te-a supărat așa, iubite al meu oaspete Pricină-Împărat? PRICINĂ: Încă mai întrebi?! La cei din dreapta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și stropește în jur. Se șterge aproximativ cu poalele anteriului.) Hm! Era să rămân cu bucata-n mână... Și doar am spus de-atâtea ori că voi merge și voi cere un anteriu mai acătării, ca pentru unul ce-am îndurat atâtea în pustnicie; și nu unul ca acesta ce-l am, de-a mai mare rușinea, peticit și mai scurt ceva la spate decât dinainte. Păi cum vine asta?! (Caută cu privirea, intră pe jumătate în colibă, mormăind supărat. Iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cu o însuflețire contaminantă, Sorin Stoica se singularizează în raport cu colegii săi de generație tocmai prin latura aceasta participativ empatică, ilustrând la propriu și într-o manieră dramatică ideea mai veche (a lui Sartre, pare-mi-se) că scriitorul trebuie să îndure și să poarte cu el „sarcina lumii“. Într-adevăr, diferențele sunt evidente, de-ar fi să ne gândim doar la obiectivitatea rece, impersonală, a unui Dan Lungu (care privește omul cu ochi de expert, la microscop, ca pe o gânganie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
imprevizibilă. Nu te poți opune orice ai face. Trebuie să te obișnuiești cu ideea. Îi arăt că are niște ochelari pe o masă, dar nu, ăia sunt de la doamna Aurelia care lucrează un etaj mai sus și care s-a îndurat de ea, i-a împrumutat ochelarii ei ca să se descurce cu registrele. Nu știu cum s-o ajut. Ei, o să-i găsiți până la urmă, cine dracu stă să fure o pereche de ochelari? Pe la prânz trec iar pe la bufet. Femeia e cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
un amestec interesant și contradictoriu. O detașare caldă, plus un fel de răceală atașantă. Vorbești despre tine la persona a III-a, ceea ce ar indica o detașare de savant față de evenimentele pe care le ai sub microscop, dar nu te înduri să renunți la căldura blândă cu care descrii faptele. Eugenia Ionescu nu e omul care să acuze, să vorbească de rău pe cineva. Îmi aduce aminte de un profesor al meu caruia îi era imposibil să beștelească pe cineva. Cutare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
primului trimestru școlar, acest mesager aduse și primele semne ale iernii, anotimp care se resimțea pe drumul către școală, în clasă sau în garsoniera ei friguroasă de la etajul patru. Centralele termice funcționau cu zgârcenie și doar atunci când edilii orașului se îndurau să îndulcească atmosfera căminelor. Zilele, când în apartamentele din blocuri era ceva mai cald, deveniseră adevărate sărbători. De-a lungul zilei, pe străzi puteau fi întâlniți numai oameni încotoșmați, a căror identitate nu putea fi stabilită. Când nu poți vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
rog domnișoară, trebuie să plec, ceea ce s-a întâmplat aici, acum, e o nebunie, o adevărată catastrofă... Ea nu-l slăbi nici o clipă din strânsoarea care, prin forța declanșată, părea nefirească pentru înzestrările unei femei. La un moment dat, se îndură de el și-l eliberă, lăsându-și mâinile să-i cadă inerte, de parcă s-ar fi predat. Avea postura înșelătoare a unei învinse, dar de fapt i se vedea în ochi lumina triumfului, era o învingătoare! Doctorul făcu câțiva pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
îi înveninase până în cel mai străfund colț al sufletului lor. Tatăl se arătă deosebit de hotărât. Se vedea cât de acolo, din mișcarea neliniștită a brațelor, din pașii care presau dușumeaua care scârțâia sub fiecare călcătură, că n-o mai putea îndura pe Simona nici o clipă sub acoperișul casei lui. Privea mereu spre ușă de parcă ar fi vrut să zică: ,, Nu pleci o dată, ce mai aștepți?" Mama făcu o nouă încercare de a domoli lucrurile. Suferea cumplit. Dacă ar fi putut, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]