929 matches
-
lui fundamentală nu e bucuria, pe care el însuși o descrie ca fiind starea cea mai cuvenită sufletelor creștine („dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului“, după vorba lui Arsenie Papacioc), ci scepticismul. Scrisul lui Marius Vasileanu are un timbru îngîndurat, de martor contemplînd o derivă generală, de aceea, atenția îi este atrasă de accidente, greșeli și necuviințe. De la băbuțele omniprezente care fac legea în incinta bisericilor, hotărînd locul în care trebuie să stai și momentul cînd trebuie să-ți faci
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
Și ca în orice poveste nesfîrșită, spusă pe voci și pe tonalități diferite, în opera lui Constantin Baciu se găsesc de toate: culori fremătătoare, animale, plante și gîze, copii exuberanți, adunări carnavalești, tîrguri baroce, siluete în disoluție, bătrîni solitari și îngîndurați. Dar această lume nu are identitate și nici statut social, nu este localizată într-un spațiu anume și nici așezată într-un timp determinat, realitatea ei ținînd exclusiv de puterea imaginației și a visului, și nu de resorturile obișnuite ale
Portrete în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6630_a_7955]
-
de ani. O voce profundă, cu accente de comandă, aduce de fiecare dată auditorul la niște realități trăite de acest veteran când, cu candoare copilărească sau adolescentină, când cu vigoarea și responsabilitatea maturității. În zilele când realizam înregistrările, rămânea uneori îngândurat, spunândumi, gata, ajunge pentru astăzi, încercând să-și ascundă lacrimile ivite. Redăm, o parte din gândurile împărtășite de domnul colonel Petrescu Lucian. În numărul următor vom continua odiseea în timp a acestui venerabil militar. - Domnule colonel Petrescu, de unde pornim în
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
al speciei nu ne-a dat privilegiul gîndirii senine. Unde apare un gînd, acolo se iscă o tensiune. Tocmai de aceea gîndirea e un act iremediabil încrîncenat. Procesele subiacente pe care le presupune meditația duc inevitabil la încropirea unei mine îngîndurate. Așadar concentrare, încordare, într-un cuvînt crispare. Mimica unui asemenea om îți oferă orice altceva, dar nu o imagine veselă. Iar forma aceasta inestetică de liană contorsionată pe dinăuntru nu-l predispune spre frivolitatea nostimă a oamenilor entuziaști. Cine vrea
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
din planșele lui brâncușiene, o recunoaștere încă mai fulgurantă: Ťîn acele fotografii perfecte, scria eseistul italian, Grigorescu atinge atît în revelații, cît și în enigme, culmea poetică a magicului Man Ray.ť Să spunem că această inefabilă încărcătură, sezisantă și îngîndurată, a cristalizat sedițios în anii tocmai cînd creatorul se simțea împresurat, în România totalitară, de vicisitudini nu odată exasperante. Cum abia în veacul al III-lea, de loviri neîntrerupte și anarhică nesiguranță pe care le încerca Roma, explorarea spirituală prin
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
există o fatalitate a complicației și doar o aparență a simplității umane. Mediul umil, ales pentru demonstrație, devine, în acest fel, polemic într-un mod aproape ostentativ. Oamenii de prisos, roși de idealuri nu doar nerealizate, dar și nelămurite, niște îngândurate firi involuntare, ajung incapabili de a începe ceva, dar se trezesc continuându-și din inerție, demobilizați, viața agonică. Ei sunt niște înfrânți nostalgici, care își văd viitorul și chiar prezentul doar prin retorica stereotipă a utopiei. Lumea oamenilor singuri este
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
de sticlă striată și neagră în vârf. Nobilul meu tată, gândi Ștefan cu ironie amară. Nu își cunoștea tatăl și nu știa că nu îl cunoaște, iar stolnicul, văzându-l că e dus cu capul în nori, porni amărât și îngândurat, mic și subțire și drept ca un sfredel și țanțoș, iar lui Ștefan îi păru că el umblă aidoma unui fus pe care l-ai așezat cu vârful pe masă și i-ai dat vânt să se rotească sfârâind... Ai
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
se apropie nu numai de Traian T. Coșovei, dar și de ceilalți lunediști fantaști, de Iaru, de Stratan, de Cărtărescu. Iată de exemplu un remix după celebra Ciocnire a congenerului său: „Stăteam la masă așteptând chelnerul./ Și eram triști și îngândurați,/ căci știam că mult nu mai avem de trăit./ Când, imaginea noastră s-a decupat în peretele dinspre stradă,/ ca și cum, chiar atunci, urgent, ar fi vrut să ne vadă/ o privire ce nu suportă refuzul ca și cum/ un copil ne-ar
Stări de spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5899_a_7224]
-
specifică epocii de tranziție: nu există cine e absent. Lucian Raicu nu mai e prezent nici prin scrieri actuale (a fi de față personal e și mai performant). Stabilit la Paris în 1987, el s-a retras într-o tăcere îngândurată. Prin urmare, a fost retrimis în îndepărtata Românie de până în 1990. împrumutând titlul unei emisiuni de radio a lui Carol Sebastian, aș spune că Lucian Raicu e acum o absență asurzitoare în urechile unor surzi. Nu e nepotrivit "cadoul" pe
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
Marian Odangiu cu „Norul sau Despre iubire“ (Hestia), Blagoe Ciobotin cu „Pământ, colivă“ (Editura Uniunii Sârbilor) și Böszörményi Zoltán cu „Aranyvillamos“ (Ed. Jelenkor); la secțiunea proză, Dan Negrescu pentru „Trilogie imperială“ (Marineasa) și Mircea Pora pentru „Ieșind din vis puțin îngândurat“ (Sedona); pentru eseu și critică literară, prof. dr. Iosif Cheie Pantea cu volumul „De la Eminescu, la Nichita Stănescu“ (Excelsior Art) și Marcel Tolcea cu „Eliade, esotericul“ (Mirton); debutanții anului sunt Ioana Dorobanțu, Mirela Hubali, Rodica Opreanu și Jivko Ilin. În
Agenda2003-52-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281868_a_283197]
-
anilor ’60, în atelierul lui Nicodim de la Accademia di Romania. Scutit de facile exteriorizări, la oricît de explozive comoții admirative, îți transmitea de la început, spontan și ferm, încrederea în spița talentelor ce trebuie să răzbească. Nu-l părăsea o cuviință îngîndurată, moldoveneasca lui rădăcină originară nu se dezmințea în vertijul din Urbea incomparabilă. Trecea, desigur, prin cumpăna unei dificile alegeri, se afla precum Hercules la răscruce. Fără de comentarii, la Roma și-a înnodat atunci destinul, în jurul voinței de a rămîne fidel
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
vis... Elemente recurente în poezia lui Emil Brumaru, pe care o impregnează cu un parfum persistent și inconfundabil. De la debutul editorial și până la Submarinul erotic cel mai recent, autorul nu face "decât" să se repovestească, ludic și elegiac, concupiscent și îngândurat, cu o invenție limitată la un univers de mici dimensiuni și de proprie folosință. E foarte original acest balans între o realitate fragmentată minuțios în componente domestice și planul oniric în care sintaxa poetică se poate răsuci în fel și
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
o bătaie cu vopsea, pe parcursul căreia statuile clasicilor învie și participă cu frenezie la luptă. După care, la începutul actului III, clasicii se refac în fundalul camerei lui Sachs: întind rufe, se uită la televizor sau citesc ziarul; Wagner mângâie îngândurat o lebădă grăscioară. În vremea asta, Sachs, aflat sub șocul luptei de el dezlănțuite, capătă mare respect pentru edițiile Reclam și-și pune, treptat, costumul elegant și pantofii. Ba chiar devine retrograd sadea, după ce e legat fedeleș de clasici și
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
Iulian Intră soția în casă. - Dragul meu, uite, aici, o bere pentru tine... Mai trece ceva timp: - Dragul meu, de ce nu te uiți la fotbal? Ia zi, vrei ceva de mâncare mai special, mai bun, ceva? Soțul, cu o privire îngândurată: - Ia zi, cât de tare...? - Un pic... așa... farul din dreapta, capota și parbrizul...
Bancul Zilei: O soție neobișnuită - Bere și fotbal pentru soț by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63649_a_64974]
-
mai ales de domnul B. În seara de Sfîntul Dumitru, protectorul lui, și (sau mai ales...) cu numele scurt, deopotrivă de sudalmă și de alint, Mitică, îi dedic, pentru memoria lui, pe care n-a pus niciodată preț, aceste rînduri îngîndurate...
Domnul B. by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7943_a_9268]
-
localitatea Bayandelger. În total, în Mongolia am parcurs aproximativ 600 km pe jos și vreo 1 200 km cu mașina. Despre mongoli „Mongolii sunt niște oameni minunați! La capitolul omenie sunt mai buni ca românii. Sunt zâmbitori, liniștiți, mai puțin îngândurați, nu-și părăsesc bătrânii prin aziluri, nu-și lasă copii prin orfelinate, nu se sinucid, nu prea sunt la ei crime și hoții. Nu mi s-a furat nimic și nu m-am simțit niciodată amenințat. Vreau să mă întorc
Agenda2003-32-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281353_a_282682]
-
va scăpa din robie atunci când ea va aduna atâta aur, încât să ajungă până acolo unde el se află zălog. Ileana s-a hotărât să toarcă zi și noapte, pentru ca din lucrul ei să cumpere aur. Și cum torcea ea îngândurată, firul a alunecat pe marginea foișorului cetății, și ce să vezi? După ce cocoșii vesteau miezul nopții, firele de lână se transformau în fire de aur, de aceea Ileana torcea numai după cumpăna nopții... Și n-a trecut mult timp, până când
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
pînă la urmă autoritatea." (p. 13). Puterea, mai contestată ca nici o alta, de a se elibera din complicități. Asemenea disecări de principiu se amestecă printre amintiri aproape lirice - Rinocerii, cu Beligan și Dinică, la Teatrul de Comedie, și "figura grav îngîndurată, vizibil marcată de emoție, a profesorului Tudor Vianu." Lentoarea unei tragedii presimțite îi trage pașii înapoi, spre lumea ca teatru, pe care o gîndea, cu puțin înainte de-a părăsi lumea-lume. Imaginea tatălui lui Ionesco, scotocindu-i prin foi, și
Însoțiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7923_a_9248]
-
de autor după toate regulile retoricii; Un cîine care pășea grav, drept prin mijlocul curții babei Saveta, și era în mersul lui ceva din demnitatea unui rege, era blînd, așa părea, dar și foarte puternic, și pașii lui erau egali, îngîndurați ca ai împăratului filozof Marc-Aureliu, și trecea încet cîinele nepămîntean, arhetip și întîi stătător al tuturor cîinilor de pretutindent (...).(...) gîștele s-au dat deoparte din fața trecerii lui, respectuoase și fără să se sperie, fără să găgăie; s-au dat deoparte
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
pânză... Iar Bal-zac, la rându-i, trăia fără îndoială o bucurie imensă și misterioasă, plăsmuind personaje celebre și întâmplări, ca să le dăruiască posterității normale, spre eliberarea de sine și revelația celei din urmă. Copilul bătrân și frustrat, medicul neliniștit și îngândurat, omul neîncrezător, adesea deprimat, își află în cele din urmă o nouă și crucială menire, aceea de a crea. În minusculul atelier din subsol... încărcat de igrasie și praf, se lasă purtat în universul propriilor plăsmuiri, se joacă, se bucură
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
îngrijită, prefață, tabel cronologic, note, bibliografie și repere critice de Ioan Milea, Ed. Eikon, 2012, 216 p. Cînd l-am întîlnit ultima oară pe Ioanichie Olteanu, la o ședință a Consiliului Uniunii, la începutul anilor ’90, mi se înfățișa mai îngîndurat ca de obicei, cu un licăr de absență în ochi. L-am întrebat pentru prima oară de cînd ne cunoșteam (de peste trei decenii) dacă dorește să-și publice poeziile în volum. M-a privit cu seriozitate, fără iritarea pe care
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
Carol Nicolaescu ceea ce-i lipsea, un cal între picioare și o goarnă în mână. Filmul este de nefrecventat ca documentar, un soi de istoric traversează scena și ne explică ce și cum, în timp ce, imperturbabil, regele își vede de-ale lui, îngândurat, așa cum crede regizorul că trebuie să fie un monarh în fața camerelor de filmat. În timp ce istoricul își face meseria și ne povestește despre isprăvile monarhului și contextul politic complicat, Carol Nicolaescu stă fie la birou, fie se plimbă, fie ascute creioane
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
funcție speculară. În ochii săi se reflectă nu numai prezentul etern al poeziei, ci și trecutul moral comun din care aceasta se nutrește, în privirea sa comprehensivă se amortizează regretele comunicante: "mă despart/ mă întunec de tine/ prin acest plîns îngîndurat// citește/ închide-mi ochii/ oglindă a mea tu// nici un cuvînt nu umple durerea/ de a te fi atins/ taina de a te fi salvat/ undeva trecut// Undeva în trecut e un țărm/ o întindereun/ fluviu de piatră// iartă-mă de pe
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
de spiritualitatea creștină și de lumea eclezială, fondul său rămîne unul senzorial și panteist, devoțiunea sa manifestîndu-se mai mult printr-o enormă vitalitate afirmativă decît prin conceptualizări și transcripții teologale. Pozitivist și dionisiac, lucid și frămîntat de romantisme, ludic și îngîndurat, proaspăt pînă la spontaneitate și animat de rigori administrative, Bernea putea să facă orice, cu aceeași autenticitate și cu o egală energie. Insurgent cu exuberanță, în tinerețe, conceptualist mai apoi, fără a fi, însă, și o natură livrescă, arhitect la
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
astăzi privirile rostesc, dincolo de ciripitul benign, un recurs la expresie; pasărea semneaza, în propunerile pe care le face Olga Morărescu-Mărginean, zborul ei vrea să vînture ideal și semințe pentru un timp viitor. Cum, în Jurnalul lui ocult Strindberg se oprea îngîndurat să consemneze o pană albastră, care zboară de la Nord la Sud, ori una roșie, găsită pe stradă, ca un talisman, premonițiile nus interzise nici în regimul de claritate al acestor acuarele. Fazanul negru se citește dincolo de somptuos, berbecele - alt motiv
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]