916 matches
-
2,6 mm și hipercaptare la nivelul peretelui intern [28]. La RM peretele este dublu, cu peretele intern hipointens (mucoasa și submucoasa), înconjurat de un perete extern (stroma și seroasa) hiperintens. În cazul colecistitei gangrenoase, peretele are un singur strat îngroșat, ceea ce face diagnosticul și mai dificil [29,30]. În colecistita acută peretele are zone ecogene și hipoecogene discontinue, neregulate. Colecistita cronică se caracterizează la RM prin perete dublu, cu cel intern cu hiposemnal, cel extern cu hipersemnal tardiv. Hipersemnalul din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuţ Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92177_a_92672]
-
piciorul pe tîmplă. [P6] Imbecilul! Spărsese ambalajul sticlei de Balafre! Balafre La această punere în scenă narativă a reclamei, ne interesează mai întîi încadrarea titlu/marcă: "Marca unui bărbat hotărît"/ "Balafre". În măsura în care cele două elemente sînt net individualizate grafic (Majuscule îngroșate pentru titlu și pentru logotipul mărcii), implicit apare întrebarea: de ce "Balafre" este marca unui bărbat hotărît? Însăși povestirea trebuie să răspundă la această întrebare. Dar nu este de ajuns să povestești, trebuie să fii (bine) înțeles. De fapt, este vorba
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sucurile gastrice, care diluează intina și interacționează cu principiile vitalizante din cei doi nuclei (Andrițoiu, 2005157). Grăunciorul de polen este învelit în două membrane (cea exterioară se numește exină, cea interioară intină), de grosimi variabile pe întinderea lor, prezentînd zone îngroșate și neîngroșate, aranjate astfel ca zonele îngroșate ale exinei să corespundă cu cele subțiri ale intinei, iar cele subțiri ale exinei, cu cele îngroșate ale intinei. În interior, grăuntele de polen are o masă de citoplasmă în care se află
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
cu principiile vitalizante din cei doi nuclei (Andrițoiu, 2005157). Grăunciorul de polen este învelit în două membrane (cea exterioară se numește exină, cea interioară intină), de grosimi variabile pe întinderea lor, prezentînd zone îngroșate și neîngroșate, aranjate astfel ca zonele îngroșate ale exinei să corespundă cu cele subțiri ale intinei, iar cele subțiri ale exinei, cu cele îngroșate ale intinei. În interior, grăuntele de polen are o masă de citoplasmă în care se află două sinergide 158: nucleul vegetativ și nucleul
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
cea exterioară se numește exină, cea interioară intină), de grosimi variabile pe întinderea lor, prezentînd zone îngroșate și neîngroșate, aranjate astfel ca zonele îngroșate ale exinei să corespundă cu cele subțiri ale intinei, iar cele subțiri ale exinei, cu cele îngroșate ale intinei. În interior, grăuntele de polen are o masă de citoplasmă în care se află două sinergide 158: nucleul vegetativ și nucleul generativ (spermatogen) (Păunescu, et al, 1988159). Stratul exterior numit exină, este rezistent la lichidele organice umane (gastrice
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de alta a acestuia. În aceste reprezentări ciclul piranozic sau furanozic este imaginat perpendicular pe planul hârtiei, atomul de oxigen aflându-se în spatele acestui plan, la distanța cea mai mare de observator. Legăturile dinspre observator se trasează cu o linie îngroșată. Substituienții care apar în formulele ciclice la dreapta catenei carbonice, se plasează în spatele planului ciclului, iar prin convenție se scriu dedesubt; substituienții care apar în formulele de proiecție la stânga catenei carbonice, se găsesc plasați în fața planului ciclului, iar prin convenție
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
este evidențiată de prezența în sânge a anticorpilor antitoxină difterică. Titrul minim protector este de 0.03UA/ml. Etiopatogenie Corynebacterium diphteriae este un bacil gram pozitiv aerob, imobil, nesporulat. Pe frotiurile colorate Gram, aspectul morfologic este de bețișoare cu capete îngroșate, în care se evidențiază granulații metacromatice, dispuse în formă de litere chinezești. Tulpinile izolate la om pot avea fenotip toxigen (tox+) sau netoxigen (tox-), capacitatea de toxigeneză fiind transmisă prin intermediul unui bacteriofag. Toxina tulpinilor toxigene este factorul principal de virulență
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Carvalho) semne stetacustice asemănătoare stenozei mitrale, dar mai estompate. EXAMINĂRI PARACLINICE - ECG: hipertrofie atrială dreaptă - unde P ample în DII; - Examen radiologic: -în incidență laterală stângă: AD umple spațiul superior retrosternal; -în stenoza tricuspidiană izolată: câmpuri pulmonare clare. - Ecocardiografie: valve îngroșate, cu deschidere redusă, aspect de dom; AD dilatat; Doppler: jet turbulent cu viteză crescută în VD în diastolă; - Cateterism cardiac drept: măsurarea gradientului de presiune transstenotic și aria stenozei; - Jugulogramă: unde „a” foarte ample (sistola atrială) [10, 20]. INSUFICIENȚA TRICUSPIDIANĂ
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
regiunea apexiană accentuate în inspir) [10, 20]. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma. Semne de supraîncărcare ventriculară dreaptă de tip diastolic: deviere QRS dreapta, unde R ample în V1-V2, alteori semn caracteristic pentru DSA - bloc incomplet (minor) de ramură dreaptă (Rl îngroșat și lărgit, aspect de rSR’ în V3R și V1) lărgirea complexului ventricular fiind cu atât mai marcată cu cât shunt-ul este mai important. Se constată, de asemenea, și alungirea moderată a intervalului PR. Prezența undelor P negative în derivațiile inferioare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în formele cu afectarea VD; - semne de insuficiență cardiacă stângă sau/și dreaptă. EXAMINĂRI PARACLINICE - Examenul radiologic toracic: - Semne de congestie venoasă pulmonară, dilatarea atriilor; - ECG-microvoltaj, modificări difuze de fază terminală, aritmii. - Ecocardiografia - Îngroșarea pereților ventriculari și septului interventricular; - Endocard îngroșat [10, 20]. G. SINDROMUL INSUFICIENȚEI CARDIACE EPIDEMIOLOGIE. PREVALENȚA ȘI INCIDENȚA INSUFICIENȚEI CARDIACE Insuficiența cardiacă (IC) este o boală frecvent întălnită, fiind principala cauză de mortalitate în cardiologie. După Braunwald (2005) prevalența insuficienței cardiace crește cu vârsta: 1-2% la persoane cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
curajul civic și intelectual de a vorbi nu avea, în acel moment, o legitimare axiologică. Din perspectiva unei virilități creatoare încă virtuală, Eliade trasa "linii de orientare" pe o viitoare hartă sufletească a unei grupări culturale și resemnifica, prin accente îngroșat pozitive, termenul de diletant, augmentat în fapt printr-un așa-numit nou diletantism, după cum erau puse sub lupa anamnezei, cu concluzii quasiultimative, figura omului de știință, raportul dintre știință și cultură, apologia experiențelor în care generația se va încerca (între
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se deschid grupuri de spori negri, mai numeroase pe partea inferioară a frunzelor (fig. 42). Plantele puternic atacate se usucă prematur și prezintă boabe șiștave în păstăi. Boala este prezentă și pe plantele de laptele câinelui care au frunzele lățite, îngroșate, aproape circulare cu puncte mici, negre (fructificații cu spori mici), pe fața superioară și cupe mici (fructificații cu spori turtiți), portocalii, vizibile pe fața inferioară. Ciuperca parazitează și diferite specii de latir. În cursul perioadei de vegetație sporii sunt răspândiți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulpini se manifestă prin pete verzi-gălbui, apoi violet, care se vor transforma în pete brune și va produce uscarea tulpinilor de la vârf spre bază. Tulpinile atacate se smulg ușor din pământ, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. La plantele atacate nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu coaja aspră. Pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
între nervuri. Frunzele încep să se îngălbenească de la vârf spre bază și de la margini spre nervura principală. Țesuturile frunzelor sunt îngroșate cu suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La semincerii infectați se observă frunze mici îngălbenite îngroșate și casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în lungul cărora rămân zone late verzi. Cercul de plante gazdă a virusului este larg: spanac, știr, lobodă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în urma atacului, apar puncte mici de decolorare, în dreptul cărora pe fața inferioară apar puncte cafenii-deschis și mai târziu puncte aproape negre. Pe frunzele de Euphorbia cyparissias (alior, laptele câinelui) se observă pete galbene-portocalii. Frunzele devin aproape circulare, groase, iar tulpinile îngroșate neuniform, au poziție erectă, dar consistența cartilaginoasă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de miceliu parazit în plantele de Euphorbia și sub formă de spori de rezistență. În primăvară, răspândirea ciupercii este asigurată pe Euphorbia de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1941. Simptome. Boala se recunoaște ușor în toate fazele de vegetație ale ciupercilor, prin deformările ce le produce corpilor fructiferi. Dacă atacul are loc în primele stadii de dezvoltare, ciuperca nu mai formează pălăria cu picior, ci un corp îngroșat, pufos, de culoare cenușie sau roz, acoperit parțial cu un puf alb. Dacă atacul intervine mai târziu, apar pălării dar acestea sunt deformate, mici, cu proeminențe și adâncituri pe suprafața lor și cu multe pete brune (fig. 140). Transmitere-răspândire. Curenții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în organele subterane ale speciilor de Anemone parazitate. Primăvara, sporii de rezistență germinează și dau infecții pe speciile de Anemone. Plantele de Anemone infectate, prezintă frunze zbârcite, de culoare verde-gălbuie și puternic îngroșate. Pe partea inferioară a frunzelor se formează sporii ce vor produce infecții pe porumbar . Prevenire și combatere. Se recomandă arături adânci în livezi prin care se îngroapă frunzele căzute pe care se găsesc sporii de rezistență. La alegerea locului de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
transcendentă, combinată cu sentimentul apartenenței. 2.11. Comunitatea "mică" Maniera în care noi înțelegem comunitatea face ca sintagma "comunitate mică" să ne apară ca fiind pleonastică. De altfel, chiar Robert Redfield (1960), deși păstrează sintagma, arată într-o manieră intenționat îngroșată că o comunitate este "o mică așezare umană ce își este relativ suficientă și care este distinctă de toate celelalte comunități". El privește comunitatea mică pe rând ca un întreg, respectiv un sistem ecologic, o structură socială, o biografie tipică
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prezența în sânge a anticorpilor antitoxină difterică. Titrul minim protector este de 0.03UA/ml. 5.4.3 Etiopatogenie Corynebacterium diphteriae este un bacil gram pozitiv aerob, imobil, nesporulat. Pe frotiurile colorate Gram, aspectul morfologic este de bețișoare cu capete îngroșate, în care se evidențiază granulații metacromatice, dispuse în formă de litere chinezești. Tulpinile izolate la om pot avea fenotip toxigen (tox+) sau netoxigen (tox-), capacitatea de toxigeneză fiind transmisă prin intermediul unui bacteriofag. Toxina tulpinilor toxigene este factorul principal de virulență
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Cea mai generoasă sursă a comicului se află în limbajul personajelor, în acea locvacitate neistovită, înscenată spre a indica rupturi de nivel între gândire și expresie. B. face din cuvinte personaje pentru o comedie a limbajului, savuroasă chiar atunci când e îngroșată. Nu atât fonetismele - acest „material de limbă” era apreciat de Sextil Pușcariu, bunăoară - ori topica enunțurilor, cât fixații snoabe, cu precădere latinomania, formele corupte, citatele maltratate, sintagmele aberante, poncifele contribuie la portretizarea satirică. În numele personajelor (Romulus Țopârlan, Danton Păstărnac, Decebal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
mai mici, cu gâtul înalt, corpul scund și rotunjit, fundul mic și plat, prevăzut cu o toartă, care se termină la partea superioară cu un buton puțin dezvoltat. Atât butonul cât și toarta sunt aproape pătrate în secțiune. Sub buza îngroșată și puțin îndoită în afară se găsește un decor format din linii incizate dispuse oblic, încadrat de câte două linii orizontale. Corpul este, de asemenea, decorat cu caneluri oblice. Are culoarea cenușie (Pl. 2/4; 9/3). Mormântul IV (P.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
adâncime. Ca urnă a fost folosit un vas destul de mare cu corpul alungit și bombat, prevăzut cu două torți tubulare, așezate echidistant. Pe mijlocul lor, în zona gâtului, vasul a fost decorat cu două caneluri orizontale, paralele. Buza vasului ușor îngroșată și teșită oblic, puțin evazată. Gura vasului este puțin mai mare decât diametrul fundului, care este drept și ușor profilat. În interior s-au descoperit multe fragmente de oase arse. Nici un alt inventar. În cadrul necropolei I din perioada sec. II-III
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a mormântului și mai multe fragmente ceramice, constituind un fel de capac, dispus aproape pe întreaga suprafață a mormântului, cu precădere în zona de VSV. Acestea provin de la mai multe vase, printre care o strachină cenușie, fundul inelar, buza ușor îngroșată, cu o canelură sub buză, la exterior, întregită, inv. 8493 (Pl. 14/4) și un fragment de la o cană cenușie. Printre oase s-au descoperit și câteva fragmente de la un craniu de animal, care nu erau trecute prin foc, precum și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Pădureni, Dămienești, Săucești, Oncești-Cioara, Poiana-Dulcești etc. b3 - Obiecte de toaletă La mormântul de înhumație nr. 32 s-a descoperit și un cuțitaș din fier, distrus în parte de rugină, având forma triunghiulară a lamei, cu ceafa destul de groasă și mânerul îngroșat și îngustat prin batere, cu capătul ușor arcuit pentru introducerea în lemn sau os. După mărimea piesei, am considerat că acest cuțitaș a folosit pentru activități foarte fine. Până în prezent asemenea piese nu au mai fost descoperite în necropolele din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sau butonul de prindere. Cele trei străchini reconstituite care au folosit drept capace ale urnelor pot fi încadrate în două tipuri bine cunoscute în necropola dacilor liberi de la Văleni, respectiv, tipul 3 și tipul 4 de castroane, cele cu marginea îngroșată și rotunjită, cu pereții arcuiți și cele cu marginea dreaptă și puțin evazată, uneori îngroșată. Tipul 1. Strachină, lucrată la roată, cu corpul arcuit, umăr ușor marcat, buza dreaptă și îngroșată, adusă puțin spre interior. Fundul inelar, buza marcată de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]